10,960 matches
-
absolut naturală. Dinspre marea aceea agitată bătea o briză răcoroasă care-i sufla lui Hedrock în spate și împărătesei în obraji. Aceasta îl privea pe Hedrock cu amărăciune sau chiar cu un resentiment. Avea dinaintea ei un bărbat cu o înfățișare impunătoare și cu un chip ferm. Dar cel mai tare o uluiră ochii lui. Erau blânzi, dar neclintiți, dovedind o vitejie nemăsurată. Nici nu se așteptase la asemenea calități deosebite. Vizitatorul căpăta deodată o importanță specială. Cercetă cu privirea cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
iertare, dar cu siguranță aflaseră că infirmiera avea să compară din nou într-un proces public. Asta nu putea fi chiar pe gustul lor, ținând cont de cum o primiseră, dar Ghazal se bizuia încă pe puterea milei și a înțelegerii. Înfățișarea a fost stabilită pentru 30 noiembrie 2010, erau în septembrie, și Shahla părea tot mai înfloritoare și hotărâtă. Deținute din celulele alăturate au spus că au auzit-o cântând, iar într-o dimineață, la aerisirea săptămânală, de cincisprezece minute, le-
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
plin de apă și funingine părea gata să cadă. O umbrelă roșie traversă strada și Melania Lupu se înveseli. ― E ca un mac ud... Știu, fetițo, adori macii. Pe o florentină sau la o rochie de curse, firește! Dau o înfățișare extrem de proaspătă. Totdeauna am afirmat că după război femeile au uitat să se îmbrace... Acum însă trebuie să te grăbești, draga mea. Într-adevăr, e o vreme dezagreabilă, ai fi preferat să tricotezi, dar n-ai încotro. Din fericire, ești
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un farmec de o esență cu totul specială. Nu, n-ai să întorci capul niciodată după ea pe stradă și mă îndoiesc chiar că în tinerețe i s-a întîmplat prea des ceva asemănător. N-are nimic de vampă în înfățișare. Cred că secretul ei stă în candoare. O candoare sinceră altoită pe o fantezie de gangster. Este absolut autentică în relațiile cu Mirciulică, se uită împreună la televizor, își împart dulciurile etc. și în același timp pune la cale cele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șansele ca cel mai mic cuvințel din partea lui să devină fatal. Amănuntele... amănuntele... le discutară laborios. De pildă, faptul că Hedrock era aparent primul trădător al Arsenalelor din istorie, care totuși refuzase să furnizeze vreo informație curioasei conducătoare a imperiului, înfățișarea lui izbitoare, mintea strălucită și personalitatea puternică o fascinaseră deja, lucru previzibil și în viitor. Așadar, în afara faptului că ea era implicată în ceva tainic și important, amenințarea cu spînzurătoarea reprezenta un test, rezultatul suspiciunii. Dar trebuia să fie prudent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
CONSILIERI CARE PĂȘEAU PE TRANSPORTOARELE LOR VIBRATOARE ȘI SOSEAU INSTANTANEU AICI. Și toate astea numai pentru el. Brusc îl copleși iarăși uimirea. Dar se stăpîni. Trăgîndu-și umerii înapoi, pe deplin conștient de valoarea impresionantă a capului său leonin și a înfățișării sale remarcabile, conștient și de generațiile de oameni ca aceștia care trăiseră și muriseră și trăiseră și muriseră, și muriseră și muriseră de la nașterea lui și pînă acum, Hedrock rupse tăcerea: \ CARE-I ACUZAȚIA? ÎNTREBĂ EL CÎT MAI RĂSUNĂTOR. ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
dinamism încrederii lui în sine. Și firește mai era acea dezvoltare cu adevărat supranormală, multiseculară a personalități lui, o manifestare electrică, anormală a nimbului, pe care nu-l putea suprima, dar întotdeauna ― sau aproape ― o ținuse în frîu printr-o înfățișare modestă. Dezvăluindu-i întreaga forță, atunci cînd oamenii o căutau, nu izbutise decît să-i facă să-l simtă străin de ei. Iată o reacție primejdioasă, care necesita o modificare imediată. Spuse: ― Bine, dar e ridicol. Acum un ceas mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cu gîndul de a rămîne în cuibul lui. Un răstimp îndelungat toate numele pe care le purtase alcătuiră în fața ochilor minții o imagine caleidoscopică. Cu cîtă grijă le alesese în vremurile de demult, dînd o atenție meticuloasă asonantei, ritmului și înfățișării grafice pe care o aveau cînd erau tipărite. Și pe urmă enervarea pe care i-o stîrneau denumirile răsunătoare îi stîrniseră o serie de reacții satirice: Petrofft, Dubrinch, Glinzer. Și faza aceasta fusese depășită pînă acum, de veacuri întregi, simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
