121,156 matches
-
unei părți substanțiale (sau chiar 100%) din acțiunile unei companii cotate de la acționarii acesteia (Bouglet, 2010, p. 187). Un alt mecanism folosit În cazul Întreprinderilor cotate la bursă este oferta publică de schimb, situație În care managerii unei Întreprinderi propun acționarilor unei alte Întreprinderi un schimb de acțiuni. Astfel, achizitorul va majora capitalul și va schimba acțiunile nou emise cu acțiuni ale companiei țintă, fără a apela la lichidități, Însă, În condițiile În care are loc o diluare a participației și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
considerată a avea un potențial de creștere semnificativ (DePamphilis, 2010, p. 24). O formă particulară a relațiilor de cooperare Între firme este reprezentată de participațiile Încrucișate (engl. cross equity), care se referă la situația În care fiecare dintre parteneri devine acționar al celuilalt partener (de obicei acționar minoritar) (Mușetescu, 2009, p. 108). Licențierea reprezintă o metodă contractuală de dezvoltare și de exploatare a drepturilor de proprietate intelectuală prin transferul dreptului de folosință unei terțe părți, fără Însă a se realiza și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
creștere semnificativ (DePamphilis, 2010, p. 24). O formă particulară a relațiilor de cooperare Între firme este reprezentată de participațiile Încrucișate (engl. cross equity), care se referă la situația În care fiecare dintre parteneri devine acționar al celuilalt partener (de obicei acționar minoritar) (Mușetescu, 2009, p. 108). Licențierea reprezintă o metodă contractuală de dezvoltare și de exploatare a drepturilor de proprietate intelectuală prin transferul dreptului de folosință unei terțe părți, fără Însă a se realiza și transferul de proprietate (Sherman și Hart
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
achizițiile conglomerate, sau de diversificare necorelată, presupun grupări de Întreprinderi din sectoare care nu prezintă niciun punct comun (Ceddaha, 2007, p. 36). Justificarea economică a unei astfel de diversificări provine din exploatarea oportunităților oferite de conjunctura economică sau din preocuparea acționarilor de a repartiza riscurile legate de investițiile lor În activități necorelate. Un conglomerat reprezintă deci un portofoliu de activități și de competențe eterogene fără o legătură evidentă Între ele (Campbell et al., 2002, p. 212), de aici decurgând și riscul
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Ciobanu și Ciulu, 2005, p. 108). Shleifer și Vishny (1991) corelează mișcările de conglomerare de conceptul de eficiență a piețelor. În anii ’60 și ’70, În SUA, strategiile de creștere În vederea formării de conglomerate au devenit populare, fiind susținute de acționari, pentru ca În anii ’80, din cauza performanțelor slabe Înregistrate, să urmeze un val de operațiuni generate de dorința de dezbinare a conglomeratelor. Totuși, mai târziu, Gugler et al. (2003, p. 632), analizând operațiunile Încheiate Între anii 1981 și 1998, au constatat
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
poate fi realizată În mod amical sau, dimpotrivă, ostil. În primul caz, managerii Întreprinderilor participante la operațiune convin asupra realizării acesteia, punându-se de acord În privința primei de achiziție, a modalității de plată etc. Managerii reprezintă interfața dintre achizitor și acționarii companiei țintă pe care o administrează și pe care se angajează apoi să Îi convingă cu privire la rentabilitatea operațiunii, astfel Încât să obțină aprobarea lor. În general, aceste operațiuni amicale reușesc aproape întotdeauna, mai puțin În situația În care structura tranzacției are
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
o procedură prin care se anunță că un achizitor Își propune să achiziționeze la un preț dat toate sau o mare parte din titlurile unei societăți cotate. O operațiune de creștere externă este considerată ostilă atunci când modalitățile acordului sunt propuse acționarilor Împotriva dorinței echipei manageriale În funcțiune (Campbell et al., 2002, p. 215). Atunci când managerilor Întreprinderii țintă li se solicită vânzarea Întreprinderii, se poate Întâmpla ca aceștia să refuze acest lucru. În fața acestui refuz, managerii societății inițiatoare nu vor avea altă
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Întreprinderii, se poate Întâmpla ca aceștia să refuze acest lucru. În fața acestui refuz, managerii societății inițiatoare nu vor avea altă soluție decât aceea de a recurge la alte tactici. Astfel, aceștia se pot adresa direct membrilor Consiliului de administrație și acționarilor pentru a cere celor dintâi o susținere pentru oferta lor și celor din urmă vânzarea acțiunilor deținute. Atunci când oferta de preluare nu este dorită de acționarii companiei țintă, societățile cotate utilizează, adeseori, măsuri antiofertă publică de achiziție, cu scopul de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
la alte tactici. Astfel, aceștia se pot adresa direct membrilor Consiliului de administrație și acționarilor pentru a cere celor dintâi o susținere pentru oferta lor și celor din urmă vânzarea acțiunilor deținute. Atunci când oferta de preluare nu este dorită de acționarii companiei țintă, societățile cotate utilizează, adeseori, măsuri antiofertă publică de achiziție, cu scopul de a mări prețul unei preluări a controlului prin diverse modalități și/sau de a concentra capitalul În mâinile câtorva acționari majoritari (Tort, 2010, p. 80). Operațiunile
