6,939 matches
-
uită de copilărie, de familie și de valoarea sacră a vieții. De-aici și până a deveni serial-killer nu-i decât un pas. Îl face, dar deocamdată nu depășește liziera pădurii. Acum însă simte că a venit vremea lui, a agresiunii și dictatului. Odată cu victoria mașinii de război condusă de politicieni vindicativi, cotropitori și fără Dumnezeu, Omul Rău face pasul în istoria Străveacului, a Poloniei și a altor țări europene, pervertind convulsiv cugetul, credința și sufletul colectiv al comunităților. Singurul personaj
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
viața de zi cu zi, cât și la nivel cosmic. Această ultimă tentativă de evadare în livrescul erudit, în filosofie, într-un fel de cheie de control a sistemelor universale, face din Izydor cel din urmă rezistent al Străveacului în contra agresiunii Omului Rău, promotor al spălării creierilor, dar și un aide-mémoire, în numele autoarei, al lucrurilor și oamenilor peste care, inexorabil, se așternuse moartea și uitarea. Reconstituit epic și vizionar, Străveacul... este o frescă și un vitraliu al destinelor; prinse în mașina
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Savaonarola se naște în elogiul spiritului și în detrimentul sexului, predică ce nu este întrecută decât de verva expresivă cu care îl veștejește pe liderul băieților de la "Cantemir" travestit în curvă, javră, putoare, târâtură, precum și de imaginarul punitiv al victimei acelei agresiuni homoerotice: Lulu este sortit să cadă pradă păianjenului monstruos, bineînțeles în vis. În realitate va muri peste ani, alunecând sub roțile unui tramvai. Imaginile orbitoare tip Van Gogh alternează cu imagini recurente, venite parcă din filmele lui Bergman sau Bunuel
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fost implicat? Fișe de totalizare a sesiunilor de mediere pentru perioada Componența celor implicați în conflicte Clasa Număr de medieri 5 6 7 8 9 10 11 12 mixte Băieți Fete Mixte Tipul conflictului si soluția găsită Poreclire Răspândirea zvonurilor Agresiune fizică Prietenii distruse Altceva Soluții Numărul de soluții Evitarea celeilalte părți Acceptare de a ceda câte ceva Încetarea comportamentului ce deranjează Acord de a fi mai politicoșii Altceva Portofoliul mediatorului. În acest compartiment a fost plasată informația care, cel puțin la
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
s-au spus la mediere Nu oferă sfaturi directe celor care sunt implicați în conflict Nu impune opinia sa părților. Conflicte în care se implică mediatorul. De obicei, un mediator soluționează conflicte ce țin de: certuri încăierări spontane răspândirea zvonurilor agresiune verbală implicarea unor sume de bani nesemnificative sau obiecte nu prea valoroase alungarea din grup provocare/ zădărâre tratament inechitabil. Conflicte în care mediatorul NU se implică. În situații mai dificile decât cele enumerate, recomandăm să se întreprindă alte măsuri decât
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Rusia, 2. o atenție mărită față de atitudinea Turciei și acordă un deosebit interes poziției pe care o vor lua guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu voia ca participarea noastră la război, să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. El știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
alta își îndrepta primele sale ostilități asupra populației de pe malul stâng al Dunării. În fața unei asemenea stări de lucruri, răbdarea guvernului român nu se mai putea prelungi fără pericol pentru țară, cu atât mai mult că aceste prime acte de agresiune dovedeau că Turcia, fără să fi declarat război României se pregătea a aduce războiul pe teritoriul ei. De aceea guvernul român, pe de o parte, luă măsuri pentru respingerea prădătorilor, iar pe de alta, prin circulara lui Kogălniceanu din 2