încruntat. Era o construcție urîtă întrucît era disproporționată: mult prea lungă pentru lățimea ei. Se ridica sub forma unei lame înalte și cenușii care înțepa cerul prea jos, la vreo sută ― o sută douăzeci de metri, o clădire cu o înfățișare ciudat de sinistră. Afară nu era nici un semn care să arate ce se petrece înăuntru, doar o alee îngustă care ducea de la trotuar la o ușă simplă, deloc impresionantă, la nivelul străzii. În timp ce suna, încerca să și-l închipuie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
poate chema de-aici în afară? ― Prin intermediul centralei din Clădirea Mică Trellis. ― Aha! spuse Hedrock și-și mușcă buza de supărare. De data asta exagerase și rău făcuse. Părea logic să scoată din funcțiune acel teleecran, tăind astfel posibilitatea de înfățișare a oricărui alt candidat la slujba oferită. Dar nu se așteptase ca pista respectivă să-l conducă direct la nava interstelară. ― Ce vezi pe alt teleecran? ― E un individ numit Zeydel, spuse încrîncenat Greer. Îi trebuiră lui Hedrock cîteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să-i dau drumul, ca să vă pot vedea, dar porțiunea din aparat care să vă permită să mă vedeți pe ecran a fost scoasă. Răspunsul Împărătesei sună foarte acid: ― Sîntem noi deprinși cu obiceiul lui Greer de a-și ascunde înfățișarea. După o întrerupere, reluă: Acționează repede acum, căci vreau să mă privești. Hedrock declanșă placa video și o privi în timp ce imaginea Împărătesei prindea contur și se amplifica. Șovăi cîteva clipe, apoi spuse în șoaptă: ― Maiestate! ― Mă recunoști? ― Da, da, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de puțin. Înfiorîndu-se, închise aparatul. Scena dispăru imediat. Se simțea obosită, așa că se întinse un ceas. Probabil că a și dormit, pentru că a sculat-o din somn teleecranul particular de lîngă pat. Îl văzu pe Prințul Del Curtin cu o înfățișare îngrijorată și vocea și mai și: \ INNELDA, L-AI MAI URMĂRIT PE URIAȘ? ÎMPĂRĂTESEI I SE FĂCU UN GOL ÎN INIMĂ. ÎI ERA ÎNCĂ GREU SĂ PRINDĂ SENSUL VINEI ASEMENEA PRIMEJDII CARE SE IVISE DIN NEANT ÎN DIMINEAȚA ACEEA, IAR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ce s-a întîmplat, întrebă cu asprime Împărăteasa. Aduceți-mi pe cineva care a văzut totul. Căpitanul Hedrock dormea cînd s-a dezlănțuit atacul? ― Nu... începu cu multă prudență ofițerul. Nu, Maiestate, era jos în criptă. ― Unde? Militarul avea o înfățișare tristă: ― Maiestate, de îndată ce ați plecat din palat cu suita, căpitanul Hed... consortul dumneavoastră... Împărăteasa își pierdu răbdarea: ― Spune-i, te rog, "Prințul Hedrock". ― Da, vă mulțumesc, Maiestate. Prințul Hedrock a coborît în criptă, la unul din vechile depozite, a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
tăcerea în cameră. De fapt trupul Împărătesei își pierduse capacitatea de a mai fi șocat. Rămase rece și înțepenită, cu creierul golit de orice gînduri, în așteptare. Cu un aer absent, observă în cele din urmă că Negatistul are o înfățișare extrem de distinsă. Îl studie, iar apoi uită de înfățișarea iui personală cînd acesta începu să vorbească: ― Bineînțeles că dețin toate informațiile despre căpitanul Hedrock aflate în posesia Făuritorilor de Arme. Cercetările mele au dezvăluit niște elemente subsidiare cu totul ieșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
capacitatea de a mai fi șocat. Rămase rece și înțepenită, cu creierul golit de orice gînduri, în așteptare. Cu un aer absent, observă în cele din urmă că Negatistul are o înfățișare extrem de distinsă. Îl studie, iar apoi uită de înfățișarea iui personală cînd acesta începu să vorbească: ― Bineînțeles că dețin toate informațiile despre căpitanul Hedrock aflate în posesia Făuritorilor de Arme. Cercetările mele au dezvăluit niște elemente subsidiare cu totul ieșite din comun. Dar dacă există și în analele imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
LUA OARECARE TIMP. TREBUIE SĂ MAI AI RĂBDARE PÎNĂ ATUNCI. DAR ÎN VREMEA ASTA NU VOM DA NICI UN RĂSPUNS APELURILOR TALE JALNICE. POARTĂ-TE ÎN CONSECINȚĂ! Și asta era limpede. Hedrock se întoarse încet în tabără. Bărbatul deșirat și cu înfățișare obosită care-i zîmbise mai înainte se ridicase în capul oaselor: \ BUNĂ, ZISE EL JOVIAL. MĂ NUMESC KERSHAW. DERD KERSHAW. MULTE MULȚUMIRI PENTRU CĂ NE-AI SALVAT VIAȚA. ÎMI MULȚUMIȚI PREA DEVREME, ZISE CIUFUT HEDROCK. Dar sunetul glasului omenesc îi aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
