7,836 matches
-
de tot felul, nu va fi fost tot o formă de căutare a fericirii propriei sale memorii?). Însă memoria și imaginația, zice tot Ricœur, "au drept trăsătură comună prezența absentului", ceea ce le distinge fiind, pe de o parte, "suspendarea oricărei afirmări a realității și viziunea unui ireal" (imaginația), iar pe de alta, "afirmarea unui real anterior" (memoria)19. Și totuși, în pofida diferențelor semnalate, analiza fenomenologică nu a izbutit să explice amintirea altfel decât ca pe o imagine pe care ne-o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a fericirii propriei sale memorii?). Însă memoria și imaginația, zice tot Ricœur, "au drept trăsătură comună prezența absentului", ceea ce le distinge fiind, pe de o parte, "suspendarea oricărei afirmări a realității și viziunea unui ireal" (imaginația), iar pe de alta, "afirmarea unui real anterior" (memoria)19. Și totuși, în pofida diferențelor semnalate, analiza fenomenologică nu a izbutit să explice amintirea altfel decât ca pe o imagine pe care ne-o facem despre trecut, imaginația fiind, la rândul ei, o formă de memorie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al unei comunități ce se regăsește cu bucurie în "ambianța de altădată" și în "totalitatea momentelor trecutului" (e vorba despre o reacție pur instinctuală, caracterizând psihologia omului comun, "natural"); 2. depășirea experienței personale prin resuscitarea unui trecut îndepărtat, ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
spus) de natura conflictuală a raportului dintre "temperament" și "voință". E clar că "dezinteresul" față de aspectele practice ale existenței, cu etica subiacentă a refuzului și non-participării la viața socială, camuflează, în cazul de față (e vorba de psihologia artistului), ambiția afirmării individuale în plan pur spiritual prin capitalizarea unei puteri simbolice, activate de principiul ascetic. Drept urmare, nici cea mai pesimistă "filosofie" (shopenhauerianismul, de pildă) nu va reuși să anihileze cu totul "voința de putere (expresie a individualității)" pentru că "imperialismul e adevăratul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al unor forțe spirituale, ce-și găseau satisfacția în simpla lor destindere fără altă finalitate", în genul unor acte reflexe. Bizu e un om fără însușiri și fără personalitate. Sentimentul morții învinge, în cazul său, voința de putere și de afirmare socială în imediat. Așa se explică de ce, atunci când se apucă de scris, el o face "nu din vanitatea de a publica, ci pentru sine, pentru a-și scurta lungile nopți de iarnă", asimilând "activitatea lui de înnegritor de hârtie cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a face tot cu o structură dramatică "romanul-melodramă" impusă în mod involuntar de personalitatea psihică a autorului). Iar experiența aceasta (în care Lovinescu se va fi regăsit ușor) constă în alternarea unor trăiri contrastante (de "patimă și idealizare"), printr-o "afirmare de sentiment viu dezlănțuit", negat cu violență apoi sau anihilat chiar din fașă, de vreme ce "sentimentul inițial pare că se tăgăduiește prin chiar impetuozitatea lui"87. Sau, după cum afirmă criticul: "[...] de la început până la maturitate contrastul dintre înalt și teluric în iubire
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mitului eminescian, Lovinescu considera că receptivitatea publicului se explică atât prin farmecul limbajului (prin elementele formale, așadar), cât și prin caracterul "specific național" al acestei opere ancorate adânc în spiritualitatea românească. De aceea, în Istoria civilizației..., criticul condiționa de fapt afirmarea, pe planul valorilor universale, a creativității unei culturi minore, precum cultura română, de admirația pentru modelele europene resort psihic ce declanșează mai întâi impulsul mimetic și, ulterior, tendința de "diferențiere". Prin urmare, în opera eminesciană Lovinescu detectează două straturi: unul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a identității nu-i apare ca o sumbră alienare, ci ca o deschidere a conștiinței [...] spre un orizont ce o depășește"113. Problema personalității își găsește astfel, în opera eminesciană, una dintre cele mai spectaculoase "soluții", poetul justificând filosofic atât afirmarea, cât și negația vieții, în acord cu atitudinea existențială formulată în Glossă: cea a spectatorului- actor, implicat (în) și dezimplicat din spectacolul lumii 114. În alt fel și cu alte mijloace, fără nicio pretenție "metafizică", pragmaticul Lovinescu își construia "masca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment mai firesc, mărturisind o trăire oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea "Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Considerând, așadar, fenomenologia "privirii" drept un element fundamental, care deschide o cale de acces către înțelegerea "sufletului" omenesc, s-a remarcat că romantismul și decadentismul sunt niște "curente" (estetice, dar și "culturale") care au la bază o puternică tendință de afirmare a personalității și, implicit, a libertății sexuale. Pentru extravagantul Camille Paglia, de pildă, "libertatea" aceasta generează în mod necesar, prin caracterul ei excesiv, o tendință contrară, de violentă anihilare a personalității "tendință" observabilă mai cu seamă în comportamentul sexual "deviant
