8,856 matches
-
față, p. ; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2006a: 231-315). Pentru unele, conversiunea s-a produs în interiorul limbii române; pentru altele, formația substantivală există și în alte limbi, deci putea fi preluată ca atare. Dar, și în acest ultim caz, raportarea la substantivul absent există și în conștiința vorbitorilor de limbă română. 17 Deși formațiile în -ică, reprezentând nume de discipline și de domenii, sunt defective de plural, se încadrează în tiparul ă - i, așa cum indică forma de G-D (-icii: biroticii, proteticii). 18 DOOM1
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a calotelor periciclice. aspectul scoarței poate fi neted sau cu striuri longitudinale, de culoare maronie; vârful lăstarului tânăr , care poate fi închis (Vitis riparia), semideschis (Kober 5BB) sau deschis la soiurile vinifera; distribuția antocianilor pe vârful lăstarilor , care poate fi absentă, sub formă de dungi (Chevin blanc) sau totală. Intensitatea antocianilor fiind un caracter genetic de soi, se poate manifesta de la foarte puțin la foarte puternic (Vitis labrusca); perii orizontali care pot fi absenți (portaltoiul 3309 C) sau prezenți, de la foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
antocianilor pe vârful lăstarilor , care poate fi absentă, sub formă de dungi (Chevin blanc) sau totală. Intensitatea antocianilor fiind un caracter genetic de soi, se poate manifesta de la foarte puțin la foarte puternic (Vitis labrusca); perii orizontali care pot fi absenți (portaltoiul 3309 C) sau prezenți, de la foarte rari, la rari (Chasselas blanc), mijlocii ca desime (Pinot noir), deși (Gewurztraminer) sau foarte deși (Müler Rebe); perii erecți , sunt specifici anumitor soiuri și a căror desime variază de la foarte rari sau absenți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
absenți (portaltoiul 3309 C) sau prezenți, de la foarte rari, la rari (Chasselas blanc), mijlocii ca desime (Pinot noir), deși (Gewurztraminer) sau foarte deși (Müler Rebe); perii erecți , sunt specifici anumitor soiuri și a căror desime variază de la foarte rari sau absenți (Rupestris du Lot) până la deși (Riparia Scribner) și foarte deși. poziția lăstarilor adulți , reprezintă un caracter morfologic deosebit pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie și ea poate fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
internodiilor. În secțiune transversală, coardele pot avea formă circulară (3309C), eliptică (Chasselas blanc) sau aplatizată (Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Hamburg); mărimea semințelor apreciată prin masa medie a 100 de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
semideschis (nivel de expresie 5 - soi de referință Kober 5 BB) și deschis (nivel de expresie 7 - soi de referință Vitis vinifera) 1.2. Distribuția pigmenților antocianici (cod OIV 002; UPOV 4; IBPRG 6.1.1.) poate fi apreciată ca absentă (nivel de expresie 0 - soi de referință Menuier), în dungi (nivel de expresie 1 - soi de referință Chenin blanc) sau totală (nivel de expresie 2 - soi de referință Vitis aestivalis). 1.3. Intensitatea pigmentației antocianice (cod OIV 003; UPOV 5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
labrusca). 1.4. Desimea perilor lungi pe vârful lăstarului (cod OIV 004; UPOV 6; IBPRG 4.1.3.). Se determină vizual la 10 vârfuri de lăstari tineri prezența perilor orizontali, lungi (figura 2.5.b) notându-se în felul urmator: absenți - nota 0 (soi de referință 3309C), foarte rari - nota 1, rari - nota 3 (soi de referință Chasselas blanc), 66 desime mijlocie - nota 5 (soi de referință Pinot noir), deși - nota 7 (soi de referință Gewürtztraminer) și foarte deși - nota 9
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 9 (soi de referință Müller Rebe). 1.5. Desimea perilor scurți, rigizi, pe vârful lăstarului (cod OIV 005; UPOV 7; IBPRG 6.1.2.). Se apreciază la fel ca în cazul perilor lungi orizontali , schimbându-se soiurile de referință: absenți - nota 0 (soi de referință Rupestris du Lot), foarte rari - nota 1, rari - nota 3 (soi de referință 3309C), desime mijlocie - nota 5 (soi de referință 3306C), deși - nota 7 (soi de referință Riparia Scribner) și foarte deși - nota 9
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi de referință Madaleine Angevine). 2.6. Desimea perilor scurți, rigizi, pe nodurile lăstarilor (cod OIV 011; UPOV 13; IBPRG 4.1.4.). Se apreciază la înflorit pe nodurile situate în treimea mijlocie a lăstarilor și se utilizează următoarele notări: absenți sau foarte rari (nota 1 - soi de referință 3309), rari (nota 3, soi de referință 161-49 Cl), desime mijlocie (nota 5 - 3306C), deși (nota 7- soi de referință Riparia Scribner) și foarte deși (nota 9). 2.7. Desimea perilor scurți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a sinusului pețiolar și poate fi sub formă de U, V sau de acoladă 4.17. Particularitățile sinusului pețiolar (cod OIV 081-1; UPOV 43; IBPRG 6.1.31.) se pot determina vizual prin examinarea bazei sinusului pețiolar, acestea putând fi: absente în cazul sinusului delimitat direct de nervuri (fără mezofil) sau să prezinte un dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
