12,339 matches
-
aspect Împlinit, armonios și rotunjit; contemplarea lor trezește atunci la bărbat o dorință intensă. Ca și maică-sa la aceeași vârstă, Annabelle avea un trup foarte frumos. Dar chipul maică-sii fusese drăguț, plăcut, și atât. Nimic nu anunța Încă șocul dureros al frumuseții fetei, iar mama ei Începu să se teamă. De la tată, de la ramura olandeză a familiei, Annabelle moștenea desigur ochii mari, albaștri, și părul blond, bogat; dar numai o Întâmplare morfogenetică rară putuse zămisli tulburătoarea puritate a chipului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o muie. Uneori izbutită, de altfel; oricum, În materie de amor spaniol, oferta era structural insuficientă, iată ce gândea Bruno. În acest punct al cugetărilor sale, ajunse la grupul sanitar nr. 8. Oarecum resemnat să Întâlnească niște băbătii, avu un șoc dureros descoperindu-le pe adolescente. Erau patru, Între cincisprezece și șaptesprezece ani, lângă dușuri, chiar În fața șirului de chiuvete. Două dintre ele, În slip, Își așteptau rândul; celelalte două se zbenguiau ca niște zvârlugi, sporovăiau, se Împroșcau cu apă, scoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se cramponă de faianța chiuvetei. În aceeași clipă, din dreapta, doi adolescenți năvăliră râzând zgomotos; purtau șorturi negre cu dungi fluo. Bruno se pleoști instantaneu. Își vârî sexul În chiloți și se concentră asupra toaletei dentare. Mai târziu, aflat Încă sub șocul acestui moment, coborî spre mesele unde se lua micul dejun. Se așeză deoparte și nu Încercă să intre În vorbă cu nimeni; mestecându-și cerealele vitaminizate, se gândea la vampirismul căutării sexuale, la aspectul ei faustic. Bunăoară, se gândea Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pubela de la intrare, Michel găsi o broșură de propagandă creștină. Diverse istorisiri de viață convergeau spre un sfârșit identic și fericit: Întâlnirea cu un Hristos reînviat din morți. Urmări o vreme povestea unei tinere femei („Isabelle era În stare de șoc, căci risca să piardă anul universitar”), dar se simți mai aproape de experiența lui Pavel („Pentru Pavel, ofițer În armata cehă, comanda unui radar reprezenta apogeul carierei lui militare”). Nu-i venea greu să transpună la propriul său caz fraza următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dragoste, dar cred că ea nici nu observa. La ședințele de pregătire pentru naștere, Anne se Împrietenise cu alte femei; era sociabilă, sociabilă și simpatică, era o femeie plăcută. Când am aflat că va naște un băiat, am avut un șoc teribil. Din capul locului, era cum nu se poate mai rău, mă aștepta tot ce era mai rău. Ar fi trebuit să fiu fericit; nu aveam decât douăzeci și opt de ani, dar mă simțeam deja mort. Victor s-a născut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
limita la un scurt rezumat. Publicarea În iunie 2009, Într-un extras din revista Nature, sub titlul Prolegomene la replicarea perfectă, a celor optzeci de pagini sintetizând ultimele lucrări ale lui Djerzinski, avea să provoace neîntârziat o enormă undă de șoc În lumea științifică. Pretutindeni În lume, zeci de cercetători din biologia moleculară au Încercat să refacă experiențele propuse, să verifice calculele În detaliu. Peste câteva luni au apărut primele rezultate, apoi s-au adunat altele, săptămână după săptămână, toate confirmând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pe patul cel alb și moale. Ce vrea să spună... Vrea să sugereze că e posibil să nu obțin slujba asta ? Mă uit la Trish în tăcere preț de câteva clipe. Undeva, sub toată această stare de confuzie și de șoc, revine ușor la viață vechea Samantha. Îmi simt ambiția adânc înrădăcinată ridicându-și capul și amușinând aerul. Suflecându-și mânecile și scuipând în palme. Nu sunt în stare să bat nu știu ce fată-cu-diplomă-în-cordon-bleu ? N-am picat la nici un interviu în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spus despre grădina lui de legume ? — Ăă... da. Nu reușesc să ridic privirea spre el. Da, mi-a spus. — Minunat ! Trage din țigară. Păi, ne-am întors, și am dori sandvișurile în douăzeci de minute. Mă trece un val de șoc. Douăzeci de minute ? Păi e abia doișpe și zece. Cei de catering