5,491 matches
-
ca pe-un mărgăritar, Iar eu, eu singuratec în lumea cea pustie, "În chaos fără stele și fără de nimic, M-aș arunca - un demon - să cad o vecinicie, "Deapururea și singur deșertul să-l despic. Iar dacă liberate planetele cu-ncetul "Ar reintra în viață în vechile lor legi, "Ființele lor nouă priveasc-atunci cometul, "Neliniștind cu sboru-i veciile întregi. "Fantasmă nesfârșită și totuși diafană "Din lume exilată neaflând limanul său, "Demon, gonit de-apururi de ordinea tirană - Acela să fiu eu. - "Să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
marmura de daltă, Când sufletu-mi atârnă plutind în ochii mei De un cutremur tainic al tinerei femei Și viețile-amîndoror s-amestecă-n întreg Când înțeles de tine, eu însumi mă-nțeleg. Să treacă înflorirea de-un vânt al recii ierne, Să-nceți a fi icoana iubirii cei eterne, Cu marmura cea albă să nu te mai asameni, Să fii ca toată lumea - frumoasă între oameni, {EminescuOpIV 437} Să-ncete-acea simțire ce te-au făcut o zee, Să fii - încîntătoare - dar numai o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
eu însumi mă-nțeleg. Să treacă înflorirea de-un vânt al recii ierne, Să-nceți a fi icoana iubirii cei eterne, Cu marmura cea albă să nu te mai asameni, Să fii ca toată lumea - frumoasă între oameni, {EminescuOpIV 437} Să-ncete-acea simțire ce te-au făcut o zee, Să fii - încîntătoare - dar numai o femee, Ș-atunci să-mi zici; Privirea ce-atît ai adorat-o, "E încă tot senină, fermecătoare... Iat-o!? E încă tot!... Avea-vei în ochi-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ai dus și-ai stins cu tine ilusii fericite Cum luna melancolică și palidă dispare În înstelata mare! Pe-a gândurilor câmpuri din ocean de vise În sânta mea junie al tău chip îmi surâse, Femee scumpă mie, cum luna-ncet apare Din înstelata mare 18. ORIUNDE VOM PRIVI - Hieronymus Lorm - (cca 1870) Oriunde vom privi, Durere și vină. Tot timpul ce-o veni, Desparte, desbină. Iar visul de noroc Și de iubire Mai are-atîta loc Ca să aspire. 19. MIROS E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumea... de-o sfarăm - e sfărmată. De sfărăm pe vecie acest idol de lut Eterna pace-ntinde imperiul ei mut Și soarele pe ceruri se-nchide ca o rană Ce arde-n universul bolnav de viață vană. Și marea tace-nceată; cântau strigoi; mișcare; O noapte condensată, în veci neperitoare, Ca noaptea din sicriuri, din groapă, din caverne Povestea liniștită a morții cei eterne... Nu vezi că de și chipu-mi arat-a fi de gheață Un vis al meu căldura
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cine-a făcut din trestii mai ÎNTÎI și-ntîi un fluer Și a săpat întîiul verset într-o coajă de copac, De pe umbră pe părete zugrăvi întîia oară O icoană. Nu; amorul nu mai e atât de grabnic Iară mintea e înceată, 5O. PEISAJ (cca 1874) Pe când soarele deschide porți de aur peste stanuri, Într-o scenă infinită se deschid păduri și lanuri. Noaptea verde-a frunzărimei pietre scumpe o-mpodoabă; Ce se scutur tremurânde peste florile din iarbă. Trandafiri s-aprind ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mare diversitate de subiecte, din fericire nu banale, ci cu mare greutate de document istoric. Expunerea lor îndeamnă la condamnarea agresiunii asupra omului și ea încarcă textul la început pictural și casnic, portretistic și moral, cu o judecată asupra istoriei. Încetul cu încetul textul, ce se lecturează cu un interes deosebit, datorită suculenței sale, capătă dimensiuni nebănuite și aduce în pagină problemele majore ale existenței omenești: viața, moartea, credința, necredința, obscurantismul, necesitatea iluminării omului asupra condiției sale de pasager pe Terra
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
de subiecte, din fericire nu banale, ci cu mare greutate de document istoric. Expunerea lor îndeamnă la condamnarea agresiunii asupra omului și ea încarcă textul la început pictural și casnic, portretistic și moral, cu o judecată asupra istoriei. Încetul cu încetul textul, ce se lecturează cu un interes deosebit, datorită suculenței sale, capătă dimensiuni nebănuite și aduce în pagină problemele majore ale existenței omenești: viața, moartea, credința, necredința, obscurantismul, necesitatea iluminării omului asupra condiției sale de pasager pe Terra. Chiar și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
