3,714 matches
-
CZ-798 17 Smrzice Czech Republic ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2072 Fr. Strube Saatzucht KG Sollingen PO Box 1353 38358 Schoningen Germany ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2073 Vegetable Crops Research Institute 6000 Kecskemet, Corporation (Zki Rt) Meszoly Gyula ut 6 Hungary ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2074 PKB INI Agroekonomik 11213 Beograd, Padinska Skela Șerbia and Muntenegro ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2075 Saatzucht Fritz Lange KG Gutenberg str. 10 D - 23611 Bad Schwartan Germany ────────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────── 2076 Koipesol Semillas SĂ Avda Sân Francisco Javier 24 41018 Sevilla Spain ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2077 Syngenta Seeds Ab Box 302 S-261 32 Landskrona Sweden ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2078 ICCC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
de: Valdet Vardari Data nașterii: 5.1.1959 Locul nașterii/locul de origine: Harandjell (Kicevo), fostă Republică Iugoslavă Macedonia Nume: ALIJA, Shukri Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 6.11.1974 Locul nașterii/locul de origine: Shterpche (Ferisaj/Urosevac), Șerbia și Muntenegru (Kosovo) Nume: BEQIRI Idajet Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 20.2.1951 Locul nașterii/locul de origine: Mallakaster, Fier (Albania) Nume: BUTKA Spiro Cunoscut și sub numele de: Vigan Gradica Data nașterii: 29.5.1949 Locul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198930_a_200259]
-
BEQIRI Idajet Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 20.2.1951 Locul nașterii/locul de origine: Mallakaster, Fier (Albania) Nume: BUTKA Spiro Cunoscut și sub numele de: Vigan Gradica Data nașterii: 29.5.1949 Locul nașterii/locul de origine: Șerbia și Muntenegru (Kosovo) Nume: HYSENI Xhemail Cunoscut și sub numele de: Xhimi Shea Data nașterii: 15.8.1958 Locul nașterii/locul de origine: Lojane (Lipkovo) fosta Republică Iugoslavă Macedonia Nume: JAKUPI Avdil Cunoscut și sub numele de: Cakalla Data nașterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198930_a_200259]
-
sub numele de: Cakalla Data nașterii: 20.4.1974 Locul nașterii/locul de origine: Tanusevce, fostă Republică Iugoslavă Macedonia Nume: JAKUPI Lirim Cunoscut și sub numele de: "Comandantul Nazi" Data nașterii: 1.8.1979 Locul nașterii/locul de origine: Bujanovac, Șerbia și Muntenegru Nume: KRASNIQI Agim Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 15.9.1979 Locul nașterii/locul de origine: Kondovo, fostă Republică Iugoslavă Macedonia Nume: LIMANI Fatmir Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 14.1.1973 Locul nașterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198930_a_200259]
-
și sub numele de: Baci Data nașterii: 23.7.1963 Locul nașterii/locul de origine: Semsevo, fostă Republică Iugoslavă Macedonia Nume: SHITI Ramadan Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 9.5.1983 Locul nașterii/locul de origine: Dimce (Pristina), Șerbia și Muntenegru (Kosovo) Nume: STOJKOV Goran Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 25.2.1970 Locul nașterii/locul de origine: Strumica, fostă Republică Iugoslavă Macedonia Nume: SUMA Emrush Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 27.5.1974 Locul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198930_a_200259]
-
Goran Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 25.2.1970 Locul nașterii/locul de origine: Strumica, fostă Republică Iugoslavă Macedonia Nume: SUMA Emrush Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 27.5.1974 Locul nașterii/locul de origine: Dirnce, Șerbia și Muntenegru (Kosovo) Nume: SULEJMANI Gyner Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 3.3.1954 Locul nașterii/locul de origine: Turcia Nume: UKSHINI Sami Cunoscut și sub numele de: "Comandant Sokoli [Soim]" Data nașterii: 5.3.1963 Locul nașterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198930_a_200259]
-
SULEJMANI Gyner Cunoscut și sub numele de: Data nașterii: 3.3.1954 Locul nașterii/locul de origine: Turcia Nume: UKSHINI Sami Cunoscut și sub numele de: "Comandant Sokoli [Soim]" Data nașterii: 5.3.1963 Locul nașterii/locul de origine: Gjakova, Șerbia și Muntenegru (Kosovo)" ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198930_a_200259]
-