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de expresie și de semnificare ale clișeului, clișeu care nu e doar o prezență ubicuă în spațiul narativ, ci se constituie și ca sursă genetică a romanului însuși 233. De aceea, în marea lor majoritate, personajele lovinesciene nu ating treapta afirmării de sine, preluând "cuvântul" ca pe o formă pur exterioară, "străină", menită să adoarmă o conștiință individuală și așa precară. Și totuși, când saltul calitativ se produce (vezi diferența dintre Bizu, tipul omului "fără însușiri", și Eminescu, inadaptatul superior, care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 103. 116 Idem, p. 92. În plus, Ioana Bot subliniază că ultimul capitol al biografiei călinesciene e redactat într-o manieră liric-patetică și conține următoarele paragrafe: "1. contemplarea fotografiilor poetului; 2. afirmarea postulatului: "Eminescu era un român verde, de tip carpatin"; 3. descrierea vieții afective a poetului, comparată cu cea a poporului său; 4. viața intelectuală intensă, "tradusă" prin puterea de a visa; 5. inadecvarea dintre Eminescu și societatea contemporană lui; 6
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care fie știut au primit această, mulțumită numai creditului de care tânărul și valorosul publicist se bucură printre distinșii oameni ai Tarei. Afirmarea extraordinar de îndrăsneață a fost însă respinsă în unanimitate de membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și la instituirea principiului vindecător al terapiilor complementare întemeiat pe descoperirea (diagnosticarea) cauzelor subtile, de ordin emoțional, relațional, afectiv (informațional, în ultimă instanță), de care majoritatea disfuncțiilor organismului sunt generate , cu atât mai mult cu cât acestea sunt frecvent ignorate. Afirmarea de către specialiști a faptului, că cea mai mare parte din afecțiunile civilizației sunt generate de stres ( intră de fapt toate tipurile de dezechilibre anterior amintite) reprezintă însă o evidentă recunoaștere a cauzei subtile (reale) a bolilor în situația, pe care
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
puterea lui Dumnezeu (12), dreptatea lui Dumnezeu (5). Toate acestea se încadrează în încercarea de a descrie în termeni concreți o realitate care depășește capacitatea umană de percepție și comprehensiune. Dincolo de acestea, relația cu divinitatea se plasează în domeniul credinței. Afirmarea acesteia este una dintre bazele coeziunii unei comunități religioase. În cazul mesajelor analizate, credința în Dumnezeu este afirmată în mod direct în 15 ocazii. Una dintre cele mai frecvent exprimate calități ale divinității este sfințenia (frecvență observată = 675, frecvență procentuală
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Virgil Nemoianu de religie și teologie (88-89); liberalism după Bizanț? (89-90); politică și religie în SUA și în România (91-92); creștin-democrație în România? (92-93). Direcții noi în cultura română? / 95 Din nou despre războaiele culturale din România de azi (95-97); afirmarea centrelor culturale regionale (97); "ștabii" vechi și noi în cultură (97-98); schimbare, totuși (98); direcții noi în cultura română? (99-100); idolii tribului: Țuțea, Cioran (100); dezbateri canonice (101); o lectură contrafactuală: umanismul românesc (102-103); Generația '27 și posteritatea ei (103-104
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sau alții. Ca filozof, Mircea Florian era cel mai solid dintre filozofii trecutului românesc, cei de până la 1940 sau '50. S. A.: Reapariția Generației '27 ca model ultim al culturii române model de excelență și integrare universală, dar și model de afirmare până la paroxism a valorilor locale este spectaculoasă în anii '90, tocmai când căzuse comunismul și existau atâtea alte inspirații și deschideri. Mitologia generației de aur '27 era potențată după 1989 de emoții, ambiții, programe și sensibilități noi. Ea era contrapusă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
universtăți, am fost tradus în mai multe limbi, ce să mai enumăr. Cifrele par impresionante, dar de fapt este o anume suprapunere între publicații, așa că situația e poate nițel mai modestă. Nu-ți mai spun că, după o perioadă de "afirmare", am căutat efectiv să influențez, în sensul pe care eu îl socoteam pozitiv, mersul profesiei. Am intrat în National Association of Scholars, care combătea fățiș tot ce era political correctness, am fost membru fondator al Asociației Criticilor Literari și a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