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aduse la cunoștința puterilor europene acele provocări ale Turciei și le puse în vedere că Poarta, rupând însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România e silită a lua măsuri pentru a respinge prin forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu adusă la cunoștința puterilor europene printr-o notă adresată de Mihail Kogălniceanu către agenții diplomatici acreditați în străinătate 9. C. Erbiceanu vede în Mihail Kogălniceanu, unul ce a scos la iveală originea, drepturile și însemnătatea neamului nostru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de a urmări. La 29 aprilie, Camera constată o stare de război, prin care poarta rupea legăturile ei cu România, a cărei independență rămânea să fie recunoscută la pacea viitoare. Prin nota circulară din 22 mai, Mihail Kogălniceanu arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cu Rusia și atenția mărită față de atitudinea Turciei și acordă un deosebit interes poziției pe care o vor lua guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu urmărea ca participarea noastră la război să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției a fost de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei, să le punem o stavilă puternică, și să facem astfel ca ele să nu se mai repete în viitor. Puterile se vor convinge că, puși precum suntem, între două 63 mari puteri și puternice Imperii, simțământul de conservare însuși
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
terapeutice principale ale acestor ape sunt anemiile prin aport insuficient de fier, debilitatea fizică și convalescența. Prin participarea la îmbunătățirea proceselor metabolice din organism fierul contribuie la creșterea în greutate a bolnavilor, a forței lor fizice și a rezistenței în fața agresiunilor infecțioase. Datorită instabilității acestor ape tratamentul trebuie să se facă exclusiv la izvor. Apele feruginoase sunt caracterizate prin conținutul de ioni feroși (Fe++Ă sau ferici (Fe+++Ă în cantități de cel puțin 10 mg/l, sub formă de bicarbonat
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
vindecarea numeroase afecțiuni, mai ales la copii, sunt absolut uimitoare. Atât cercetătorii, cât și practicienii, sunt unanim de acord că animalul potrivit, folosit la momentul potrivit poate liniști spasmele, poate stabiliza tensiunea arterială, poate alunga stările depresive și poate preveni agresiunile. Tot mai mare este numărul persoanelor care au în preajma lor un câine sau o pisică, prezența acestora reconfortează psihicul, ajută la înlăturarea stresului, a oboselii și la restabilirea echilibrului energetic al organismului. Studii științifice realizate de cercetători americani evidențiază faptul
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
măceșul din magazia de lemne), cât și în schițele de portret al eroinei lirice (criză, van gogh, poemul). În mod cert, cele mai bune poeme din volum sunt cele care îmbină desenul după un real în care se ghicesc semnele agresiunii cu schița unei confesiuni amare: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă,/ elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă./ coaja zilei trecute/ caldă, încă păstrând/ forma coatelor.// dar de departe, / de foarte departe venim,/ aerul vibrând/ în jurul mâinii întinse.// iar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trăiește poetul e una a seducției prin kitsch, ipocrizie și superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este condamnat să viețuiască apare pe de altă parte explicit încă din titlurile unor texte: invaziile realității din Dezertare din Paradis (Editura Tipo Moldova, Iași, 2004) sau prăbușirea din realitate, primul ciclu din Zidul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
urlând sau scheunând ca un câine, strada ca un gât retezat,umbra neagră a soarelui, lățită peste un Iași aproape mortificat, "mormintele ridicându-se în picioare/ și sprijinindu-se de cârje"), fie pe reculul căutat nu atât ca răspuns în fața agresiunii universului însemnat, ca de obicei, în culoarea apocalipsei, cât ca reacție autoimună. De altfel, în special în ultimul ciclu al cărții, Mulțimea vidă, se înmulțesc vocabulele care detaliază simptomatologia actantului din cea mai recentă carte a lui Nichita Danilov: oboseala
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alte situații, autorul acestui discurs electrizat, ab initio, de certitudini funerare, se repliază destul de repede, deviind semnul și sensul tragicei predestinări, grație certitudinii ce îi infuzează întreaga operă: aceea a preeminenței erosului asupra morții și a oricăror alte forme de agresiune la care este supusă ființa poetică. Cea mai recentă carte de versuri a lui Paul Gorban, Caii din Perugia (Editura Paralela 45, Pitești, 2012), fructifică într-o manieră inedită experiența călătoriei italiene a autorului. În jurul unui element de bestiar fabulos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
