4,105 matches
-
Agricole a URSS. Și-a făcut studiile la Școala Reală din Chișinău (1894) și la Institutul Agricol de Silvicultură din Novo-Aleksandrovsk (1902). Între anii 1946-1959 a fost profesor la Universitatea de Stat a Moldovei. La data de 16 februarie 1953, academicianul , membru al Academiei de Științe Agricole a URSS, a fost numit ca director al noi-înființatului Institut de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, în baza secțiilor de agrochimie, microbiologie a solului și a
Nicolae Dimo () [Corola-website/Science/311081_a_312410]
-
și mor, iar oamenii rămân: în faptele lor, în descoperirile lor, în plinătatea vieții lor. Eugen Grebenicov, omul numele căruia îl poartă o stea, mai e contemporanul nostru. Lumina asteroidului nr. 4268 călătorește ani de zile până ajunge la noi. Academicianul Eugen Grebenicov s-a născut la 20 ianuarie 1932 în comuna Slobozia Mare jud. Izmail. Tatăl său Alexandru Grebenicov, era aici preot și s-a căsătorit cu tânăra învățătoare Dana, originară din Galați. La vârsta de 6 ani Eugeniu e
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
unor dispozitive și produse (fotoconvertoare de infraroșu noi performante; variante de traductori de presiune, temperatură, prezență; microrefrigeratoare și termocuple termoelectrice, o parte realizate până la nivel de prototip cu set de prescripții tehnice) [5]. Cele mai importante contribuții din ultima perioadă: Academicianul Valeriu Canțer are la activ circa 500 de lucrări științifice, inclusiv 8 monografii și manuale, 30 brevete de invenție. Ultimele sale publicații legate de investigațiile în domeniul termoelectricității și plasmonicii au fost solicitate să fie incluse în culegeri enciclopedice internaționale
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
publicate în reviste cu impact [5]. Cele mai importante lucrări ale autorului publicate în ultimii 20 de ani sunt: Сărți Articole Membru correspondent al AȘM (1995), membru titular al AȘM (2000) [1;3], fiind la momentul alegerii cel mai tânăr academician al Academiei de Științe a Moldovei. Om emerit al Republicii Moldova, 2005; Doctor honoris causa al Universității de Stat din Tiraspol; Laureat al Premiului Republican pentru Tineret in domeniul Științei și Tehnicii, 1983; Premiul Prezidiului A.Ș.M. pentru activitatea științifică
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul științei și tehnicii, 2004; Medalia 60 de ani a AȘM, 2006; Medalia 60 de ani a Universității de Stat din Moldova, 2006; ordinul „Gloria Muncii", Medalia AȘM "Dimitrie Cantemir", 2012) [1; 2; 3]. Academicianul Valeriu Canțer s-a manifestat și prin activitate managerială, editorială, de expertiză și consultanță. Începând cu anul 1996 ocupă diferite poziții administrative în cadrul Academiei de Științe: director adjunct Laborator Internațional de Supraconductivitate și Electronică a Solidului IFA (1996-2000); director adjunct
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
științe și 9 doctori în științe, inclusiv 3 cetățeni din alte țări. În prezent este conducător științific a 3 doctoranzi. Ca o recunoaștere a meritelor sale în cercetările de genetică vegetală și activitate didactica în 1998 prof.univ. A. Palii devine academician al Academiei Internaționale de stiinte Ecologice și Securitate Vitală, în anul 2000 - academician al Academiei Internaționale în domeniul Invățământului Agrar, iar în anul 2007 - membru correspondent al AȘM la specialitatea - Genetică. Este decorat cu medalia „Meritul Civic” (1993), ordinul „Gloria
