384,087 matches
-
colegi. Ceilalți reușiseră să umple coșul cu foi. Jucau nu știu ce ciudățenie, care, spuneau ei, este într-adevăr educativă. Trecură cinci minute. Scheletul profesorului de spaniolă, pentru că era extrem de slab, apare din nou în clasă. „Bună ziua!", vesel cât se poate. Aici începe să devină amuzant. Îmi tot spunea Ioana. Ne-a explicat cum mersese el înainte la o altă clasă și de fapt ar fi trebuit să fie aici. Apoi ne-a zis să facem rezumatul a ceea ce a spus el, doar
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
acelea în care se întâmplă o mulțime de lucruri care par să dureze mult, nu-i așa, prin simplul fapt că sunt total antipatice. Și chiar așa. Din momentul în care a zis că "asta a fost pentru azi", am început să trăiesc alt timp. Am și uitat că e acolo. Uneori mai căsca, semn că și el aștepta să se sune. Marțea următoare a ajuns la timp. Scheletul: „Ioana?", face prezența. „Prezent", dar tare mi-aș fi dorit să nu
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
cugetare. La rândul ei, filavtia sau iubirea trupească de sine, catalogată de Sfinții Părinți drept izvorul tuturor patimilor, este nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind înșiruite în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care dă naștere desfrânării; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
noi păcătuim ceva mic și nebăgat în seamă sau ne lenevim în lucruri părute mici, să nu trecem cu vederea acel lucru mic, fiindcă lucrul mic și nebăgat în seamă, curând se face mare. Tot așa și haina care a început a se rupe, dacă nu îngrijim de ea, ruptura se va întinde peste tot. Tot așa și cu casa, căci dacă vor cădea puține cărămizi de la acoperământ și se vor trece cu vederea, curând se va dărâma întreaga casă”<footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mântuirii. În concluzie, putem lesne observa că Părinții cei duhovnicești ne-au descoperit multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat. Nouă nu ne rămâne decât să medităm la îndemnurile și recomandările lor, să le transpunem în practică și să începem lucrarea despătimirii, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să gustăm împreună din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. Asist.drd. Liviu Petcu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ca taxiurile ticsite de la semafor. Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile lor campionate de șah să înceapă. Dar soarele se cam lăsa așteptat... Pe fundalul acesta monoton s-a petrecut totul, sau măcar începutul. Totul, adică minunea, căci orice gând bun și orice răsuflare caldă sunt minuni. În ochii obosiți de veșnicul ton neutru din jur mi-
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
prin toate colțurile apartamentului, de la răsărit la apus. Spre seară, văzându-l agitat, mi-am spus că n-ar fi corect să-l țin prizonier. La urma urmei, nimic frumos nu se obține cu forța, așa că m-am decis ca, începând din ziua următoare, să-i acord deplina libertate. Totuși, mi-ar fi plăcut să-i dau un nume. Îl priveam cum doarme alături de mine, cu lăbuțele strânse și cu blănița portocalie ca o plapumă de puf, îi ascultam ritmul respirației
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
salut special, și-a făcut intrarea în dormitorul meu. Căpușorul lui se freca de mine lingușitor, voind, probabil, sămi arate cât îi lipsisem. Nici nu era nevoie, căci mie încă nu-mi venea să cred că era acolo. Brusc, își începu apoi jocul amețitor și, până să mă dezmeticesc eu, pete diverse de noroi au apărut peste tot: pe pat, pe covor, chiar și pe pereți, nimic n-a scăpat "pensulei" noului pictor. Când a obosit, s-a așezat pe lăbuțele
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
pentru că au mari proecte cu mine. Deja mi-au propus o serie de spectacole pentru stagiunea de vară și peste cîteva zile voi încheia contractul. Știi prea bine ce înseamnă un succes sau insucces la Scala. Imediat după asta, au început tratativele cu America și sînt convins că America va avea în curînd mare interes să mă aibă. Toată Italia știe deja de acest succes pentru că singurul teatru care interesează într-adevăr în sens mondial este Scala. Au început ofertele și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
asta, au început tratativele cu America și sînt convins că America va avea în curînd mare interes să mă aibă. Toată Italia știe deja de acest succes pentru că singurul teatru care interesează într-adevăr în sens mondial este Scala. Au început ofertele și ar trebui să mă împart în trei ca să le pot accepta toate. Orchestra Scalei, cu adevărat este un Stradivarius, coardele sunt fantastice, poate cîteva lucruri la suflători ar putea fi încă mai perfecte. Apoi disciplina! Apoi seriozitatea fiecăruia
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
concerte la Roma, apoi cîteva spectacole de operă (Falstaff sau Thaïs) la Palermo și așa mai departe. Nu mă mai plîng de angajamente, îmi pare rău că nu le pot satisface pe toate, căci totul ar fi interesant. Acum au început pretutindeni să mă consulte la distribuții, și nimeni nu mai poate cînta în operele mele decît numai dacă sînt și eu de acord. Evident, acum toți încep să-mi facă curte și așa pot începe într-o bună zi și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nu le pot satisface pe toate, căci totul ar fi interesant. Acum au început pretutindeni să mă consulte la distribuții, și nimeni nu mai poate cînta în operele mele decît numai dacă sînt și eu de acord. Evident, acum toți încep să-mi facă curte și așa pot începe într-o bună zi și plictiselile; dar în toate mișcările, te asigur, sînt f. prudent, ceeace mi-a adus critica a chiar însăși nevestei mele. Ca să-ți dau un exemplu: un mare
