3,689 matches
-
revoluții am fost frapată de mulțimea și varietatea maltratărilor la care au fost supuși arestații din 16-21 decembrie 1989, la Timișoara, și din 21 decembrie, la București. S-ar putea scrie o carte întreagă pe această temă, întrucât mărturiile sunt abundente și detaliate, în câteva cazuri (dar las în seama unui alt virtual analist să realizeze o astfel de lucrare). Milițienii, securiștii, anchetatorii (chiar dacă nu toți) au practicat schingiuiri colerice și sălbatice, semn că aparatul de represiune din România comunistă nu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de către CNSAS? Probabil că autolustrare (lustrația fiind termenul general pentru întregul fenomen de curățare și igienizare etică). Or, chestiunea dilematică este următoarea: în ce măsură autolustrarea este sau, poate fi o soluție reală în România? Vom avea, oare, parte de un confesional abundent și aluvionar, de o hemoragie de mărturisiri ale unor persoane publice care vor admite că au colaborat cu Securitatea? Este autolustrarea o utopie? Va ține Dosariada doar câteva luni, cât un foc prelungit de artificii, pregătitor al unor noi și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mahalaua lingvistică de astăzi, mahalaua contemporană (care de astă dată nu mai ține strict de presă și pamflet, ci de limbajul stradal vehiculat în centru și la periferie sau în manele și hip-hop), trei registre sunt evidente prin folosirea lor abundentă: registrul infracțional, cel libidinos și cel scatologic. Prin registrul infracțional se mizează pe un statut delincvențial de tip frondă, al cărui scop este sfidarea și provocarea lumii civilizate. Există, de altfel, o tentă argotică în mod tendențios promovată, astfel încât să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
salvez ce a mai rămas din sărmana Mademoiselle. Mademoiselle, o femeie masivă, foarte corpolentă, a pătruns intempestiv În existența noastră În decembrie 1905, când eu aveam șase ani și fratele meu, cinci. Iat-o. Văd foarte limpede părul ei negru abundent, periat Într-o coafură Înaltă, și Încărunțind pe ascuns; cele trei cute de pe fruntea austeră; sprâncenele proeminente; ochii de oțel privind de după pince-nez-ul cu rame negre; umbra unei mustăți; tenul pătat, care la mânie căpăta o roșeață suplimentară În zona
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
goale-pușcă În apa mică, hârjonindu-se și țipând, ignorându-mă cu totul, de parcă aș fi fost purtătorul imaterial al amintirilor mele actuale. Pe cealaltă parte a râului, o mulțime densă de fluturi masculi, albaștri, mici și strălucitori, care chefuiseră pe abundentul noroi călcat În picioare și pe bălegarul de vacă prin care mi-am târât tălpile, s-a ridicat deodată În văzduh ca un norișor de paiete, așezându-se din nou, de Îndată ce am dispărut. După ce mi-am croit drum prin pâlcuri
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
solicitări (recent negată de eminentul meu prieten, dar În mod cert formulată de aghiotantul său) numai dintr-un punct de vedere compozițional - din cauza amuzantului ecou tematic al rolului jucat de Christina von Korff În episodul Varennes din 1791. Deși căderile abundente de zăpadă erau mult mai obișnuite În St. Petersburg, decât - să zicem - În jurul Boston-ului, cele câteva automobile care circulau printre numeroasele sănii ale orașului Înainte de Primul Război Mondial nu păreau să intre niciodată În oribilele dificultăți În care intră
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-ne aici cu zăpada până la genunchi, în fața celei mai înalte biserici de lemn. Am fost și la Sighet, la închisoarea-muzeu. Undeva pe-o culme se vede o pădure, iar în pădure se află o mănăstire. Din cauza drumului desfundat de ploile abundente de până atunci, șoferul refuză să urce până acolo. — Păcat, a zis nu mai știu cine, acolo a hălăduit un timp N. Steinhardt... N-am avut curajul să spun că N. Steinhardt mă agasează din toate punctele de vedere. Uite