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
prezent este conducător științific a 3 doctoranzi. Ca o recunoaștere a meritelor sale în cercetările de genetică vegetală și activitate didactica în 1998 prof.univ. A. Palii devine academician al Academiei Internaționale de stiinte Ecologice și Securitate Vitală, în anul 2000 - academician al Academiei Internaționale în domeniul Invățământului Agrar, iar în anul 2007 - membru correspondent al AȘM la specialitatea - Genetică. Este decorat cu medalia „Meritul Civic” (1993), ordinul „Gloria Muncii” (2005), Medalia „60 de ani a AȘM” (2006). Prof. univ. A. Palii
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
informativ. Adesea un cuvânt cald, un zâmbet, o atitudine înțelegătoare contează mai mult decât un avertisment neutru sau dur. Frații Moscalenco au găsit întotdeauna pentru noi acel cuvânt magic pentru care le suntem recunoscătoare. Uneori este chiar jenantă situația când academicienii Moscalenco se oferă să ridice scările bibliotecii cu un pachet de reviste noi. S-a întâmplat să fie prezenți la procesele noastre de transferare a cărților dintr-un fond în altul și să ne ajute. Simplu, ca cel mai ordinar
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
mult încape uneori în acest puțin ―atât‖! Există, firește, și cealaltă parte a medaliei: contribuția fraților Moscalenco la modernizarea bibliotecii noastre. În calitatea sa de membru al Consiliului Informativ Bibiliotecar al A.Ș.M., pe care o deține din 1961, academicianul Sveatoslav Moscalenco a purtat o grijă permanentă de completarea fondurilor BȘC cu reviste științifice din străinătate, cu monografii editate de Academia 4 de Științe a URSS și de Academiile de Științe ale republicilor unionale. Se simțea fericit când vedea forfota
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
În aceste clipe era sigur că ―nasc și în Moldova oameni‖, vorba cronicarului M. Costin, că, pentru a fi în pas cu realizările științei contemporane, trebuie să completezi permanent fondurile bibliotecii cu tot ce este nou, actual. În ultimul timp academicienii Moscalenco și-au exprimat deschis regretul în legătură cu neglijarea acestei tradiții. Fără reviste științifice, fără informație, fără o bibliotecă modernă știința nu există. Vrem să credem că, dacă într-o anume măsură situația începe să se schimbe, meritul le revine și
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
tradiții. Fără reviste științifice, fără informație, fără o bibliotecă modernă știința nu există. Vrem să credem că, dacă într-o anume măsură situația începe să se schimbe, meritul le revine și fraților Moscalenco. La frumoasa vârstă de 80 de ani academicienii Moscalenco au în piept inimi tinere, suflete largi, suflete bune la toate, cum ar fi spus poetul Marin Sorescu, receptive la tot ce este nou, progresist. Prezentul Indice biobibliografic apare în semn de aleasă prețuire a activității savantului- fizician, academicianului
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
academicienii Moscalenco au în piept inimi tinere, suflete largi, suflete bune la toate, cum ar fi spus poetul Marin Sorescu, receptive la tot ce este nou, progresist. Prezentul Indice biobibliografic apare în semn de aleasă prețuire a activității savantului- fizician, academicianului Vsevolod Moscalenco și continuă o serie de biobibliografii ale savanților remarcabili ai Academiei de Științe a Republicii Moldova, editată de Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan‖ a AȘM în format electronic. Bibliografia include publicații științifice (monografii, culegeri de lucrări, articole) și materiale
