4,751 matches
-
mi-aș fi putut închipui. Așa de mult, încât mă-ntreb: a existat cândva lumea aceasta pe care imaginația mea o evocă? Am existat, în adevăr, eu însumi, cel de atunci? A existat, vreodată, prietenia aceea neprețuită, care mi-a împodobit anii cei mai frumoși ai vieții?... Ronetti Roman. (Fragmente dintr-un articol apărut în "Opinia" de la 10 Ianuarie 1908.) ...Sunt câteva zile numai, de când l-am văzut, pentru cea din urmă dată, în truda și căldura boalei, înviorat puțin, plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
am trezit mai devreme, eram odihnit doream să reîntâlnesc gașca din colonie. La fiecare prieten i-am dat câte o scoică cadou. În perioada rămasă până la începerea noului an școlar am confecționat diferite casete din carton, pe care le-am împodobit cu scoicile aduse. Cred că am ajuns la performanța celor puse în vânzare de comercianții ambulanți, care au trecut și pe plajă, printre noi, oferindu-ne asemenea casete spre cumpărare. Cele mai frumoase dintre aceste casete, le-am făcut cadou
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o provoacă această înlănțuire de fragmente de realitate este de mister cromatic. Realul este adus la alte dimensiuni, primind astfel semnificații inedite. În tabloul intitulat “Chipul iernii” spre exemplu, particularul este generalizat. Simbolismul adiacent transformă compoziția porțiunea de apă înghețată împodobită de frunze în tabloul realității. Iarna, privită prin această prismă, poate fi pătrunsă, deschizând posibilitatea unui vis ingenuu. Totodată, aspectele vii, chipurile bătrânilor din celelalte tablouri, sânt conturate de jocul luminilor. În tablourile cu bătrânii putem observa lumina crepusculară care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Ulise, clasicismul de care s-a Îndepărtat. Întoarcerea lui Ulise este o Întoarcere la clasicism. Icar se prăbușește În brațele lui Anteu... Fără Îndoială, nu se reduce totul la expresia senină a acestor statui grecești. Presimțim Însă că ele au Împodobit țărmul unei lumi În care mîna sculptorilor n-a ezitat să cioplească astfel. Opțiunea mea rămîne o chestiune de gust și de inadecvare, În ciuda afecțiunii pentru Elada. Si, pe urmă, Îmi place prea mult ideea că ochii personajelor desenate de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În umbra umedă a serii și apoi, brusc, ucide. Și aceeași frumusețe care Învinge orice singurătate, mai puțin a acelora ce se Întreabă ca Orfeu: zeița memoriei e Înfățișată susținîndu-și bărbia Într-o atitudine de meditație, dar de ce i-au Împodobit părul cu perle și pietre scumpe cînd aceasta nu-i adevărat pentru toți? CÎntărețul trac vrea să vadă o asemenea seară fără amintiri. Tot ce-i aduce aminte Îl pune În dilemă. A coborît pentru a-i Îndupleca pe zeii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mi se părea că evlavia care începea sfârșea în Preasfânta Treime, șiar pe mineț mă purta să sfârșesc altundeva, cum ar fi la Tatăl, astfel încât simțeam în mine că dorea să mi se împărtășească în diferite feluri; într-atât încât, împodobind altarul, cu simțire, spuneam: „Unde vrei să mă duci, Doamne?”, și am repetat aceasta de multe ori, crescând în mine evlavia și stârnind lacrimile. Apoi, la rugăciunea de la înveșmântare, mișcări și lacrimi, oferindu-mă să mă călăuzească și să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pozitivă care te pune în mișcare. Ea își amintea de zgomotul puternic al jocurilor, al zecilor de mii de voci ale naturii, de gingășia și frumusețea florilor, de toate simțurile și trăirile. Strălucirea și frumusețea copilăriei ne luminează și ne împodobește simțurile. E ca un secret al fericirii noastre chiar și atunci când trăim în umbra unei lumi bolnave, ne învață să descoperim liniștea în viața plină de bucurii și voioșie. Ea are legile ei oferindu-ne mai mult curaj și speranță