Managementul comun pentru conservarea biodiversității la granița dintre România și Republică Moldova", cu o perioadă de implementare de 22 de luni; ... b) PHARE CBC RO 2004/016-943.01.02.15 "Acțiuni pentru dezvoltarea protecției mediului în regiunea transfrontalieră România amp; Șerbia", cu o perioadă de implementare de 12 luni; ... c) PHARE CBC RO 2004/016-942.01.01.19 "Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu, biodiversitate și resurse naturale din Rezervatia Biosferei Transfrontalieră "Delta Dunării" România/Ucraina", cu o perioadă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189553_a_190882]
-
01.02 "Managementul comun pentru conservarea biodiversității la granița dintre România și Republică Moldova"; ... b) Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți, pentru proiectul PHARE CBC RO 2004/016-943.01.02.15 "Acțiuni pentru dezvoltarea protecției mediului în regiunea transfrontalieră România amp; Șerbia"; ... c) Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării", pentru proiectul PHARE CBC RO 2004/016-942.01.01.19 "Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu, biodiversitate și resurse naturale din Rezervatia Biosferei Transfrontalieră "Delta Dunării" România/Ucraina". ... PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189553_a_190882]
-
de jum? țațe din Moldova istoric? pierdut? , ceea ce a r? mas a devenit p? m�ntul sf�nt al na? ionalismului. �n mijlocul suferin? elor ? i degrad? rilor, de? teptarea na? ional? a rom�nilor a venit din afar? , din Grecia, Șerbia ? i Bulgaria. Ea a venit din Transilvania, unde a fost adoptat alfabetul latin, care �l �nlocuia pe cel chirilic al Bisericii slavone. Biserică unit? a Transilvaniei i? a dat Rom�niei o ? ans? de a c? l?tori la Romă că s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iunilor latine care s? ac? ioneze �n favoarea Rom�niei. Se putea oare realiza o alian?? �ntre Italia, Fran? a ? i Rom�nia? Iorga n? d?jduia c? influen? a italian? le? ar putea �nlocui pe cele austro? ungar? ? i ruseasc?. Șerbia ar accepta? o pe linia p? str? rîi tradi? iilor rom�no? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga cu Cuza au �nceput s? se deterioreze; Cuza ? i?a fondat propriul ziar, �Unirea� (la Ia? i), ? i p? rea gata s??? i �nfiin? eze propriul partid. Cel de? al doilea r? zboi balcanic a �nceput odat? cu atacarea Șerbiei de c? tre Bulgaria. Rom�nia fusese neutr? p�n? atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Na? iunile balcanice (inclusiv Turcia) s? au aliat că s? �mpart? �ntre ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria dup? primul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l? a cunoscut pe Nikola Pa? i?, b? tr�nul om de stat s�rb, care i? a spus: �S�nte? i ț�n? r ? i ve? i vedea na? terea unei Rom�nii Mari; eu nu voi vedea na? terea unei Șerbii Mari�. Iorga l? a cunoscut ? i pe omul de stat grec Venizelos, pe care �l consideră omul l? sat de vene? ieni �n insula Cretă 237. �n 1913 s? a ? inut la Londra ultimul Congres Mondial de Istorie �nainte de izbucnirea r? zboiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sus? inut dou? comunic? ri, una despre Bazele necesare ale noii istorii a Evului Mediu, iar cealalt? despre Supravie? uitorii bizantini din ?? rile Rom�ne. �n octombrie 1913, Iorga a plecat la Belgrad că s?? i prezinte regelui Petru I al Șerbiei un clopot care �i apar? inuse lui Karagheorghe Petrovi?. L?a felicitat pe rege pentru dob�ndirea Macedoniei, dar acesta i? a r? spuns: �Ce conteaz? toate acestea fă?? de Bosnia ? i Her? egovina? �239 �n 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga ? i pe al? îi, cum ar fi Leopold von Ranke. Germanii au fost obligă? i s? semneze la Versailles Articolul 241, recunosc�ndu?? i vină de a fi declan? at r? zboiul. Mai erau ? i al? i vinova? i. Nu Șerbia, care luptă pentru existen? a ei. Vină germanilor constă �n omitere, nu �n comitere. Kaiserul a dat Vienei un fel de m�n? liber?; ulterior, avea s? se c? iasc? din plin pentru aceasta. Viena speră c? se va declan? a doar un conflict