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
o serie de biobibliografii ale savanților remarcabili ai Academiei de Științe a Republicii Moldova, editată de Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan‖ a AȘM în format electronic. Bibliografia include publicații științifice (monografii, culegeri de lucrări, articole) și materiale despre viața și activitatea academicianului Vsevolod Moscalenco în limba romană, engleză, rusă. Descrierile bibliografice respectă standardele in vigoare și sunt prezentate în ordinea cronologică a anului de apariție, în cadrul anului în ordine alfabetică. Articolele din revistele ruse, traduse în limba engleză, sunt marcate cu semnul
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
Universitatea de Stat din Chișinău; 1958-1960 Cercetător științific superior al Filialei Moldovenești a AȘ a URSS; 1961-1964 Șef de laborator; 1964-1970 Director al Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al AȘM. 1970-1974 Conduce Secția de Microbiologie a AȘM; 1971-1974 Academician coordonator al Secției de Științe Biologice și Chimice a AȘM; 1974-1980 Director al Institutului Unional de Cercetări Științifice în domeniul Metodelor Biologice de Protecție a Plantelor; 1980-1992 Șef al Laboratorului de Fiziologie Patologică a Plantelor al Institutului de Fiziologie a
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
Штиинца, 1991. - 186 p. Despre : Nirca, E". Popușoi I." // Enciclopedia sovietică moldovenească. - Ch., 1975. - Vol. 5. - P. 296. "Popușoi Ion "// Academia de Științe a Republicii Moldova: 50. - Ch., 1996. - P. 122-123. "Popușoi Ion" // Chișinău: enciclop. - Ch., 1997. - P. 381. Trofimov, Iurie. "Academician, fiu și nepot de țăran" // Pământ și oameni. - 1998. - 1 mai. - P. 2 Toma, Simion. "Informație despre fondatorul școlii în domeniul micologiei și fitopatologiei - academicianul Ion Popușoi" // Buletinul Academiei de Științe a Republicii Moldova. Seria Științe biologice și chimice. - 2001
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
50. - Ch., 1996. - P. 122-123. "Popușoi Ion" // Chișinău: enciclop. - Ch., 1997. - P. 381. Trofimov, Iurie. "Academician, fiu și nepot de țăran" // Pământ și oameni. - 1998. - 1 mai. - P. 2 Toma, Simion. "Informație despre fondatorul școlii în domeniul micologiei și fitopatologiei - academicianul Ion Popușoi" // Buletinul Academiei de Științe a Republicii Moldova. Seria Științe biologice și chimice. - 2001. - Nr. 1. - P. 48-50. "Academicianul Ion Popușoi: curriculum vitae" // Buletinul Academiei de Științe a Republicii Moldova. Seria Științe biologice și chimice. - 2001. - Nr. 1. - P. 126-127
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
țăran" // Pământ și oameni. - 1998. - 1 mai. - P. 2 Toma, Simion. "Informație despre fondatorul școlii în domeniul micologiei și fitopatologiei - academicianul Ion Popușoi" // Buletinul Academiei de Științe a Republicii Moldova. Seria Științe biologice și chimice. - 2001. - Nr. 1. - P. 48-50. "Academicianul Ion Popușoi: curriculum vitae" // Buletinul Academiei de Științe a Republicii Moldova. Seria Științe biologice și chimice. - 2001. - Nr. 1. - P. 126-127.