a băgat în subsol și s-a pus pe sforăit. Pe la 5 s-a trezit și l-a auzit pe Luis care bătea de zor, mai mult de plictiseală. Pe mine bătăile alea mă adormiseră. Erau ritmice, dar și foarte încete, parcă deveniseră un cântec de leagăn. Vă mirați probabil de faptul că am declarat întîlnirea mea cu Moni în timpul celor două luni cât am lucrat la instituția din vis. Așa sânt eu, îmi visez câteodată viitorul. Atunci în institut, mort
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
el m-am născut și mi-am anunțat venirea pe lume. Am descoperit, apoi, doi ochi adânci și un glas duios de care m-am îndrăgostit pentru toată viața. Deși credeam că mi se cuvine tot ceea ce doream, am înțeles, încetul cu încetul, că trebuie să mă mulțumesc cu ce mi se oferea. Cu ajutorul celor din jur, am învățat să mă joc, să merg, să mănânc singur, să vorbesc etc. Toți copiii trec prin aceste momente de învățare. Dar încă din
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
am născut și mi-am anunțat venirea pe lume. Am descoperit, apoi, doi ochi adânci și un glas duios de care m-am îndrăgostit pentru toată viața. Deși credeam că mi se cuvine tot ceea ce doream, am înțeles, încetul cu încetul, că trebuie să mă mulțumesc cu ce mi se oferea. Cu ajutorul celor din jur, am învățat să mă joc, să merg, să mănânc singur, să vorbesc etc. Toți copiii trec prin aceste momente de învățare. Dar încă din acești primi
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
încoace și-ncolo pe pieptul ei ca un fel de șerpișori înfometați... Mi s-a făcut rău deodată, iar remediul a fost, firește, obișnuita injecție. Două săptămâni n-am mai suferit să văd ceva scris. Mi-am revenit apoi cu încetul, încercînd mai întîi (ca leac de sperietură) să țin în palme, ca pe niște tarantule hidoase, literele unui vechi alfabetar. Nu le puteam privi 51 fără oroare. "A" devenea cu o iuțeală de viperă "B", "B" devenea "C", "C" se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
răcnetele bestiale ale femeii intră în regula jocului: sîntem într-o bolgie, adânc sub umanitate, și aici vom rămâne până la genericul final, în ciuda unei încercări frânte - și de aceea tragice - de a pătrunde în spirit prin (vorbe de) spirit. Cu încetul, lumea filmului prinde contur. E o lume îngustă și artificială ca aceea produsă de oceanul gânditor din "Solaris", străbătută de șinele căruciorului de traveling și luminată de reflectoare. Naturalismul ei nu e genuin, ci sintetic, recreat la modul postmodernist, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu sâni de femeie, care în clipa următoare devin două capete de tigru ce-i împroașcă fața cu două șuvoaie de lapte otrăvitor. Una dintre femei comite felatio într-un mod ciudat cu un taur. Altul își vede corpul putrezind încetul cu încetul, până devine o hârcă dezgustătoare. Și iată că masa rotundă din vârful muntelui, însemnată cu un decaedru, se ivește deodată în fața lor, și Cei Zece se pregătesc de atac. Dar înțelepții care stau la masă se dovedesc niște
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de femeie, care în clipa următoare devin două capete de tigru ce-i împroașcă fața cu două șuvoaie de lapte otrăvitor. Una dintre femei comite felatio într-un mod ciudat cu un taur. Altul își vede corpul putrezind încetul cu încetul, până devine o hârcă dezgustătoare. Și iată că masa rotundă din vârful muntelui, însemnată cu un decaedru, se ivește deodată în fața lor, și Cei Zece se pregătesc de atac. Dar înțelepții care stau la masă se dovedesc niște manechine de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și muri în câteva clipe, apucând cu mâna văzduhul. Celălalt rob își aruncă uneltele și vru să fugă. Preotul privea. Atunci soldatul își înfipse îngrozit lancea udă de sânge în robul rămas viu. Apoi și-o trase îndărăt, cu mișcări încete, privind-o cu jale și groază. Preotul plecă fără a rosti vreun cuvânt, decât făcîndu-le robilor săi semn cu nuiaua. Iar soldatul se sprijini de lance cu fruntea și începu să hohotească de plâns. Era un soldat aproape bătrân. Iahuben