vin abia la ora unu. — Nu doriți să beți ceva înainte ? propun disperată. — Nu, mersi, spune ea. Doar sandvișurile. Sinceră să fiu, suntem cam hămesiți, așa că dacă te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe urmă am fost în ședințe toată ziua, dar ți-am trimis mesaje peste mesaje... Samantha, unde naibii ești ? Ar trebui să fii aici, la birou ! Nu să te-ascunzi ca o lașă, pentru numele lui Dumnezeu ! Un val de șoc îmi străbate tot corpul. Să m-ascund ? — Dar.. dar Arnold a zis să nu vin ! A zis că așa e mai bine ! Mi-a zis să stau unde sunt și că el o să facă tot ce poate... — Ai cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai dați-mi o șansă. Am făcut o singură greșeală. Una. — Avocații de la Carter Spink nu greșesc, Samantha. Și nici nu fug de greșelile lor. Știu că nu trebuia să fug. Știu. Tremur din tot corpul. Dar a fost un șoc îngrozitor. Nu mai gândeam bine. — Ai discreditat atât firma, cât și pe tine însăți. Glasul i se asprește de parcă nici lui nu îi e foarte ușor. Prin neglijența ta, ai păgubit un client de cincizeci de milioane de lire. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Acoperă cu mâna telefonul cu antenă pe care-l ține în mână. — Samantha. Mijește ochii mai tare ca niciodată și în glasul ei e o notă ciudată de triumf. Mi-ai turnat gogoși, așa-i ? Mă fulgeră un val de șoc și simt cum mi se urcă stomacul în gât. De unde o fi... Cum a... — Așa e ? Îmi aruncă o privire pătrunzătoare. Sunt sigură că știi foarte bine la ce mă refer. Mintea îmi trece rapid în revistă toate gogoșile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
gravi. Pentru nimic. Nu știu cum, mă trezesc că mă apropii tot mai tare de el. Vreau să obțin totul acum. — Îhâm. Suntem la doar câțiva centimetri unul de altul. Și, când mă uit la el, cu respirația precipitată, toate frustrările și șocurile ultimelor două săptămâni mi se adună în suflet. Sunt atât de încordată încât pur și simplu nu mai pot suporta. Trebuie să mă eliberez de toată această presiune. Fără să mă mai pot controla, mă întind și-i trag fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trebui să nu-și lase pașaportul pe masa de toaletă. — Așa ! spune, vizibil înveselită. O să fim plecați toată ziua la petrecerea surorii mele. Nathaniel o să vină să se ocupe de grădină, dar bănuiesc că știi asta... — Nathaniel ? Mă trece un șoc electric. Vine aici ? — A sunat azi-dimineață. A zis că mazărea dulce trebuie... legată sau răsucită sau așa ceva. Scoate un creion pentru conturul buzelor și începe să-și deseneze buzele cu contur și așa mult prea pronunțat. — Aha. N-am știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și Trish, pierzându-și brusc orice interes pentru tăvile de pâine, te rog să nu-i mai dai și alte treburi suplimentare Samanthei ! Nu poate fi încontinuu la cheremul tău ! Nu ne putem permite s-o pierdem, să știi. Citesc șocul de pe fața Melissei. Pare atât de ultragiată, că zici că Trish tocmai i-a dat o palmă. — Iar ăsta e de la mine, spune Nathaniel, băgându-se iute. Îmi întinde un pachețel învelit în hârtie cerată, și toată lumea se întoarce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Lara pare destul de stresată. Mi-e teamă că Arnold nu mai vrea să vorbească cu tine. Și mi-a zis să-ți zic să nu-l mai pisezi să te ajute să-ți recapeți slujba. Mă străbate un val de șoc. Asta e ce i-a zis despre mine ? — Lara, nu l-am pisat nici o clipă să mă ajute să-mi recapăt slujba, spun, încercând să-mi păstrez calmul. Vreau doar să vorbesc cu el în legătură cu o... problemă. Și, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Trebuie să mă concentrez la ce am de făcut. Haide. Pot să fac asta. Traversez strada și mă îndrept hotărâtă spre scări. Îmi vine în minte fără să vreau imaginea mea ca de stafie, alergând buimacă, într-o stare de șoc. Parcă a fost în altă viață. Nu arăt doar ca o altă persoană, chiar mă simt ca o altă persoană. Mă simt ca și cum m-aș fi reconstruit din temelii. Inspir adânc, îmi ridic mai bine gulerul balonzaidului și împing ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Măcar eu am încercat și altceva ! Odată ce am început, nu mă mai pot opri. Măcar eu am plecat în lume și am încercat o vreme și altceva ! — Ce vrei să spui cu asta ? Îl simt cum slăbește strânsoarea sub imperiul șocului. — Tu ce ai încercat, Nathaniel ? Asta vreau să spun. Știu că par isterică și agresivă, dar nu mă pot opri. Ești atât de rigid ! Trăiești în același sat în care te-ai născut, te ocupi de afacerea familiei, cumperi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
