38,095 matches
-
impulsurilor proprii temperamentului scriitorului. (Ă). În fine - clipa mult așteptată a eliberării. Ultimul capitol al romanului deschide o vastă perspectivă spre viitor, Înfățișând marele eveniment al descătușării forțelor progresiste ale poporului, prin eliberarea țării de către Armata Roșie, intrarea sărbătorească a trupelor eliberatoare În București, marele meeting din piața UniversitățiiĂȘi Încă ceva: despărțirea. Despărțirea dintre foștii condamnați și internați politici, pe care anii petrecuți Împreună i-au legat În indestructibile prietenii, și care chiar a doua zi urmau să plece În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Adăugându-se acestui cadru socio-politic intern, factorii externi au îngreunat suplimentar procesul de urbanizare. Un bilanț minimal al distrugerilor suferite de Bacău în intervalul 1467-1538 ne edifică pe deplin asupra acestui fapt: 1467 - localitatea a fost distrusă și incendiată de trupele lui Matei Corvin; 1476 - Bacăul a fost incendiat la ordinul lui Ștefan cel Mare; 1504-1517 - în timpul domniei lui Bogdan cel Orb „țara este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a manifestat pe fondul unei instabilități sociopolitice cronice, generată atât de factori interni cât și externi: dou) revoluții înfrânte, prin intervenția militară a Înaltei Porți și a Rusiei (1821, 1848-1849), fuga marilor boieri din cele dou) Principate Române (1821-1827), prezența trupelor rusești (1829-1834, 1848-1853), urmată de instalarea armatelor austriece (1854-1857), efectele dezastruoase ale numeroaselor epidemii de holeră ș.a. Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a adus societății românești o binevenită stabilitate. Pe acest fond, procesul de modernizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
conținutul unuia dintre dosarele anului 1857 din fondul Primăriei Bacău: în acest an, oborul de vite a fost mutat din zona centrală a așezării pe malul drept al Bistriței, în zona de nord, lângă moara Meleca. Așadar, până în anul plecării trupelor austriece din Bacău (1857), viața orașului, toate acumulările demografice și arhitectonice, întreaga pulsație economică a așezării au gravitat în jurul acestui nucleu vital - oborul de vite. Aici, chiar în apropierea casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interbelice o veritabilă „autostradă” ce a înlesnit transportul materialului lemnos, dar și al diferitelor produse comerciale - piatră, lână, piei de animale, fân, sare, brânzeturi ș.a. Nu de puține ori, plutele duceau la o anumită destinație animale domestice sau chiar echipamentele trupelor de teatru. Așa s-a petrecut, de pildă, în vara anului 1876, când, pentru a ajunge din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următoarele: „Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14 15 august și își urmează cursul. Declarația de războiu contra Austro-Ungariei a fost trimisă în seara de 14 august la orele 9 la Viena. În noaptea de 14-15 august trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungariei”. Expectativa luase sfârșit. Având în vedere contextul politicomilitar internațional, extrem de nefavorabil României, putem aprecia că decizia a fost una deosebit de riscantă. La sfârșitul acestui război, România urma să fie Mare, sau să nu mai fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rechiziții”, băcăuanii au oferit pentru nevoile armatei tot ce-au avut mai de preț prin gospodărie: animale, căruțe, piese de harnașament, grânele, cantități importante de petrol, benzină, ulei sau alcool pur, fonta necesară producerii obuzelor, cenușa pentru fabricarea săpunului necesar trupelor active etc. Tot cu generozitate au fost întâmpinate și chemările privind „aducerea de ofrande necesare armatei”. Purtată în intervalul 5 noiembrie 7 decembrie 1916, campania de colectare de bunuri s-a încheiat cu următoarele rezultate: „100 cămăși, 87 șervete, 75
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
armatei ruse, au fost supuse acestui proces un număr de aproximativ 50 de imobile. Nerespectarea de către aliați a angajamentelor referitoare la ofensivele din zona Salonic (ofensiva Sarrailă și Galiția (ofensiva Brusilovă, intrarea Bulgariei în război, tehnica superioară de război a trupelor Puterilor Centrale, precum și insuficienta pregătire a războiului, dar și greșelile de strategie ale Marelui Cartier General al Armatei române (de exemplu, operațiunile de la Turtucaia) au făcut loc dezastrului. Pe 6 decembrie 1916 feldmareșalul Mackensen intra în București, de unde avea să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