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe teme rasiale. Șoapte de Îndrăgostiți. Ca să vezi cum ie mai nou la francmasoni Gus, francmasonii cu fițe. Noii Laburiști, Noii Francmasoni. Chestii din astea. Aranjază totu săși facă praf și pulbere propriile lor cuiburi. Gus pare șocat pe când absoarbe Încetul cu Încetul discursul meu. Nu face decât să clatine ușurel din cap, văzând cum treizeci și ceva de ani de serviciu se duc pe apa sâmbetei. — S aici de cinci minute Gus, Îi amintesc eu, clătinând din cap dezgustat, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
rasiale. Șoapte de Îndrăgostiți. Ca să vezi cum ie mai nou la francmasoni Gus, francmasonii cu fițe. Noii Laburiști, Noii Francmasoni. Chestii din astea. Aranjază totu săși facă praf și pulbere propriile lor cuiburi. Gus pare șocat pe când absoarbe Încetul cu Încetul discursul meu. Nu face decât să clatine ușurel din cap, văzând cum treizeci și ceva de ani de serviciu se duc pe apa sâmbetei. — S aici de cinci minute Gus, Îi amintesc eu, clătinând din cap dezgustat, de cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și legitimității statului: legal, pentru că deciziile sale trebuie să urmeze anumite proceduri și să se supună legilor stabilite; legitim, pentru că puterea sa se bazează pe consensul cetățenilor, pe voința poporului. Începând cu secolul al XIX-lea, așadar, de-a lungul încetului proces de construcție juridică a statului, suveranitatea este în mâinile statului o realitate impersonală, care îi depășește atât pe rege, cât și pe popor. Statul apare tot mai mult ca un stat de drept pentru că își urmărește scopurile în forma
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
42. Abordările teoretice și religioase, indiferent de natura lor, aveau și un scop clar, pragmatic, cerut de noua ordine socială ce se prefigura. Se dorea schimbarea mentalității colective privind reprezentările și așteptările față de ceea ce am putea numi securitatea magică 43. Încetul cu încetul, accentul se mută de pe această securitate magică specifică societăților tradiționale, premoderne pe o securitate laică bazată pe devoțiune și specifică statului modern. Or, statul modern n-ar fi avut nici o autoritate și putere dacă mentalul colectiv ar fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
teoretice și religioase, indiferent de natura lor, aveau și un scop clar, pragmatic, cerut de noua ordine socială ce se prefigura. Se dorea schimbarea mentalității colective privind reprezentările și așteptările față de ceea ce am putea numi securitatea magică 43. Încetul cu încetul, accentul se mută de pe această securitate magică specifică societăților tradiționale, premoderne pe o securitate laică bazată pe devoțiune și specifică statului modern. Or, statul modern n-ar fi avut nici o autoritate și putere dacă mentalul colectiv ar fi resimțit în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
coșul de gunoi al istoriei. Este vorba despre o paradigmă de cunoaștere care nu mai este valabilă pentru noile exigențe aduse de modernitate. Științe precum magia, astrologia sau alchimia se transformă în erezii care se ocupă de idoli, demoni, fantasme. Încetul cu încetul, știința modernă ia locul vechilor științe. Imaginarul Renașterii pe care s-a clădit o adevărată cultură este ignorat și înlocuit cu legități, raționamente, concepții și paradigme specifice spiritului modern. Trecerea de la știința Renașterii la știința modernă, așa cum este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
gunoi al istoriei. Este vorba despre o paradigmă de cunoaștere care nu mai este valabilă pentru noile exigențe aduse de modernitate. Științe precum magia, astrologia sau alchimia se transformă în erezii care se ocupă de idoli, demoni, fantasme. Încetul cu încetul, știința modernă ia locul vechilor științe. Imaginarul Renașterii pe care s-a clădit o adevărată cultură este ignorat și înlocuit cu legități, raționamente, concepții și paradigme specifice spiritului modern. Trecerea de la știința Renașterii la știința modernă, așa cum este explicată și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit semnificații diferite de-a lungul timpului. Mircea Eliade, în Făurari și alchimiști, tratează și acest aspect, concluzionând: Fie că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit semnificații diferite de-a lungul timpului. Mircea Eliade, în Făurari și alchimiști, tratează și acest aspect, concluzionând: Fie că este privit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]