formă de U sau de V, sau de acoladă . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile principale. Desimea acestora se apreciază astfel: absenți sau foarte rari (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), rari (nota 3 - soi de referință Müller Thurgau), mijlocii (nota 5 - soi de referință Mourvedre), deși (nota 7 - soi de referință Clairette) și foarte deși (nota 9 - soi de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior , soiurile de referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la caracterul menționat anterior . 4.24. Pilozitatea fină pe nervurile principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 088; UPOV -; IBPRG 6.1.36.). Caracter fenotipic rar întâlnit la soiurile vinifera. Se va aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
36.). Caracter fenotipic rar întâlnit la soiurile vinifera. Se va aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4. Prezența lenticelelor pe coardă (cod OIV 104; UPOV 19; IBPRG 6.1.45.) se pune în evidență odată cu analiza culorii scoarței și se întâlnește mai des la specia Vitis rotundifolia, în timp ce la soiurile aparținând speciei Vitis vinifera, lenticelele sunt absente. 5.5. Desimea perilor scurți, rigizi pe noduri (cod OIV 405; UPOV 20; IBPRG 6.1.46.). Se clasifică într-un sistem de notare de la 1 la 9 și sunt caracteristice în principal soiurilor de viță portaltoi (3306, Kober 5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai întâlnit de două-trei ori, foarte fugitiv, în curte, la plimbare, când abia puteam schimba câteva cuvinte. Ultima dată, cred că în toamna sau iarna lui 1951, căci purta palton, apariția sa era și mai greu de uitat: se plimba absent, mecanic, epuizat vizibil, cu o batistă albă la gură. Să se apere de microbi, probabil, în... ambianța pestilențială a Aiudului. Cred că făcuse o fobie, o fixație. L-am compătimit sincer. Apoi nu l am mai văzut niciodată. Mi-am
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
imediate ale definiției de bază, care tind să elimine orice rigoare, aruncându-se în plină aproximație; între semantica precisă urmărită pe texte originale prin lecturi sistematice de bibliotecă și expedierea lor superioară, rapidă, care mimează în stil eseistic, o competență absentă. Eseul, boala publicisticii românești, fără tradiție teoretică, documentară și mai ales sistematică. preocupat doar să rezolve repede orice problemă, dificultate sau exigență a cunoașterii în profunzime. Unele deplasări de accente se constată, totuși, din 1995 încoace. Ideea de Europa este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau al unui cromozom în plus. Ele dau, de obicei, variații fenotipice ușor de recunoscut: Boala Fenotipul Cromozomul Sindromul Down 1:600 21 de 3 ori Sindromul Klinefelter 1:500-1000 bărbați X în plus Sindromul Turner 1 :2000 femei X absent Au fost descoperite anumite legături între anumite boli, ca diabet, astm, migrenă, schizofrenie, și anumite variații genetice. Studii comparative ale genomurilor regnului mamifer sugerează că aproximativ 5% din genomul uman a fost conservat de evoluție de-a lungul a 200
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de puritate mare (> 99,9%); - raportul stoechiometric al monomerilor 1/1 trebuie respectat; - monomerii sa fie bifuncționali și grupele reactive să fie accesibile; - timpul de reacție sa fie suficient pentru obținerea unei conversii înalte; - reacțiile secundare să fie minime sau absente. Reacția de policondensare este o reacție de echilibru. Pentru obținerea unei mase moleculare înalte este necesar ca reacția directă să fie mai rapidă decât reacția inversă. Reacțiile secundare pot afecta puternic caracteristicile acidului poliamidic. Cantități mici de apă pot hidroliza
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
de dimensiuni mai largi despre care, Eugen Lovinescu aprecia că este unica prin care scriitorul s-a afirmat. În nuvela amintită, lipsește orice intervenție directă, moralizatoare, umanitaristă și mai mult ca în romanele lui Camil Petrescu și Cezar Petrescu, este absentă condamnarea însăși a războiului. Genocidul apare ca o stihie oarbă, neînțeleasă de oamenii simpli. Mila caporalului Ghioagă față de Ițic, dar mai ales, vechea prietenie care-i leagă, îl va determina să-i redeie libertatea. Dar Ițic Strul se sinucide. Aceeași
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un discurs, diferit de obiect atât substanțial, cât și în ce privește valoarea sa ontologică. Se delimitează astfel de existența lucrurilor "reale", pe care le poate reda senzorial sau vizual, ca amintire sau copie a lor, indiferent dacă acestea sunt prezente sau absente, manifeste sau nu. Are o asemenea legătură cu senzația sau cu obiectul, încât le poate descrie funcțiile și le poate condiționa recunoașterea. Reiese de aici un caracter insolit pe care îl capătă, de interstițiu, de "terț inclus", pe de o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Forăscu (1988: 109, 147), pornind de la definițiile lexicografice. Autoarele remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi cu interes". Componentele semantice "cu un anumit scop", "cu interes", absente din definiția verbului a auzi, diferențiază cele două verbe. 22 În acest sens, Cruse (2006: 93) menționează că absența unui corespondent pentru modem într-o limbă ca Yanomami (vorbită de un trib din pădurile amazoniene) nu poate fi considerat un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]