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Biblioteca Academiei Române din București este mai puțin deteriorată decât multe altele și, deci, mai ușor de consultat, fără spaima că filele îngălbenite de vreme se vor măcina în timpul foiletării; în al doilea rând - informația internă oferită de acest cotidian este abundentă și destul de onestă, lipsită, de regulă, de comentarii care, de altfel, nici nu ne-ar fi interesat. Regretăm totuși că nu am putut folosi după vrerea noastră periodice precum: Timpul, Lupta, Epoca, Națiunea ș.a., pe care adeseori am fost nevoiți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
patru fascicule, travaliu realizat împreună cu Eugen Ciurtin, în cadrul acestei ediții aparatul critic este integral refăcut și suplimentat. Tot ce nu a fost inclus în aceste note complementare se regăsește, uneori detaliat, în studiul introductiv. Am optat pentru o cât mai abundentă adnotare, mai ales acolo unde contextul epistolar risca să rămână destul de obscur. Tabelul cronologic, gândit ca o survolare sintetică și în paralel, se bazează în bună parte pe informațiile furnizate, în cazul lui Eliade, de Jurnal și Memorii; în cazul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ales paranteza, unde nu întâmplător Stig Wikander este enumerat după Raffaele Pettazzoni, a fost expurgat din versiunile franceză și română ale Jurnalului lui Eliade. Însemnarea datează dintr-o perioadă în care, dacă Eliade coresponda cu cineva în mod constant și abundent, atunci aceia erau tocmai cei doi menționați. Ambele corpusuri, cel cu Pettazzoni și de acum cel cu Wikander, se înscriu deja în seria documentară a biografiei istoriei religiilor în secolul XX, alături de corespondența științifică a altor câtorva istorici ai religiilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sfert erau jurnaliști, iar printre deputații Partidului Maghiar, 13%, în vreme ce, scăzându-i pe deputații de limbă maghiară sau germană, proporția jurnaliștilor pentru restul partidelor nu era decât de 3%. Minoritățile maghiară și germană aveau o presă scrisă în limba maternă abundentă și bine difuzată. Această presă constituia pentru ea un liant al rezistenței contra "românizării". Pe de altă parte, ea rămânea concentrată în câteva județe transilvane, reprezentarea proporțională a fost transformată aici într-un scrutin cvasi-majoritar. Legea electorală preconiza distribuirea locurilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să adaug acestei liste impresionante lucrarea lui Alexandru Sever, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, care trăiește în Israel. Un pas important pentru consolidarea conștientizării societății civile române a fost publicarea unei literaturi biografice, ce reprezintă o sursă abundentă de informații din mărturiile supraviețuitorilor Holocaustului. Aș dori să evidențiez eforturile remarcabile ale Soniei Palty, care a făcut din conștientizarea tragediilor în mare parte necunoscute din taberele din Transnistria, în mod particular ale celor 284 de persoane deportate din București
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
re-)distribuirea lor, în acord (uneori) cu idealul înalt al solidarității umane. Prea adesea însă, politicienii și birocrații noștri, aleși și numiți, centrali și locali, se comportă, si sunt priviți de unii concetățeni, ca și cum s-ar afla în posesia cornului abundentei perpetue, din care lasă să cadă, de regulă în preajma alegerilor periodice, beneficii individuale directe în aparență nelimitate, mărind astfel deficitele diferitelor bugete publice, a căror povară este aruncată în mod injust în viitor. Prin definiție, însă, posibilitățile statului fiscal actual
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ajung propriu-zis, acolo trebuie să fie de fapt deja"37. Spiritul nu are cum să nu ajungă să fie ceea ce este deja în realitate, realitatea că esența, nu ca aparentă. Și cum realitatea este posibilitate oferindu-și sie conținut în mijlocul abundentei fenomenale condamnată la a fi temporară, trecătoare - "unitatea esenței și a existenței; în ea își au adevărul esență lipsită de forma și fenomenul inconsistent sau subzistarea nedeterminată și instabilă diversitate"38 - realitatea ajunge să exprime necesitatea însăși 39. O înțelegere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]