că ai putea să mă repezi până acolo ? Trebuie să vorbesc cu el. — Păi nu acolo... Eamonn se freacă pe fața roșie, stânjenit. Mă uit la el și simt că mă cuprinde o presimțire rea. Samantha... a plecat în Cornwall. Șocul mă izbește în piept ca un camion. Nu pot rosti nici un cuvânt. Nu mă pot mișca. Credeam că știi. Eamonn face un pas în față, cu mâna streașină la ochi pentru a se apăra de razele soarelui. A zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cheful. O fi existînd vreo cameră secretă de făcut sex de care eu nu știu ? Nu pot să-i scriu un e-mail lui Connor și să-i cer sfatul, pentru că ideea tocmai asta e, să-l iau prin surprindere. Elementul șoc va fi un puternic excitant și va face totul cît se poate de pasional și de romantic. Plus că există și riscul minor ca, dacă Îl avertizez, să-l apuce conștiința de angajat exemplar și să insiste să ne luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
astea se mai Întîmplă. — Dar... — Și, sinceră să fiu, aș prefera să nu mai vorbesc despre asta. — A, zice și mă privește pe deasupra pungii. O, Doamne, da, sigur. Scuză-mă, Emma. Doar că n-am... eu doar... a fost un șoc enorm, crede-mă ! — Dar nu mi-ai spus cum a decurs Întîlnirea ta cu Phillip, spun apăsat. Ia Înveselește-mă puțin cu niște vești bune. Respirația lui Katie a devenit mai regulată Încet-Încet și Își ia punga de pe față. — Adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
buza. SÎntem doar niște avocați care ne-am strîns Într-un grup și am format un... club de dans. Un grup de dans ? Preț de cîteva clipe, nu sînt În stare să rostesc nici un cuvînt. Acum, că mi-a dispărut șocul, am cumplitul sentiment că e posibil să izbucnesc În rîs. — Faci parte dintr-un grup de... avocați care dansează. — Da. Lissy Încuviințează din cap. Am o viziune subită cu mai mulți avocați pledanți, cu peruci pe cap, care dansează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
a doua și minți că-s noi ? spune Caroline, ridicînd ochii din ecran, cu interes. — Nu ! zic defensiv. Vreau să spun, da, poate... cîteodată... — Are 58 de kile, dar pretinde că are 52, rostește glasul lui Jack. Poftim ? Poftim ? Din cauza șocului, mi se contractă tot corpul. — Ba nu ! strig mînioasă spre ecran. N-am În nici un caz 58 de kilograme ! Am... vreo... 53... și jumate... Cuvintele Îmi Îngheață pe buze În momentul În care Întreaga cameră se Întoarce să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să deschid ușa și pornesc În fugă pe trotuar, fără să mă uit nici În dreapta, nici În stînga. În cele din urmă mă opresc, mă prăbușesc pe o bancă și-mi Îngrop capul În mîini. Întregul trup Îmi pulsează de șoc. Abia dacă Îmi mai pot forma un gînd coerent. În viața mea nu m-am simțit atît de complet și de total penibilă. DOUĂZECI — Ești OK ? Emma ? Stau de cinci minute pe bancă, cu ochii În asfalt și un vîrtej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o tăcere siderată. — Ai fi OK ? — Ăă... probabil că nu, se hazardează el repede. — Ei vezi ! Vreau să spun, tu cum te-ai simți dacă cineva ar face public faptul că... porți bikini de damă ? Aidan devine livid la față de șoc. — Dar nu port bikini de damă ! — Știu că nu porți bikini de damă ! mă rățoiesc la el. Sau, mai bine zis, nu știu că da sau că nu, dar am zis doar așa, să presupunem pentru o clipă că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
tot ce ziceam e interesant. De asta a fost absorbit. Nu a fost vorba de dragoste. Ci de afaceri. Pe neașteptate, fără să vreau, suspin adînc. — Iartă-mă, zic, cu un nod În gît. Scuze. Doar că... a fost un șoc enorm. — Nu-ți face griji, spune Aidan cu compasiune. E o reacție perfect naturală. Clatină din cap. N-oi ști eu mare lucru despre afacerile la scară mare, dar mi se pare că tipii de genul ăsta nu ajung niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]