morți, 150.000 răniți, 250.000 prizonieri). Pe lângă aceasta, aproape trei sferturi din teritoriul vechiului Regat se aflau în mâinile inamicilor, iar alianța cu Rusia s-a dovedit a fi extrem de precară. Singurul motiv de mândrie a fost oprirea înaintării trupelor germane și austro-ungare prin trecătorile Moldovei, acolo unde aplicarea devizei „Pe aici nu se trece”, lansată de generalul Eremia Grigorescu, a salvat practic statul român de la dispariție. În iarna 1916-1917 guvernul, autoritățile, armata, trezoreria statului și numeroși civili s au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alcătuite dou) armate. Armata 2 română (comandată de generalul Al. Averescu) avea în compunere diviziile aflate pe frontul Carpaților Orientali, pe linia Mănăstirea Cașindealul Bâtca CarelorRăcoasa. Armata 1 română (comandată de generalul Constantin Cristescu, ulterior Eremia Grigorescu), având în compunere trupele care participaseră la operațiunile militare din Câmpia Dunării, a fost trecută în spatele frontului, în zonele destinate special pentru refacere. Din punct de vedere militar și strategic, Bacăul a devenit cel mai important centru de pe harta țării, aici fiind amplasate comandamentul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și comandamentul Armatei IV. Într-o adresă înaintată Ministerului de Interne pe 26 februarie 1916, „corpul IV Armată se plânge de înființarea cimitirului israelit la o distanță de numai 50-60 metri față de poligonul de trageri și câmpul de exerciții al trupelor din garnizoana locală”. Responsabilii din conducerea Armatei IV, găseau această vecinătate ilegală prin încălcarea regulamentului de igienă, care stabilea dreptul de amplasare a cimitirelor la o distanță de cel puțin 150 metri față de orice locuințe. În cele din urmă, delimitarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
programul stabilit pentru sărbătorirea zilei de 10 mai 1915: „1. Te-Deum la Biserica Catedrală la 10,30 A.M. și la celelalte biserici și temple de alt rit; 2. Vor asista la Te Deum-ul de la Biserica Catedrală autoritățile civile, militare și trupele garnizoanei Bacău; civilii vor fi în ținută de gală, iar militarii în ținută de campanie; 3. La ora 11 A.M. va avea loc defilarea în fața Palatului Administrativ, în ordinea următoare: cercetașii din cohorta DragoșVodă, elevii școlilor, corporația de meseriași și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcliile aprinse, participanții s-au deplasat la cimitirul comunal și, ulterior, la cimitirul „Lazaret”ă, iar „după-amiază spre seară” - sărbătoarea culturală. Conform programului, la procesiune - orele 9-10 A.M. - trebuiau să participe toate comandamentele armatei și școlile militare, toate corpurile de trupă cu întregul corp ofițeresc, autoritățile civile și tot corpul funcționarilor publici, autoritățile bisericești cu întregul cler, corpul profesorilor universitari alături de toți profesorii din mediul preuniversitar, magistrații și membrii Baroului, societățile corale și culturale din oraș, societățile de veterani de război
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Pe lângă autoritățile civile județene, la oficierea acestei slujbe au fost prezente „din partea Regimentului 27 Infanterie, Drapelul cu garda sa, precum și corniștii, iar din partea Regimentului 5 Artilerie Grea, muzica militară”. Evident, militarii Garnizoanei Bacău au afișat o ținută obligatorie. Astfel, în vreme ce „trupa trebuia să afișeze ținuta de serviciu”, uniforma ofițerilor era cea aferentă momentelor de gală: „tunică, pantaloni negri, cizme negre, chipiu cu trase, eșarfă și decorații”. La sfârșitul programului dedicat zilei de 6 august, începând cu orele 21, dou) plutoane din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
