3,979 matches
-
mic, dar poate cel mai voinic al României Mame !”. În răspunsul său, Ion Inculeț și-a exprimat fericirea pentru vestea unirii adusă oficial la Iași. În context, președintele Sfatului Țării s-a referit la necesitatea adoptării reformelor democratice, a celei agrare în special, reamintind gestul Regelui, care, cu puțin timp înainte anunțase că pe Domeniile Coroanei și pe proprietățile sale, țăranii au intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În timp ce la Cernăuți (15/28 noiembrie) și la Alba Iulia (18 noiembrie/ 1 decembrie 1918) se hotăra unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România, Sfatul Țării a luat în dezbatere, în ședința din 26-27 noiembrie, și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei Române, care se va alege pe baza votului universal, și rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată reliefa decizia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
problemă internă a României. Condițiile adoptării celei de a doua hotărâri erau cu totul altele față de cele deosebit de dificile din primăvara anului. Bucovina, Transilvania și Banatul tocmai se uniseră cu România, iar guvernul Brătianu proceda fără întârziere la realizarea reformei agrare în toata întinderea Regatului, menținând pentru Basarabia soluțiile radicale adoptate de Sfatul Țării. Nu mai erau motive pentru menținerea autonomiei și a unui regim special în Basarabia, situație care își avea rațiunea de a fi drept o consecință a revoluției
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nivel național. Aleși prin sistemul votului universal, deputații și senatorii basarabeni au contribuit la adoptarea unor măsuri importante, după cum au avut posibilitatea să protesteze împotriva abuzurilor, să acționeze pentru înlăturarea sau limitarea ilegalităților. Opera începută de Sfatul Țării, în ce privește reforma agrară, a fost continuată, statul român ținând seama de particularitățile regionale. Au fost desființate practic proprietățile de peste 100 ha, iar proprietatea mică și mijlocie a ajuns să dețină peste 95 % din suprafața arabilă a Basarabiei. În domeniul învățământului și al culturii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rang de mitropolie etc. au produs o adevărată renaștere spirituală națională. Economia Basarabiei a urmat drumul parcurs, în general, de economia României, cu etapele sale de refacere și dezvoltare, de criză (1929-1933) și de avânt (1933-1938). Pe fundalul aplicării reformei agrare, agricultura a constituit în continuare ramura principală a economiei Basarabiei, cu o contribuție semnificativă la producția generală de cereale, de struguri, de fructe, în general; se constată o creștere a suprafețelor cultivate cu plante industriale și plante alimentare. Agricultura propriu-zisă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Unire, a cunoscut anumite asperități în cadrul unui proces care a durat mai mulți ani. Depășindu-se fenomene contradictorii, s-au obținut - printr-un efort conjugat - succese notabile, chiar dacă nu egale, în diferite domenii de activitate din Basarabia: o largă reformă agrară, chemarea populației la viața politică, însemnate progrese în domeniul învățământului și culturii, integrarea în circuitul național și european de valori spirituale etc. În aceeași perioadă, populația de dincolo de Nistru cunoștea „binefacerile” regimului sovietic, ce se angaja tot mai evident pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Această unire se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile și cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român. 2.Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un sfat al țării (dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea devine internă, realizată de elitele militare și administrative autohtone care au preluat la început sistemul tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
civilizație al popoarelor. În noile condiții, gândirea economică În problema impozitelor și a structurilor fiscale Începe să reflecte pătrunderea relațiilor de tip capitalist În agricultură, intensificarea schimburilor comerciale și apariția capitalismului comercial, consecințele producerii primei revoluții industriale și Încheierea revoluției agrare În secolul al XVIII-lea. Un rol important a avut și popularea Americii de Nord cu europeni, care a venit cu ideile revoluției burgheze din apusul Europei și a contribuit la apariția mai timpurie a relațiilor capitaliste În acest spațiu geografic și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
logice și confuziile științifice, a fost David Ricardo, care susținea necesitatea limitării cuantumului prelevărilor fiscale doar la nivelul nevoilor stricte pentru finanțarea obligațiilor specifice sau tradiționale (apărare, justiție) pentru a nu influența mecanismul pieței libere. Treptat, pe măsura Înlocuirii societăților agrare cu societățile industriale, apariției șomajului, a crizelor economice și conflagrațiilor militare, s-au amplificat funcțiile statului și, odată cu ele, a crescut volumul cheltuielilor publice. Astfel, volumul ridicat al cheltuielilor publice efectuate de către stat, a mărit povara fiscală, chiar dacă era cunoscut
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan, G. Lensky, J. Kasarda
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
of consumption; 31. Employment and labour relations in rural areas; 32. Water and rural development: its political and social aspects. Parcurgerea tematicii atelierelor ne conduce spre ideea unei abordări multidisciplinare a ruralului În lume, cu accente mai pregnante pe dezvoltarea agrară și teritorială și pe problematica filierelor și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
An Insider’s View from the Outside. Rural Sociology and the Future of Rural Sociology), remarca direcția de deplasare a preocupărilor de sociologie rurală, În ultimii treizeci de ani, de la o sociologie a comunităților rurale spre abordarea multisiciplinară a problemelor agrare și ale alimentației În lume. Deschiderea lucrărilor Congresului a fost făcută de către Reidar Almås, de la Centre for Rural Research Tronheim, Norvegia, coorganizator al manifestărilor, printr-o enumerare a congreselor anterioare la care el Însuși a participat, inclusiv București - 1996. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
masive și s-au implementat programe comune cu Suedia, transformarea lumii rurale Înregistra evidente elemente pozitive, În timp ce În Bulgaria și Rusia situația nu părea deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale, constituite pe baze regionale diferite? Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona scandinavă și regiunea mediteraneană. Zona scandinavă este considerată de autor mai dezvoltată din punct de vedere economic datorită zootehniei și relațiilor de piață mai intense decât În depresiune. Datorită unui număr ridicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țărănimii și instituțiile moderne ale statului absolutist, au existat situații În care dreptul cutumiar a fost consolidat prin lege, el menținându-și În continuare competența. În această evoluție autorul invocă alte două momente semnificative care au deschis drumul modernizării. Reformele agrare și eliberarea țăranilor În perioada 1770-1870. O dată cu eliberarea țăranilor, se desăvârșește perioada feudală Împărțită pe clase. O nouă epocă se deschide În istoria țăranimii, o etapă dominată de alte norme, valori. Ce impact a avut o societate În curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cernăuți (1941-1944). Imediat după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
mic, iar când apar clienți doritori să-l cumpere, aceștia sunt convinși să achiziționeze un alt produs, la un preț mai mare (n.tr.). 2 Confruntările de la începutul anilor 2000 au însemnat o revoltă a mediului de afaceri împotriva reformei agrare și a altor măsuri luate de stat, mișcări de stradă și proteste ale grupurilor de opoziție, lovitura de stat sprijinită de armată din 2002, o grevă cu efecte devastatoare, timp de două luni, a administrației și a muncitorilor din industria
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
9-12) sau, în cărțile în limba greacă mai recente și în Noul Testament, cincizecimea (2Mac 12,32; Tob 2,1; Fap 2,1), trebuind să se numere șapte săptămâni de la primul snop cules (Lev 23,15; Dt 16,9). Probabil, caracterul agrar originar era dat de recoltă, ce avea loc în intervalul de șapte săptămâni dintre începutul și sfârșitul secerișului, dar textele biblice târzii asociază această sărbătoare cu oferta primiției (Ex 34,22; Lev 23,16 ș.u.) ca semn al recunoștinței
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară înțelegere agricultura ca valorizare a cadrului natural (climă, sol, relief) și social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]