rădăcina nemuritoare să se repete în felul acesta. Așa am ajuns doar la a treisprezecea căsătorie. Într-un fel, n-am prea avut inimă pentru asta deși... (ridică ochii) mi-am făurit o metodă desăvîrșită de a mă îmbătrîni ca înfățișare, suficient pentru efectul psihologic asupra celor care cunosc de fapt adevărul. Pe fața lui Gonish plutea o expresie care-l făcu pe Hedrock să-l privească închizînd pe jumătate ochii. Îl întrebă repede: ― Ce s-a întîmplat? Negatistul zise: ― Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PLAN ATOMIC. TRĂIESC MULȚI BĂRBAȚI ȘI MULTE FEMEI CARE I-AR PUTEA ÎMPINGE ÎNAINTE PROGRESIA PE PLAN TRIBAL. ― Rămîne doar s-o readucem la viață și să înregistrăm reacțiile afective ale celor din jur la învierea ei. X-x?? ― a cercetat înfățișarea fostului nostru deținut Hedrock la palat și s-ar părea că printr-o metodă ingenioasă el a anulat logica pe baza căreia se cerea nimicirea lui. Ca atare, putem părăsi galaxia într-un răstimp de... un ciclu. ― Atîta am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
age. Leprosul dandy locuiește aceeași bolgie din infern în care se află, suspendat, Gatsby al lui Scott Fitzgerald. Sunetul muzicii nu mai poate trezi decât fantomele unui Occident jertfit pe rugul, absurd, al războiului mondial. Ofițer aristocrat și infirm cu înfățișare oribilă, Fanfulla este avatarul tragic al acestui vis imperial la a cărui năruire Koinski este martor. Paradoxurile sunt marca acestei Africi pe care o descoperă locotenentul polonez. Dilemele corneliene îi bântuie pe cei care sunt chemați să aleagă, ca francezi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ce evocă cromatica unui final hollywoodian, este absentă doar Molly. Femeia medic care a dat patriei sale adoptive atâta din energia ei nu poate accepta perspectiva unei vieți tihnite și mediocre, prin abandonarea carierei ei. Chiar dacă dragostea se ivește sub înfățișarea lui Conrad von Conrad cu promisiunile ei. În acest punct, viața lui Molly se clădește, în termeni ibsenieni, ca alegere liberă a unei ființe mature. Scrisoarea de adio pe care o lasă în urmă este semnul de încheiere a unei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dorise în sinea lui ca eu să umplu un gol. Și îmi închipui ce neplăcut i-a fost să constate că nu-i semănam lui Dinu în nici o privință. Printr-o ironie a destinului, eram exact inversul celui dispărut. De la înfățișare, la caractere, nimic nu ne apropia și totul ne deosebea. Dinu nu se îndepărta niciodată prea mult de poarta casei. Eu hoinăream prin tot cartierul. Dinu n-ar fi rupt o floare. Eu veneam acasă cu obrazul învinețit după scandaluri
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
morți. Orașul a răsuflat ușurat. Totuși, exact în aceeași zi către prânz, doctorul Rieux, oprindu-și mașina în fața blocului, îl zărește la capătul străzii pe portar, care se apropia greu, cu capul aplecat, cu brațele și picioarele depărtate, cu o înfățișare de marionetă. Bătrânul ținea de braț un preot pe care doctorul îl cunoștea. Era părintele Paneloux, un iezuit erudit și activ pe care îl mai întâlnise uneori și care era foarte prețuit în orașul nostru chiar și de cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cu ulei camforat și spuse apoi că, în câteva zile, totul o să fie în ordine. ― Mulțumesc, domnule doctor, spune omul, cu o voce înăbușită. Rieux l-a întrebat pe Grand dacă anunțase comisariatul de poliție și funcționarul își luă o înfățișare descumpănită: ― Nu, spune el, o, nu! M-am gândit că cel mai grabnic... ― Bineînțeles, îl întrerupse Rieux, deci o s-o fac eu. Dar, în clipa aceea, bolnavul a început să se agite și a încercat să se ridice din pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în mijlocul drumului, ridicând lăbuțe șovăitoare spre ultimele bucăți de hârtie. Bătrânelul scuipa atunci cu putere și precizie; dacă un scuipat își atingea ținta, râdea. În sfârșit, Tarrou părea să fi fost definitiv sedus de caracterul comercial al orașului a cărui înfățișare, animale și chiar plăceri păreau controlate de necesitățile negoțului. Această singularitate (este cuvântul folosit în carnete) primea aprobarea lui Tarrou, și una din remarcile lui elogioase sfârșea chiar cu exclamația: "în sfârșit!" Sunt singurele locuri în care notele călătorului, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Pare de treizeci și cinci de ani. Statură mijlocie. Umerii puternici. Obrazul aproape dreptunghiular. Ochii întunecați și drepți, dar fălcile proeminente. Nasul gros este regulat. Părul negru tuns foarte scurt. Gura este arcuită, cu buzele pline și aproape întotdeauna strânse. Are întrucâtva înfățișarea unui țăran sicilian cu pielea lui arsă de soare și hainele lui în tonuri veșnic închise, dar care îl prind bine. Umblă repede. Coboară de pe trotuare fără să-și schimbe mersul, dar de două ori din trei se urcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]