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
Grigore Moisil (n. 10 ianuarie 1814, Șanț - d. 3 octombrie 1891, Năsăud) a fost un cleric și om de cultură român, vicar greco-catolic al Năsăudului, bunicul academicianului Constantin Moisil și străbunicul academicianului Grigore C. Moisil. La fel ca cei mai mulți dintre fiii de grăniceri, Grigore Moisil a urmat mai întâi cursurile școlii triviale din Sângeorz, pentru ca apoi să-și continue studiile în cadrul Școlii Normale din Năsăud. Întocmai ca
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
Grigore Moisil (n. 10 ianuarie 1814, Șanț - d. 3 octombrie 1891, Năsăud) a fost un cleric și om de cultură român, vicar greco-catolic al Năsăudului, bunicul academicianului Constantin Moisil și străbunicul academicianului Grigore C. Moisil. La fel ca cei mai mulți dintre fiii de grăniceri, Grigore Moisil a urmat mai întâi cursurile școlii triviale din Sângeorz, pentru ca apoi să-și continue studiile în cadrul Școlii Normale din Năsăud. Întocmai ca și cei mai de seamă
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
anuală de matematică la care participă elevi din diferite țări. Prima și a doua olimpiadă internațională de matematică s-au desfășurat în România în 1959 , datorită eforturilor creative, conceptuale și organizatorice a Societății de Științe Matematice din România, condusă de academicianul Nicolae-Victor Teodorescu, când au participat șapte țări din Europa de Est (Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, RDG, România, Ungaria și URSS). De atunci a avut loc în fiecare an cu excepția anului 1980. Numărul de țări participante a crescut treptat, iar în prezent peste 90
Olimpiada Internațională de Matematică () [Corola-website/Science/311213_a_312542]
-
cu 21 iunie 1768 și sfârșind cu 30 iunie 1774, primul detașament al expediție în Orenburg a lui Pallas, în componența căruia intrau și căpitanul Nicolai Rîcikov, gimnaziștii Sokolov, Zuev și Anton Walter (doi dintre ei au devenit mai târziu academicieni), desenatorul Nicolai Dimitriev și împăietorul Pavel Șumskii, a vizitat guberniile centrale, în particular regiunea Volgăi, șesul Caspic, Uralul, Siberia vestică, Altaiul, Baikalul și Transbaikalul. Alte detașamente erau conduse de academicienii Johann Falck, Johann Georgi, Ivan Lipiohin (în gubernia Orenburg), Samuel
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
și Anton Walter (doi dintre ei au devenit mai târziu academicieni), desenatorul Nicolai Dimitriev și împăietorul Pavel Șumskii, a vizitat guberniile centrale, în particular regiunea Volgăi, șesul Caspic, Uralul, Siberia vestică, Altaiul, Baikalul și Transbaikalul. Alte detașamente erau conduse de academicienii Johann Falck, Johann Georgi, Ivan Lipiohin (în gubernia Orenburg), Samuel Gmelin și Johann Anton Güldenstädt (în gubernia Astrahan). În carnetul de sarcini al lui Pallas se găseau următoarele: «A se cerceta proprietățile apelor, solurilor, modurile de prelucrare a terenurilor agricole
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
studenții săi la studii în străinătate. Astfel, Cassatt le-a prezentat părinților săi ideea de a învăța în Paris. La început, aceștia au refuzat, dar ulterior s-au răzgândit. În capitala franceză, ea a luat lecții private de la pictorul și academicianul Jean-Léon Gérôme, copiind lucrările mentorului său și schițând. În 1868, lucrarea "Cântăreață la mandolină" a fost prezentată în cadrul Salonului de la Paris.. După aceea, ea a început să apară cu regularitate în aceste Saloane. Izbucnirea războiului franco-prusac în 1870 a determinat
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
din secolul al XIV-lea, aflat în Biblioteca Națională, redactat în arabă de Muhsin Mahdi și interpretat în engleză de Husain Haddawy, fiind cea mai lungă, dar și cea mai bună versiune în limba engleză până în acel moment. În 2005, academicianul brazilian Mademe Mustafa Jarouche a început publicarea versiunii tradusă în portugheză, bazată pe analiza comparativă a diverse manuscrise arabe. Primele trei volume din cele cinci sau șase planificate au fost publicate cuprinzând varianta siriană completă a cărții (volumele 1 și
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
a fost găsită o soluție pentru renașterea lui. El a fost reînființat la 24 august 1995 ca Liceu Universitar pentru băieți și fete, în cadrul Universității Alecu Russo din Bălți. Meritul acestei inițiative îi revine rectorului de al Universității din Bălți, academicianului Nicolae Filip. Liceul ativează în propria sa clădire, construită în 1943. Directori ai liceului au fost Ioan Bălțeanu, Marcu Văluță (1923 - 1939), Simion Varzaru (1941 - 1944) . Din 1995 directorul liceului este profesorul de istorie Petru Roman. Liceul beneficiază de baza
Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți () [Corola-website/Science/312932_a_314261]