7,853 matches
-
ochii pe Fuentes, care acum se oprise. Apoi Fuentes se lăsă pe spate și-l chemă. Agită cele două banderillas și lumina care se răsfrângea pe ele prinse privirea taurului. Își ridică coada și atacă. Se-ndreptă direct spre Fuentes. Țiganul Îl aștepta aplecat pe spate, cu bețele Îndreptate Înainte. Când taurul Își lăsă capul În jos ca să-l agațe, Fuentes se lăsă și mai pe spate, Își lipi brațele unul de celălalt și le ridică, cu mâinile atingându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Zurito: — Cum te simți, puștiule? Manuel urmărea taurul. Zurito Își rezemă brațele de barrera. Manuel se-ntoarse către el. — Te descurci bine, Îi spuse Zurito. Manuel scutură din cap. De acum, nu mai avea nimic de făcut până la următoarea repriză. Țiganul se descurca foarte bine cu cele două banderillas. La următoarea repriză o sa aibă un taur foarte În formă. Era un taur bun. Până acum fusese prea ușor. Doar treaba de la sfârșit, cea cu spada, Îl Îngrijora. De fapt, nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu se gândea la asta. Doar că, stând acolo, Îi era deodată foarte teamă. Urmări taurul, făcându-și planul pentru partea cu faena, pasa cu mantia roșie menită să-l obosească, să-l aducă mai la Îndemână pentru ce urma. Țiganul se-ndrepta din nou spre taur, mergând doar pe vârfuri și călcâie, ca un dansator, ca să-l insulte, cu cele două bețe roșii săltând când mergea. Taurul Îl privea fără a-l ținti, dar pândindu-l, așteptând să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acum. Priviră cu toții. Fuentes stătea cu spatele la barrera. Doi tipi din cuadrilla stăteau În spatele lui, cu capele pregătite, gata să sară gardul În arenă pentru a-i distrage atenția taurului. Respirând tot mai greu, cu limba scoasă, taurul Îl privea pe țigan. Credea că acum nu-i mai scapă. Îl prinsese cu spatele la zid. Doar un atac pe distanță mică. Îl pândi În continuare. Țiganul se lăsă pe spate ridicându-și brațele, cu cele două banderillas Îndreptate spre taur. Îl strigă, bătând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
arenă pentru a-i distrage atenția taurului. Respirând tot mai greu, cu limba scoasă, taurul Îl privea pe țigan. Credea că acum nu-i mai scapă. Îl prinsese cu spatele la zid. Doar un atac pe distanță mică. Îl pândi În continuare. Țiganul se lăsă pe spate ridicându-și brațele, cu cele două banderillas Îndreptate spre taur. Îl strigă, bătând din picior. Taurul era suspicios. Își voia omul. Nu mai avea chef de cârlige-n umăr. Fuentes se apropie puțin. Se lăsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ridică coada și atacă. Fuentes ateriză pe vârfuri, cu brațele Întinse și trupul arcuit cu totul Înainte și Înfipse cârligele cu putere, ferindu-se În același timp de cornul drept. Taurul se izbi de barrera, unde-l atrăseseră capele unduitoare. Țiganul alergă spre Manuel În aplauzele publicului. Vesta Îi era sfâșiată Într-un loc. Nu se ferise chiar cu totul de vârful cornului. Era Încântat de treaba asta, și-și arăta vesta ruptă spectatorilor. Făcu un tur al arenei. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Manuel Își lăsă capul pe spate ca să evite bețele de banderillas. Trupul fierbinte și negru al taurului Îi atinse pieptul În trecere. „Al dracu’, mult prea aproape“, se gândi Manuel. Zurito, care se sprijinea de barrera, Îi spuse ceva repezit țiganului, care intră cu o capă, mergând Încet spre Manuel. Zurito Își trase pălăria și mai pe ochi și se uită la Manuel. Manuel stătea din nou În fața taurului, ținând muleta În jos, pe stânga. Privind-o, taurul Își plecase capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se izbise de osul din umăr. O Îndreptă pe genunchi și alergă spre taur, care se oprise lângă unul din caii morți. Jacheta Îi flutura acolo unde Îi fusese sfâșiată, sub braț. — Fă-l să plece de-acolo, strigă către țigan. Taurul mirosise sângele calului ucis și acum sfâșia pânza cu coarnele. A atacat capa lui Fuentes, trăgând după el pânza agățată de cornul ciobit, În hohotele mulțimii. Ajuns În mijlocul arenei, Începu să zvârle din cap ca să scape de pânză. Venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