autoritățile civile și militare, reprezentanții corporațiilor și societăților locale, precum și elevii și profesorii școlilor primare și secundare. La sfârșitul acestei slujbe, profesorul Grigore Tabacaru a susținut o cuvântare „în care a subliniat importanța actului Unirii”. Programul a continuat cu „defilara trupelor militare și a școlilor secundare prin fața statuii lui Mihail Kogălniceanu” și s-a finalizat, conform tradiției, prin „retragerea cu torțele aprinse”. IV. D. Băcăuanul monden. Tipuri și locuri de agrement IV. D. 1. Modalități de petrecere a timpului liber Vizionarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Niculescu-Brună, Florin Gheuca, B. Fălticineanu, L. Cornaciu, Flavius Constantinescu ș.a.ă, în urbea lui Bacovia. Evenimentul a avut loc la exact o sută de ani de la „inițierea” băcăuanilor în arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând sursele arhivistice locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând sursele arhivistice locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul 1852, mandatat de obștea târgului, acesta a încercat să scoată instituția din sfera privată și să o ridice la rangul de Teatru Național. Având
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
franțuzești cât și piese românești, cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile teatrului local s-au desfășurat în incinta hotelului construit de N. Drăgoianu. Aici au ținut numeroase reprezentații și actorii teatrelor naționale din Iași și București, precum și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile teatrului local s-au desfășurat în incinta hotelului construit de N. Drăgoianu. Aici au ținut numeroase reprezentații și actorii teatrelor naționale din Iași și București, precum și trupele de teatru din Botoșani sau Craiova - centre urbane cu o bogată activitate teatrală la acea vreme. Activitatea teatrală locală a cunoscut un moment de decădere în perioada 1889-1897, datorită incendiului ce a devastat hotelul Drăgoianu (1889). În anul 1897 municipalitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
picioare toată seara sau să fie deranjați când se prezintă posesorul scaunului”. Ordinea și liniștea publică erau, pe atunci, mai presus de orice. În schimbul taxei de 60 lei - percepută pentru fiecare reprezentație -, sala teatrului comunal putea fi închiriată de orice trupă locală sau națională. În conformitate cu prevederile articolelor din legea de funcționare a teatrelor naționale, acestea erau obligate să susțină reprezentații și în orașele unde nu existau astfel de trupe. Evident, condițiile impuse de directorii teatrelor naționale erau pe măsura prestigiului de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
percepută pentru fiecare reprezentație -, sala teatrului comunal putea fi închiriată de orice trupă locală sau națională. În conformitate cu prevederile articolelor din legea de funcționare a teatrelor naționale, acestea erau obligate să susțină reprezentații și în orașele unde nu existau astfel de trupe. Evident, condițiile impuse de directorii teatrelor naționale erau pe măsura prestigiului de care se bucurau instituțiile pe care le conduceau. Dintre solicitările adresate Primăriei, cele mai multe vizau asigurarea următoarele facilități (1915): „afișele oficiale să fie considerate afișe ale statului și să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
naționale erau pe măsura prestigiului de care se bucurau instituțiile pe care le conduceau. Dintre solicitările adresate Primăriei, cele mai multe vizau asigurarea următoarele facilități (1915): „afișele oficiale să fie considerate afișe ale statului și să fie scutite de taxa de afișaj; trupa să fie scutită de plata taxelor comunale; primăria să cumpere din fondurile sale un număr de bilete, așa cum se obișnuiește în alte țări străine, la fel cum am solicitat și anul trecut”. Tot aici, în perioada 14-17 mai 1904, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la fel cum am solicitat și anul trecut”. Tot aici, în perioada 14-17 mai 1904, a mai ținut reprezentații și teatrul „Royal Randvoll” - manageriat de Ștefan Scherer (de fapt, deținătorul unui banal aparat chino matografic). Un alt spațiu preferat de trupele de spectacole ce au trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa israelită de operetă „Lieblich” din București a susținut o serie reprezentații. Începând cu vara anului 1904, la inițiativa lui I. Bercovici, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]