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pierderii personale, dar nu și din pricina a ceea ce a pierdut ființa iubită decedată. El deplânge faptul că soția lui nu a mai putut să-și vadă copiii crescând, că nu a mai putut să-și asculte muzica preferată și să împodobească pomul de Crăciun pe scurt, invocă absența aceleiași vieți făcute din gesturi și sentimente împărtășite. în același volum, abordează, chiar la început, problema avortului și susține că un fetus nu poate fi considerat o ființă umană cu suflet, deoarece nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Priveliștea Hușilor”, „Poartă de la vie”, „Trecător în margine de târg” ș.a. Alte lucrări poartă generic numele „Peisaj”, „început de primăvară”, „Iarnă”, „Toamnă” ori „Peisaj de iarnă”, dar privite atent se pot identifica particularități etnografice și aspecte diurne din viața târgului împodobit cu podgorii dantelate și așezat cuminte la poalele pădurii Dobrina. Calculate estimativ, în total, 36 de tablouri poartă în denumire toponimul Huși și derivate ale acestuia, vreo douăzeci dintre ele fiind peisaje acuarelizate, celelalte - pictură, grafică, laviu, penița și crochiuri
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
două ori, deschide ușa și-mi face semn să intru eu întîi. Dintr-o singură privire am cuprins întregul birou: se cunoaște că aici lucrează femei. Pe jos stau întinse două covoare de iută, proaspăt curățate. Pereții sînt albi, frumos împodobiți cu tablouri făcute din diferite poze color ale unor stațiuni de odihnă sau ale unor flori. În mod deosebit îmi reține atenția fotografia unui ram încărcat cu flori de magnolie, asemenea celor văzute la seră. Asta declanșează din nou în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
doar colțul gurii i s-a strîns într-un surîs trist, amar. Apoi, ca prin vis, ochii ei se deschid, mă privesc o clipă, goi de orice expresie, după care se închid la loc, prin aceeași mișcare obosită a pleoapelor, împodobite cu gene de păpușă. Mă plec încet, s-o sărut, cuprinzîndu-i ușor buzele într-ale mele. Un fior, ca o tresărire, străbate trupul Cristinei. Are buze umede și moi. Le simt cum se deschid încet, apoi încearcă să se închidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că nu v-am deranjat prea mult, domnule Vlădeanu... Mă întorc spre soacra lui Ion, care a ieșit din sufragerie și a înaintat pe hol, pînă lîngă fiică-sa. Are o ținută dreaptă, impunătoare, de femeie spre șaizeci de ani, împodobită cu o basma înflorată, în care și-a strîns părul, și cu un capot de mătase, larg la mîneci, arcuindu-se peste pieptul plin, curgînd în falduri de la cordon pînă spre pămînt. Sărut mîinile, doamnă! îi spun, înclinîndu-mi fruntea. Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
12. După masă, luată cu cei doi copii, telefoane pentru a anunța Consiliul de Direcție și Consiliul de Administrație că întâia ședință va avea loc în ziua de 19 oct[ombrie], orele 5½-6. La 4½ doamna Vanghele, cu flori galbene; împodobesc, în vasul verde, măsuța ta pe care am pus fotografia ta cea mare. La 5, un telefon de la o doamnă Mavros (?) venind de la Paris, cu o adresă la care nu ți-am scris încă, pentru că nu am înțeles numele doamnei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
argintie ce șiroia pe bradul jivrat, miile de fleacuri care făceau să se des chidă mari superbii tăi ochi negri; și mai târziu, Mouette, când viața s-a înăsprit pentru noi două, era totuși pomul de Crăciun pe care-l împodobeai în firida bibliotecii cu jucă riile care mai scăpaseră după toate dezastrele, după toate necazurile. Și anul acesta ești tot Tu, draga mea, Crăciunul ești tot tu. [...] M. 26/1947-1948 I 31 decembrie 1947, miercuri seara În seara de ajun
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care îți scriu, e un taler de lut cu grâu verde, des ca peria, înalt de vreo zece centimetri, și între fire două crengi de primavere, iar printre firele de grâu, fire de beteală. De ar da Dumnezeu să-ți împodobească anul acesta frumosul tău păr cu reflexe arămii; să știi, Mou etta mea iubită, că dacă va fi scris ca noi două să fim despăr țite, tu să-ți faci viața ta cinstit și frumos. Ce liniștită aș fi să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
își căuta fiica, pe Cora-Persefona; dar rolurile s-au inversat: tu ești cea care trăiește în Orașul-Lumină, iar eu sunt cea care se zbate acolo unde își petrecea Cora-Persefona un anotimp alături de Hades al ei. Zâmbește! Vezi, bătrâna ta își împodobește gândurile cu toată mitologia pe care o știe. Da, glumesc, dar de fapt această amintire din mitologie mă necăjește, văzând că a existat pe lume, cândva, o mamă care, desple tită, alerga pe pământ strigându-și durerea de a o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