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �ntrev? zut ? i unele perspective. �n ciuda profundei sale aversiuni fă?? de r? zboi, el scria c? Rom�nia trebuie s? fie gata s? profite de ocazie că s??? i afirme �drepturile na? ionale�7. ?i era �ngrijorat de Fran? a ? i Șerbia. �Fran? a nu trebuie s? piar?! �, pentru c? aceasta ar �nsemna o catastrof? moral? pentru omenire. Rom�nia trebuie s? ajute Fran? a, fie ? i printr? un simplu gest. �De ce iubim noi Fran? a?�, �ntreba el. �O iubim din cauza luxului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iarnă lui 1914, atunci c�nd armata s�rb? ? i?a eliberat ? ara de ocupan? i, Iorga remarcă: �? i Dumnezeu a cobor�ț de pe tronul Lui ? i l? a �n? l?at pe cel umil�. A urmat o campanie de simpatie fă?? de Șerbia �n cadrul Institutului de Studii Sud? Est Europene ? i �n �Revista istoric? � (care ? i?a �nceput apari? ia �n 1915). Iorga sus? inea Belgia ? i pe regele ei, Albert I. Va stabili o rela? ie cu Albert I care va dura toat? via? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu Albert I care va dura toat? via? a lui. A fost �ngrozit de incendierea de c? tre germani a bibliotecii de la Louvain ? i de �mpu? carea civililor de c? tre armata german? �n trecerea ei prin Belgia, Fran? a ? i Șerbia. Apari? ia metodelor moderne de ducere a r? zboiului era dificil de acceptat pentru un om al secolului al XIX-lea. Nu compară incendierea bibliotecii de la Louvain cu o ac? iune napoleonian? , ci cu un act demn de Attila Hunul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de ace? tia �n lupta dintre rom�ni ? i unguri. Carpa? îi s�nt prezenta? i aici nu at�ț că o barier? geografic? , c�ț drept o coloan? vertebral? a majorit?? îi rom�ne? ți de pe marile versante ale lan? ului muntos. Șerbia eroic? ? i martir? (V? lenii de Munte, 1915) ofer? splendide imagini de evocare istoric? ale luptei pentru supravie? uire a vecinei de la apus a Rom�niei. �n Popoare turanice parazite (V? lenii de Munte, 1915), Iorga ofer? o imagine deloc m? gulitoare a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de echivoc. Era o chestiune de via?? sau moarte. Dar �n timpul Primului R? zboi Mondial, evreii din Fran? a, Anglia, Italia, Belgia ? i Statele Unite erau cet?? eni patrio? i, sprijinind lupta ?? rilor lor. Acest lucru era valabil ? i pentru Șerbia, Germania ? i Austro? Ungaria. Evreii din Bulgaria �? i dovediser? loialitatea, iar evreii din Turcia aveau o tradi? ie �n a sprijini guvernul otoman. Situa? ia marilor mase de evrei din Europa de est era mai complex?. �n Polonia ruseasc? , partea de vest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
gerea este un fenomen psihologic. Amintindu?? i de campania lui Napoleon, a tras concluzia c? Rusia era invincibil? 37. �n ciuda urii lui fă?? de Rusia, Iorga a avut �ntotdeauna un respect profund fă?? de aceasta. C�nd Bulgaria a atacat Șerbia, Iorga a scris cu dispre?: �Doar rela? iile diplomatice mai pot face ceva�. Rom�nia are o singur? datorie: �S? fie gata�38. Iorga trebuia s? relateze despre ? i s? investigheze problemă masacr? rîi armenilor. Avea leg? turi str�nse cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilor Carpa? i aflate �n m�inile Puterilor Centrale ? i germanii �naint�nd �n Ucraina, Rom�nia era �ncercuit?. Politică lui Lenin a for? at �n ultim? instan?? Rom�nia s? renun? e la lupt?. Nu putea oare Rom�nia s? urmeze exemplul Șerbiei ? i s? fac? un ultim efort disperat de �mpotrivire? Iorga era �ntotdeauna �nfl? c?raț c�nd era vorba de Șerbia ? i mai ales de Muntenegru! A?a c? s?a opus renun?? rîi la lupt?. Dar jusqu�au boutismul lui Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
for? at �n ultim? instan?? Rom�nia s? renun? e la lupt?. Nu putea oare Rom�nia s? urmeze exemplul Șerbiei ? i s? fac? un ultim efort disperat de �mpotrivire? Iorga era �ntotdeauna �nfl? c?raț c�nd era vorba de Șerbia ? i mai ales de Muntenegru! A?a c? s?a opus renun?? rîi la lupt?. Dar jusqu�au boutismul lui Iorga nu era ? i pozi? ia guvernului rom�n. S�rbii, regele ? i conduc? torii lor �? i croiser? drum prin Albania p�n? �n Corfu. Pozi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
refereau la c�ț de mult urma s? se �ntind? Rom�nia spre vest ? i la controversată problem? a Banatului. Dac? Alia? îi promiseser? Rom�niei �n 1916 �ntregul Banat, ei ? ineau tot mai mult seama acum de superbă contribu? ie la victorie a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie care �i afecta pe doi alia? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni faptul c? URSS? ul era tot Rusia ? i inamicul na? ional num? rul unu. �n ciuda disperatei situa? îi economice ? i sociale, comuni? ții nu puteau beneficia de popularitatea de care se bucurau �n Șerbia, Grecia ? i chiar ? i �n Bulgria. �n 1924, guvernul a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul? i etnici rom�ni au v? rsat lacrimi, chiar dac? , m? sura respectiv? �nc? lca principiile democra? iei. Pentru cea mai mare parte a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]