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ar fi interesant. Acum au început pretutindeni să mă consulte la distribuții, și nimeni nu mai poate cînta în operele mele decît numai dacă sînt și eu de acord. Evident, acum toți încep să-mi facă curte și așa pot începe într-o bună zi și plictiselile; dar în toate mișcările, te asigur, sînt f. prudent, ceeace mi-a adus critica a chiar însăși nevestei mele. Ca să-ți dau un exemplu: un mare impresariat face în curînd un turneu cu o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nici un spectacol de al meu! Sunt persoane extrem de interesante și mărturisesc că mă simt foarte bine în ambientul lor, unde se respiră un alt aer! Unde se simte adevărata pasiune pentru muzică! Despre Scala, ca Instituție nu știu de unde să încep povestea mea? Am impresia că visez; nu-ți pot descrie ce plăcere e să dirijezi o astfel de orchestră! Ei! Orchestra ajutată de acustica salei elegante, despre care se spune că este acum mai perfectă ca înainte, îți dă impresia
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cor ce l-am auzit. Orchestre de talia Scalei mai sunt și la Viena și Berlin, dar cor ca la Scala, nu cred să mai existe în toată lumea! De când am venit în Decembrie în Italia, am dirijat aproape fără încetare, începând cu Torino (concert), Bologna (concert), Napoli (3 Tristan și 2 Haensel und Gretel), Scala (4 Samson), Palermo 3 concerte: ciclul Beethoven și anume Simfonia a 8ta și de două ori a „Noua”, Roma (mare concert) apoi m’am repezit o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
fotomodele (băieți și fete) și actori; sunt plictisiți și pasivi. Au [avut] „totul", știu „totul" și vor „totul". Cercul lor de cunoștințe este competat de prostituate, traficanți de droguri și proprietari de cluburi. Personajele dețin un aer de promiscuitate ce începe de la ușurința cu care orice plăcere este dusă la extrem, am- bivalentă în alegerea partenerilor, și normalitatea definită pentru consumul de narcotice. Este portretul Generației MTV, dus la extrem, dezbrăcat de cenzura vagă a televizorului și demascat în decadență sa
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau tăcute. Este clar că durata întregii secvențe este egală cu aceea a înălțimii celei mai lungi temporal: re&4’’. Înțelegem și că do și re încep în bison, din prima clipă a secvenței, iar mi survine după o secundă (-1’’), alcătuind un trison de două secunde și rămânând apoi încă o secundă într-un bison (re/mi). Observăm că masa secvenței se modifică de două ori
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
exprimarea timpului ultimei clipe să se adauge încă un termen, care va indica durata până la încetarea acesteia. Înțelegem acum că a treia H a mai durat 1 sec. după trison, și că în parcursul secvenței a avut clipirea, adică a început cu o secundă tăcută, apoi efectiv o secundă (prima modificare), continuând (+) încă o secundă de la a doua modificare (la , prin încetarea bisonului). Prin urmare, durata efectivă a celei de-a treia H este de 2’’. Cum ea începe cu o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
adică a început cu o secundă tăcută, apoi efectiv o secundă (prima modificare), continuând (+) încă o secundă de la a doua modificare (la , prin încetarea bisonului). Prin urmare, durata efectivă a celei de-a treia H este de 2’’. Cum ea începe cu o secundă înainte ca bisonul inițial să înceteze, rezultă că durata secvenței este de. Deși doar două sunt simultane, toate cele 3 H au aceeași valoare de durată. Rezumativ, masa secvenței se exprimă. Orizontul este un reper calitativ de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o revista literară extrașcolară?" (nu acesta e numele corect?). Aș da profesorului de română o „temă” de
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
adevărată grand opéra propune tot pe scena pariziană Mayerbeer: Africana (aprilie 1865) pentru ca doar două luni mai târziu, în iunie același 1865, Hans von Bulow dirijează la München premiera genialului poem închinat iubirii, Tristan și Isolda de Wagner. Școlile naționale încep să-și contureze personalitatea: la Praga, în 1866 are loc premiera Mireasa vândută de Smetana. În același an 1866, la Paris, pe scena de la Opéra Comique, Ambroise Thomas prezintă delicata partitură Mignon, în timp ce un an mai târziu, tot la Paris
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos primele sonorități sunt încărcate de tristețe și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
o veselă mansardă pariziană, unde trăiesc artiști; în Tosca - am spus deja, motivul lui Scarpia se ridică amenințător ca și personajul care va distruge totul în jurul său. Iar în Madama Butterfly, poate că scurta fugă la 4 voci cu care începe partitura este, în mintea și în sufletul lui G. Puccini un omagiu adus marelui său predecesor care a încheiat magistral Falstaff-ul său - totodată viața sa - cu o extraordinară fugă în Do major la 10 voci. Madama Butterfly își permite doar
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
foarte departe de R. Wagner, dar departe mai ales prin sonoritatea și inflexiunile sonore cu totul diferite ale limbii italiene comparată cu limba germană, pe care Verdi îl „lucrează” și îl propune în Falstaff - va fi epicentrul operelor lui Puccini începând cu Manon<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
pe care Verdi îl „lucrează” și îl propune în Falstaff - va fi epicentrul operelor lui Puccini începând cu Manon<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]