noi teorii literare despre Renaștere; eram tristă, enervată, ascultam neatent, dar, de fapt, dulcea mea dragă, el avea dreptate. Acum pentru mine nu mai contează decât corespondența; bag de seamă că, de câteva zile încoace, cărțile tale poștale nu mai împodobesc sugativa verde de pe birou. Dar cât timp vom avea cealaltă cale, chiar foarte rară, am să aștept, am să trăiesc. Mouette, dulcea mea porumbiță oacheșă, porumbiță albă a păcii de care se pomenește în toate discursurile democratice, nu mă condamna
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
126, pp. 7-9)"/>. Chiar și Nicolae Iorga, Într-o carte cu puternice accente antisemite, admitea că printre evreii din Bucovina se află „multe femei frumoase”, pe care bărbații le Îmbracă „șase zile din săptămână În zdrențe”, iar de sabat le Împodobesc „cu mătăsuri și juvaere, pentru odihna lui Dumnezeu și priveala oamenilor” <endnote id="(428, pp. 191, 244)"/>. Iorga ar fi fost mai puțin sarcastic dacă ar fi știut că, În tradiția iudaică, de sabat se poartă cele mai frumoase haine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În memoriile vizitei sale din 1607 În nord-estul Italiei : „[În sinagogile venețiene erau] multe femei evreice, unele dintre ele fiind mai frumoase decât orice altă femeie pe care am văzut-o vreodată. Ele purtau veșminte atât de elegante și erau Împodobite cu lanțuri de aur și inele cu pietre prețioase, Încât unele dintre contesele noastre engleze ar rivaliza cu greu cu ele. Rochiile lor aveau trene lungi și minunate, ca acelea purtate de prințesele care au servitoare a căror singură Îndeletnicire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și estul Europei : „Femeile evreice din acest oraș nu sunt de loc urâte - scrie Nenițescu În 1895, În urma unei călătorii prin țările balcanice - și nu rar se Întâlnesc pe stradele Salonicului evreice În adevăr frumoase, Îmbrăcate În haine tăiete și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de ambii cronicari : „bisericile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și de aur și pietrele scumpe și Împodobite cu mărgăritare ale sfintelor icoane din toate mănăstirile și s-a Împodobit pe sine” (călugărul Azarie) <endnote id="(822, p. 579)"/>. În fine, dom nitorul moldovean Ilie Rareș (1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar a călcat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ambii cronicari : „bisericile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și de aur și pietrele scumpe și Împodobite cu mărgăritare ale sfintelor icoane din toate mănăstirile și s-a Împodobit pe sine” (călugărul Azarie) <endnote id="(822, p. 579)"/>. În fine, dom nitorul moldovean Ilie Rareș (1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar a călcat În picioare „crucea pe care jurase”, așa cum am văzut mai sus. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
multicolore. Ne îndreptăm spre un hol lung, întunecat și îngust, deasupra căruia este un semn de cabinet dentar, trecem printr-un grilaj din fier și intrăm într-un cabinet larg, aerisit. Miguel, dentistul, ne întâmpină zâmbitor, ridicându-se de la biroul împodobit cu un craniu și niște dinți de demonstrație. Îi spun că sunt Ortodontistă în Anglia și ședința devine o discuție profesională cu aplicație la dinții lui Alfonso. Miguel are un stil direct și fără ocolișuri și nu se sfiește să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lista de cumpărături dată de Alfonso, iar eu cu Alfonso mergem în sat cu camioneta lui Pere, la o „tanti” care are o energie foarte îndrăgită de plante și arbuști. Ajungem la „tanti” acasă și intrăm într-o curte largă, împodobită cu plante și flori pe fiecare milimetru de gard sau de pământ. Admir plantele care se revarsă unele peste celelalte într-o armonie parcă nefirească. Apare o femeie în jur de 50 de ani, îmbrăcată cu o fustă în dungi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și-a dat și ea seama că nu trebuia să o chinuie așa cum a făcut și cele două au redevenit prietene apropiate. Petrec Crăciunul cu familia Karinei, compusă din nenumărați frați, surori, nepoți, unchi și mătuși. Au un brad mare, împodobit cu tot felul de cadouri și bunicul este costumat într-un Moș Crăciun asudat. Fac eforturi să înregistrez Crăciunul la căldura de treizeci de grade pentru mine, frigul și zăpada sunt esențiale și parcă evenimentul trece fără să-l simt
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]