povestea fără să se oprească și în curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei catastrofe indefinite, părăsit de locuitori, refugiați cu toții în spatele pleoapelor închise, într-un ținut
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
făcut. Dimitrios încărca birja cu o mulțime de flori exotice, după care Filip și Nikolai plecau îmbătați de soare și de mirosurile afrodiziace ale petalelor spre cartierul oriental. Erau urmați, la câteva minute, de alte două birje, una cu lăutari țigani tocmiți cu ziua și cealaltă cu Dimitrios, distins și absent, îmbrăcat în smoching negru, joben pe cap, vestă înflorată, lavalieră de mătase prinsă cu un ac cu diamant și pantofi scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
greu printre târgoveți purtând pe cap tăvi mari de aramă spoită, cu margini înalte de-o palmă, cărora lesne le bănuiai conținutul după aromele de vanilie, mac, chimion sau susan pe care le lăsau în urmă. Ca într-un ritual, țigani gabroveni cu cercel în ureche, cu plete negre, lucioase, unse cu unt topit, goi până la brâu sau doar în vestă peste bustul fibros și nădușit, forjau și ciocăneau cuțite, topoare, foarfece, vătraie sau potcoave, acționând în același timp, cu piciorul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vâltoare, de pe pod. Dar nu s-a dat la fund, ci a plutit pe ape, purtată de râu la vale, până au pescuit-o copiii dintr-un sat uitat de lume. Nimeni n-a îndrăznit s-o înfieze; doar niște țigani căldărari au luat o de suflet... Dar toate astea erau numai basme, căci nimeni din vremurile acelea de demult nu mai era în viață și nimeni nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
În învățământ reforme au fost, reforme sunt și reforme vor mai fi până nu vor mai avea ce reforma. Am citit cu nostalgie despre prima reformă din învățământul românesc care s-a petrecut în 1849 când Eforia Școalelor decide oficial: țiganii au dreptul să învețe alături de toți ceilalți cetățeni trăitori din Țara Românească. De unde se vede că munca de integrare a baragladinelor a început de multă vreme, dar s-a lovit de indiferența lor. A urmat firește o oarecare perioadă de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nume, ba că Băsescu, ba că Igaș, ba că Blaga, ba că Ponta de la PSD, ba că guvernul și ca să se completeze balamucul a apărut un cor de români cu cuțitul între dinți care rânjesc așa câinește cântând o mârâită: țiganii sunt de vină. În cazul acesta, spuneți și dumneavoastră, cum să stau eu în expectativă și să nu caut împreună cu ceilalți, vinovații sau, mă rog, vinovatul, de acest lăboi dat în plin peste figura noastră și așa bine turtită de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
câte o piatră de aruncat împotriva acestui popor „gâlcevitor, care bea vinul ca pe apă și pe care niciodată nu poți pune bază în cadrul unei alianțe de orice fel”. Deci frați români, șo pe Herodot, el este vinovatul! Păzea, vin țiganii! Alaorde mo, gea la Heuropa, care ne așteaptă cu celulare și portofeluri dă furat! Nu mai putem noi dă șengănul gagiului acela dă Sarkozy, sau dă a gagicei ăleia nasoale dă-i zice Merkăl! Păi noi vedem oricând Parisu’ și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cele mari gagii dă români, că le facem numele poporului dă ocară, fiindcă d-ân paraii noștri am plătit să ni se tragă legi așa cum vrea mușchiul nostru, ca să le închidă gura la toți cei care ne consideră și acum încă țigani. Iată ce zic ei: „că țiganii nu au fost purtat niciodată de-a lungul istoriei acest etnonim care provine din cuvântul “DOM”, care pe limba originară a țiganilor înseamnă “om”. Prin denaturare (voită) “dom” s-a transformat în “rom” cu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
le facem numele poporului dă ocară, fiindcă d-ân paraii noștri am plătit să ni se tragă legi așa cum vrea mușchiul nostru, ca să le închidă gura la toți cei care ne consideră și acum încă țigani. Iată ce zic ei: „că țiganii nu au fost purtat niciodată de-a lungul istoriei acest etnonim care provine din cuvântul “DOM”, care pe limba originară a țiganilor înseamnă “om”. Prin denaturare (voită) “dom” s-a transformat în “rom” cu “r” accentuat, apoi din “rom” s-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