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de preluare nu este dorită de acționarii companiei țintă, societățile cotate utilizează, adeseori, măsuri antiofertă publică de achiziție, cu scopul de a mări prețul unei preluări a controlului prin diverse modalități și/sau de a concentra capitalul În mâinile câtorva acționari majoritari (Tort, 2010, p. 80). Operațiunile ostile sunt caracterizate, cel mai adesea, printr-un efect de levier, cu alte cuvinte presupun recurgerea, Într-o proporție mare, la Îndatorare În detrimentul finanțării prin acțiuni sau prin trezoreria disponibilă. Acest tip de operațiuni
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a Întreprinderii și/sau cu o contribuție mare la capital. Aceste elemente par să acrediteze ideea conform căreia operațiunile de creștere externă permit exercitarea unui control asupra echipelor manageriale, care ar putea fi Înlocuite dacă acțiunile lor sunt contrare intereselor acționarilor. Operațiunile ostile sunt adeseori determinate de o viziune de disciplină managerială, ce vizează sancționarea echipelor manageriale neperformante și care nu au o viziune strategică (Schwert, 2000; Morck, Shleifer și Vishny, 1989). Pe de altă parte, se poate nota faptul că
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de concentrare reprezintă un aspect important de care trebuie să se țină cont. Este vorba de o decizie importantă subordonată politicii financiare, cu implicații numeroase, ce vizează În același timp atât performanța globală a operațiunii, cât și repartiția puterii Între acționarii achizitorului și cei ai companiei țintă. Se disting trei modalități de finanțare a operațiunilor: finanțarea integrală prin bani, finanțarea prin acțiuni și finanțările mixte. Alegerea plății prin bani impune din nou o alegere, de această dată referitoare la originea fondurilor
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
relativă a companiei țintă, partea din capital deținută de echipa managerială a achizitorului (Faccio și Masulis, 2005). a) Partea de capital deținută de echipa managerială a achizitorului Finanțarea unei operațiuni de concentrare printr-o plată În acțiuni implică diluarea puterii acționarilor inițiali ai achizitorului. Cu cât echipa managerială deține mai multe acțiuni ale achizitorului, cu atât mai mult se va pune În discuție stabilitatea puterii deținute de aceștia În urma realizării unei operațiuni finanțate prin acțiuni. Deoarece plata În titluri conduce la
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
expansiunii (operațiuni transfrontaliere sau naționale). Repartizarea valorii În urma operațiunilor de creștere externă reprezintă o problemă centrală În literatura de specialitate. Studiile empirice realizate au arătat că se Înregistrează o creare de valoare redusă și că de aceasta profită mai mult acționarii Întreprinderii țintă și mai puțin cei ai Întreprinderii care inițiază operațiunile de fuziuni și achiziții. Dacă În momentul anunțării operațiunii de fuziune sau achiziție se constată un fenomen de creare de valoare acționarială, se poate remarca faptul că repartiția acesteia
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Întreprinderii care inițiază operațiunile de fuziuni și achiziții. Dacă În momentul anunțării operațiunii de fuziune sau achiziție se constată un fenomen de creare de valoare acționarială, se poate remarca faptul că repartiția acesteia nu este uniformă. Beneficiarii valorii create sunt acționarii companiei țintă, În timp ce acționarii achizitorului Înregistrează randamente anormale apropiate de 0%, sau chiar negative. Acest rezultat este confirmat de studiile lui Jensen și Ruback (1983) sau Andrade et al. (2001). Pentru operațiunile intraeuropene, Goergen și Renneboog (2004) au relevat că
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de fuziuni și achiziții. Dacă În momentul anunțării operațiunii de fuziune sau achiziție se constată un fenomen de creare de valoare acționarială, se poate remarca faptul că repartiția acesteia nu este uniformă. Beneficiarii valorii create sunt acționarii companiei țintă, În timp ce acționarii achizitorului Înregistrează randamente anormale apropiate de 0%, sau chiar negative. Acest rezultat este confirmat de studiile lui Jensen și Ruback (1983) sau Andrade et al. (2001). Pentru operațiunile intraeuropene, Goergen și Renneboog (2004) au relevat că, În cazul companiilor țintă
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
se bazează pe câteva presupuneri precum: managerii maximizează profitul; fuziunile și achizițiile creează bogăție; piețele de capital sunt eficiente) și ipoteza comportamentală (care presupune renunțarea la ipoteza piețelor de capital eficiente și/sau la ipoteza conform căreia managerii maximizează bogăția acționarilor). Ipoteza neoclasică a eficienței sugerează faptul că managerii fac tranzacții corporative din rațiuni de eficiență, emițând acțiuni sau achiziționând companii țintă pentru a profita de oportunitățile de creștere (Gaughan, 2011, p. 36). Aceste oportunități pot apărea În cursul normal al