grafic tema de adâncime a creației sale: obsesia destinului torturat al artistului, convins de faptul că propria operă este adjuvantul esențial, dacă nu cumva chiar singurul echilibru ce îi rămâne accesibil într-o lume a încălcării oricăror rigori sau a agresiunii generalizate. Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în Veșnica împotrivire, 2004; Stelian Baboi, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2004; Valentin Ciucă, Artă și vocație. Propilee estetice, 2008; Emanuela Ilie, în "Revista română", nr. 2, martie 2009; Marius Chelaru, în "Convorbiri literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
S.U.A. mai multe sute de milioane de dolari în operațiuni de influențare mediatică sau relațională, cu scopul de a aduce consumatorilor americani o imagine favorabilă despre Japonia. La toate acestea americanii s-au văzut obligați să reacționeze pentru a opri agresiunea economică mondială a Japoniei și au știut să o facă în special prin jocul cursului de schimb, astfel că în anii 1990 Japonia a intrat în recesiune. Operațiunile sale de spionaj au fost contracarate, plus șantaj militar și linșaj mediatic
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
securitatea Statelor Unite nu se mai bazează pe un dispozitiv militar. Ci depinde, de asemenea, de definirea unei politici de securitate economică ale cărei principii pot fi rezumate în următoarele două priorități: întărirea competitivității rețelei industriale americane și răspunsuri adecvate la agresiunile concurențiale conduse de anumite puteri împotriva intereselor americane. Fără a merge pînă la a pune jaloane unei politici industriale actualmente inaplicabile în contextul cultural american, administrația federală poate ajuta întreprinderile americane să dobîndească avantaje concurențiale în anumite sectoare industriale. La
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
față de prezența americană și de creșterea manifestărilor de sprijin față de lupta palestinienilor pentru autodeterminare. Discret dar eficace, saudiții i-au sprijinit pe americani și în acest al doilea război împotriva Irakului, în ciuda dezmințirilor oficiale și chiar a condamnării ferme a "agresiunii". Această poziție duplicitară se explică prin marja de manevră redusă a monarhiei saudite după 11 septembrie. Participarea a 15 saudiți la atentatele de la New York și Washington a înflăcărat opinia publică americană. Acuzele la adresa Arabiei Saudite au început să curgă în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
brutală a monarhului scoțian, toți nobilii bărbați din castel încearcă să o menajeze pe Doamna Macbeth și îi ascund adevărul, din temerea că o veste atît de crudă ar putea să doboare o femeie. Nici unul nu se gîndește că, în spatele agresiunii, s-ar afla chiar această femeie! Conflictul tragic real în Macbeth este, așadar, între cultura feminină și cea masculină, victima lui prin excelență rămînînd Doamna Macbeth. Tragedia eroului principal (Macbeth) se derulează pe fondul unei contradicții între codul etic și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
punct culminant al monologului confesiv. Un grup de polițiști, alertat de către un vecin care auzise "geamătul spaimei de moarte", apare imprevizibil, pentru investigații urgente și necondiționate. Eficiența "rațională" a eroului depășește acum toate așteptările. Nici un semn al celei mai mici agresiuni nu este descoperit (Bătrînul fiind bănuit plecat din oraș, după spusele docilului servitor), iar oamenii legii, satisfăcuți de versiunea ucigașului disimulat (strigătul fusese al său, în convulsiile unui coșmar terifiant), se așează pe scaune pentru o discuție amicală. Mai întîi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
extremei abilități și docilități temperamentale, el involuează către coleric și agresiv, cunoscînd abrupt o schimbare emoțională radicală. Căsătoria timpurie, menționată marginal în confesiune, deși pare programată să întărească un echilibru afectiv remarcabil, capătă treptat nuanțe apocaliptice, nemotivate. Soția este supusă agresiunilor verbale și fizice, mai ales pe parcursul lungilor stări de alcoolism ale eroului, iar numeroasele animale de casă, întreținute cu devotament altădată, devin, la rîndul lor, victime ale unor forme variate de abuz, studiate cu metodă și aplicate cu plăcere perversă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]