le închidă gura la toți cei care ne consideră și acum încă țigani. Iată ce zic ei: „că țiganii nu au fost purtat niciodată de-a lungul istoriei acest etnonim care provine din cuvântul “DOM”, care pe limba originară a țiganilor înseamnă “om”. Prin denaturare (voită) “dom” s-a transformat în “rom” cu “r” accentuat, apoi din “rom” s-a transformat în “roma” apoi în “romani” și în “romanies” . S-a ajuns astfel încât țiganii să aibă numele identic cu al românilor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cuvântul “DOM”, care pe limba originară a țiganilor înseamnă “om”. Prin denaturare (voită) “dom” s-a transformat în “rom” cu “r” accentuat, apoi din “rom” s-a transformat în “roma” apoi în “romani” și în “romanies” . S-a ajuns astfel încât țiganii să aibă numele identic cu al românilor în limba engleză. Romani cu români și romanies cu românia ( în engleză nu există diacritice și după cum în zilele noastre toată lumea acum se învârte în jurul limbii engleze, vedeți cum la o un simplă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
românia ( în engleză nu există diacritice și după cum în zilele noastre toată lumea acum se învârte în jurul limbii engleze, vedeți cum la o un simplă căutare pe google a cuvântului români, scris bineînțeles pe engleză romani, se vor afișa linkuri cu țigani). Practic denumirile sunt identice. Dar țiganii se apără: „Da’ ce, noi suntem dă vină că inglejii nu au diacritice? Să-și pună că au stirline, și nu le-o cădea coada lor de inglez țâfnos. Cât despre noi avem acum
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și după cum în zilele noastre toată lumea acum se învârte în jurul limbii engleze, vedeți cum la o un simplă căutare pe google a cuvântului români, scris bineînțeles pe engleză romani, se vor afișa linkuri cu țigani). Practic denumirile sunt identice. Dar țiganii se apără: „Da’ ce, noi suntem dă vină că inglejii nu au diacritice? Să-și pună că au stirline, și nu le-o cădea coada lor de inglez țâfnos. Cât despre noi avem acum dreptul să ne numim romi. Jidanii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pună că au stirline, și nu le-o cădea coada lor de inglez țâfnos. Cât despre noi avem acum dreptul să ne numim romi. Jidanii cum de-au ajuns evrei? Așa vrem și noi să evoluăm dă la categoria dă țigani la ceea dă romi cu acte în regulă. Păi știe ei gagii dă români istoria noastră? Sigur că nu. Ochii și urechile la mandea că v-o spune el, cum am ajuns noi renumiți păste toată lumea cunoscută, chiar înainte ca
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lumea asta ca popor și stând pe undeva prin copaci, că erau și mai al dracului frați cu codrul pe atunci, nu au reușit să aibă măcar o literă scrisă dăspre istoria lor. Iată ce frumos scrie în istoria noastră: „Țiganii sunt un grup etnic ce poate fi găsit aproape în toată lumea. În Europa, cele mai importante și numeroase grupuri trăiesc în România, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania și Serbia. În Asia, mai ales în Turcia, Caucaz, Iran și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un grup etnic ce poate fi găsit aproape în toată lumea. În Europa, cele mai importante și numeroase grupuri trăiesc în România, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania și Serbia. În Asia, mai ales în Turcia, Caucaz, Iran și India. Țiganii au migrat chiar și în America și nordul Africii. Se presupune ca numele de “țigani” provine din grecescul “athinganoi” tradus “a nu se atinge”. În alte limbi se spune zingari, tsigans, zigeuners, cigani sau cikani. Țiganii sunt originari din nord-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și numeroase grupuri trăiesc în România, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania și Serbia. În Asia, mai ales în Turcia, Caucaz, Iran și India. Țiganii au migrat chiar și în America și nordul Africii. Se presupune ca numele de “țigani” provine din grecescul “athinganoi” tradus “a nu se atinge”. În alte limbi se spune zingari, tsigans, zigeuners, cigani sau cikani. Țiganii sunt originari din nord- vestul Indiei și nord-estul Pakistanului. Ei făceau parte din casta Ksatriya a rajpuiților. Țiganii au
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]