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Ipoteza supraevaluării se bazează pe ideea că piețele sunt ineficiente. Astfel, atunci când managerii companiei achizitoare sunt conștienți că acțiunile companiei sunt supraevaluate, aceștia decid să le schimbe cu active corporale, printr-o fuziune sau achiziție, ceea ce are ca efect protejarea acționarilor companiei de o pierdere de valoare atunci când piața realizează o corecție a cursului titlurilor. Se presupune că managerii companiei țintă preferă câștigul pe termen scurt, și astfel, operațiunea de fuziune sau achiziție este de tip „câștigător-câștigător” (win-win), chiar dacă nu există
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
supraevaluate folosesc aceste titluri pentru a cumpăra active reale ale unor companii țintă subevaluate sau mai puțin supraevaluate, un rol important În realizarea tranzacției avându-l și interesul managerilor companiilor țintă cu privire la maximizarea profitului pe termen scurt, În detrimentul maximizării profitului acționarilor pe termen lung. Astfel, supraevaluările conduc la o intensificare a activității de fuziuni și achiziții și deci la apariția valurilor de astfel de operațiuni, managerii profitând de ineficiențele pieței În perioadele de euforie bursieră. Rhodes-Kropf și Viswanathan (2004) propun un
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
costurilor de agenție prin alăturarea tuturor activităților sub o conducere comună (Meier și Schier, 2006, pp. 15-16). Crearea sinergiilor operaționale se poate reflecta Într-o diminuare a costurilor de producție și/sau de distribuție, generând o sporire a cash-flow-ului pentru acționarii noii entități. Preluările În scopul diversificării conduc de cele mai multe ori la obținerea unor sinergii financiare. Sinergiile financiare pot lua diferite forme, ca de exemplu, creșterea capacității de Îndatorare a noului ansamblu, modificarea nivelului de risc, ceea ce poate conduce la o
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
cu cele nerelaționate. Gaughan (2011, p. 148) susține că o companie se va diversifica adeseori atunci când echipa managerială este nemulțumită de gradul de volatilitate a veniturilor, iar o corporație diversificată ar putea aduce stabilitatea veniturilor și implicit a dividendelor plătite acționarilor. Astfel, multe operațiuni de diversificare au la bază motivații ce țin de beneficiile rezultate În urma diminuării riscurilor, a dispersiei acestora În urma derulării unor afaceri diferite. Rau (2008, p. 233) susține că un alt avantaj al acestei strategii este cel al
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
investiții. Analizând un eșantion format din 326 de achiziții din SUA, realizate În perioada 1975-1987, autorii susțin că piața sancționează firmele care se implică În operațiuni necorelate, astfel că, dintre formele diversificării, cea necorelată conduce la rezultate mai slabe pentru acționari. Pe de altă parte, Agrawal et al. (1992) au obținut rezultate contrare, astfel că, din studiul realizat de aceștia, operațiunile necorelate rezultă că sunt mai performante decât cele corelate. Servaes (1996) a analizat valul de diversificări al anilor ’60 și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
contracte” stabilite Între indivizi ce au interese divergente și conflictuale și care dispun În mod diferit de informații. Teoria agenției vizează mai ales explicarea anumitor probleme care apar În contextul separației dintre proprietate și control, respectiv dintre managerii salariați și acționarii proprietari În Întreprindere, putându-se menționa contribuțiile autorilor Jensen și Meckling (1976), Fama și Jensen (1983a) (care introduc ideea de control al firmelor prin intermediul ofertei publice de cumpărare sau al ofertei publice de schimb), Fama și Jensen (1983b) sau Jensen
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de schimb), Fama și Jensen (1983b) sau Jensen (1988). Astfel, conflictele de interese dintre actorii participanți la mecanismul unei Întreprinderi sunt integrate În analiza economică prin intermediul teoriei agenției (sau teoria principal-agent). O relație de agenție apare atunci când principalul sau mandantul (acționarii) mandatează un agent sau mandatar (managerii) pentru a le gestiona interesele. Aceasta are la bază un contract prin care acționarii recurg la serviciile altor persoane (managerii) care să realizeze În numele lor sarcinile de gestionare a activelor. Însă principalul va căuta
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
sunt integrate În analiza economică prin intermediul teoriei agenției (sau teoria principal-agent). O relație de agenție apare atunci când principalul sau mandantul (acționarii) mandatează un agent sau mandatar (managerii) pentru a le gestiona interesele. Aceasta are la bază un contract prin care acționarii recurg la serviciile altor persoane (managerii) care să realizeze În numele lor sarcinile de gestionare a activelor. Însă principalul va căuta să controleze și să determine agentul să ia decizii În scopul maximizării profitului (În caz contrar proprietatea principalului se va
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]