creație. El trebuie transformat, astfel încât să convină spiritului militant și combativ al noilor credințe. Redefinirea societății presupune revoluție culturală și eliminarea intelectualității, a valorilor burgheze, a elitismului moștenit, presupune constituirea proletariatului și a elitei profesionale din membrii partidului, doritori de afirmare și progres. Omul nou se naște din teroare și forță, atașat necondiționat partidului, lipsit de convingeri și spirit. Recenta orânduire exclude din Academia Română aproximativ o sută de personalități (printre care Constantin- Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Gheorghe I. Brătianu, D. Gusti
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în același timp neavută, împrumutul la Fond s-a dovedit arma cea mai lesnicioasă pentru domesticirea ei"272. Tinerii scriitori se laudă că ridică glasul împotriva predecesorilor, dar de fapt li se permite: ei constituie un argument al regimului în afirmarea separării de cultura sovietică. Prin "Declarația de independență politică a României față de Moscova" din aprilie 1964 se recomandă tinerilor să dovedească îndrăzneală, să propovăduiască noul în creațiile lor. Deși închisă în 1955, "Școala de literatură și critică literară Mihai Eminescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a comunismului și încearcă prin faptele sale să impună dreptul la normalitate, să susțină tentativa unui trai în spiritul adevărului. Undele scurte alcătuiesc un îndreptar moral, cu o misiune pedagogică. "E foarte adevărat că implicarea morală a Monicăi Lovinescu în afirmarea literaturii române din anii '60-'80 este lucrul cel mai important.[...] De la distanță și bazându-se adesea doar pe observarea textelor (căci nu cunoștea personal pe protagoniști și nici nu avea toate elementele necesare), Monica Lovinescu a reprezentat unul dintre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este dezvoltat modelul de proiectare curriculară, în care activitatea didactică este concepută simultan ca activitate de predare-învățare-evaluare. 2. Citate „Proiectarea reprezintă o mutație științifică în teoria și practica educației. A contribuit la diminuarea conduitelor didactice bazate pe improvizație și la afirmarea rigurozității, raționalității, preciziei în abordarea și soluționarea problemelor instructiv-educative. Dar nu trebuie exagerat rolul rigorismului (prin proiecte-șablon, impuse administrativ), în dauna creativității profesorului.” (I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, 2001) „Proiectarea propune nu o uniformizare a profesorilor, ci propune doar un cadru
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
modele, însă doar două, fundamentate cultural diferit, au marcat căutările și aplicațiile: modelul F.Taylor și modelul H. Fayol Cel dintâi a vizat raționalizarea activității în obținerea succesului, ceea ce a dus la birocrația și astăzi manifestă, la organizarea ierarhică, la afirmarea unui anumit tip de autoritate, la o comunicare limitată, la o circulație a informațiilor în organizație exclusiv pe verticală, la o adaptare lentă la ritmul evoluției sociale, la afirmarea slabă a factorului psiho-social. Managerul este cel care trebuie să dețină
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a dus la birocrația și astăzi manifestă, la organizarea ierarhică, la afirmarea unui anumit tip de autoritate, la o comunicare limitată, la o circulație a informațiilor în organizație exclusiv pe verticală, la o adaptare lentă la ritmul evoluției sociale, la afirmarea slabă a factorului psiho-social. Managerul este cel care trebuie să dețină viziunea în ansamblu asupra sistemului, să se raporteze la diferitele influențe, la dimensiunile dezvoltării, să caute și să specifice soluții de ameliorare/ corectare/ transformare/ înlocuire, să urmărească diferite categorii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
rezultatele principale ale cercetării: • Nu există diferențe semnificative între calitatea actului managerial și vârsta subiecților, subiecții tineri fiind capabili să desfășoare un management de calitate. O posibilă explicație a acestui rezultat poate fi faptul că deschiderea spre nou, dorința de afirmare, de inovare, nevoia de realizare favorizează dezvoltarea unor abilități de conducere la orice vârstă. • Subiecții care adoptă un stil didactic predominant modern manifestă adaptabilitate ridicată în calitatea lor de manageri. Explicația pentru acest rezultat poate porni de la faptul că
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]