179,567 matches
-
interesant: e atât de mare încât îți trezește mândria că locuiești acolo, e atât de clar, de bine tocmit în aleile lui încât nu ai cum te rătăci decât dacă te îmbeți, iar de îmbătat nu te poți îmbăta pentru că aici nu există bodegi, ci numai complexe alimentare de unde nu poți cumpăra decât pe bon o sticlă de votcă, atunci când se bagă; e atât de frumos cu tufele lui de trandafiri care parcă înfloresc numai rămurele uscate și spini, scaieți imuni
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
și, uneori, chiar le râvnea căciula din blană de samur, dar pe care le-o punea duios sub cap spre a le fi somnul mai dulce. Dar, cu toate acestea, era mai bine așa: Siberia - la dânsa acasă, și, noi - aici la noi. e tare bine, de ce să ne încurcăm unul de altul. O neliniște îl mai frisona când se gândea că, totuși, nu are stofă de erou și că nu se va arăta niciodată atât de firoscos ca ăi de
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
creață, dar foarte vag creață, jucăușă, ce dispărea acolo unde ochii lui Ivan Mihailovici nu puteau coborî. Surprizele -dacă senzația că îi vor sări ochii din cap se poate numi, în circumstanțele astea, o surpriză - nu aveau să se oprească aici pentru Saproșkinov. Deschise, așadar, larg ochii - care păreau a fi bilele unor rulmenți făcuți în dorul lenei de Pavel Semionîci - și o văzu în întregime pe Ludmila. În întregimea goliciunii ei, firește. Era goală din creștet până în vârful degețelului mic
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
din pustia multă, apăru tata, cu stigmatele �n palme pe una din mîini, era crestată Medalia pentru Spadă și Credință din Al Doilea Război Mondial cum era în tăuri pîn' la brîu, "Să-ți văd mîna iubită", i-am zis " Aici este crucea, aici este spada iar, în asta,-i arcul cu săgeata al cărui vîrf e oțelit în veninul de viperă" "Unde-ai văzut așa stigmate"-l întreb "Sunt din toate războaiele în care-au răpus ai noștri din urmă
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
apăru tata, cu stigmatele �n palme pe una din mîini, era crestată Medalia pentru Spadă și Credință din Al Doilea Război Mondial cum era în tăuri pîn' la brîu, "Să-ți văd mîna iubită", i-am zis " Aici este crucea, aici este spada iar, în asta,-i arcul cu săgeata al cărui vîrf e oțelit în veninul de viperă" "Unde-ai văzut așa stigmate"-l întreb "Sunt din toate războaiele în care-au răpus ai noștri din urmă, pînă sub anul
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
Acuma știu adevărul nu-i rău deloc cu limba scoasă de-un cot fără frâu, la cuțite, este ciudat într-adevăr mi-am ieșit din minți ocrotind șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
scoasă de-un cot fără frâu, la cuțite, este ciudat într-adevăr mi-am ieșit din minți ocrotind șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
un cot fără frâu, la cuțite, este ciudat într-adevăr mi-am ieșit din minți ocrotind șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig Cândva nu
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
cot fără frâu, la cuțite, este ciudat într-adevăr mi-am ieșit din minți ocrotind șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig Cândva nu contează
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig Cândva nu contează când baobabul tău a vorbit pe ocolite: vremea măritișului - epoca de piatră. Este al naibii de frig aici în baobabul tău dar orice-nceput e greu. XXI. Un țipît Mi-am aruncat o privire
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig Cândva nu contează când baobabul tău a vorbit pe ocolite: vremea măritișului - epoca de piatră. Este al naibii de frig aici în baobabul tău dar orice-nceput e greu. XXI. Un țipît Mi-am aruncat o privire și-am țipat am vorbit în vânt secretul știut de toți urma alege, dacă nu-i azi e mâine, m-am învinețit de frig
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
XXI. Un țipît Mi-am aruncat o privire și-am țipat am vorbit în vânt secretul știut de toți urma alege, dacă nu-i azi e mâine, m-am învinețit de frig și primul pas este cel mai greu ; de-aici greutatea alegerii în marele țipăt. XXII. Asta-i totul Ca lumina zilei e limpezimea cât ai bate din palme asta-i; ca piatra de tare înainte de vreme risipitor cu laudele cu atât de puțin, cu-atât mai mult de acuma
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
mașinile scumpe care trec prin dreptul lui. Apoi intră și el în aceeași clădire. Simt că toți cei ce intră în piață se cunosc între ei. Și mă cuprinde o vagă neliniște și dorința de a pleca mai repede de aici. De unde această suspiciune, această insidioasă teamă? Și, deodată, realizez că, după 30 de ani de viață trăită "afară", am rămas, totuși, "înăuntru". Disperarea Cum să stășânești disperarea? Prins de ea, ca în ochiul unui ciclon, în această circulară, răsucită angoasă
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
în care asteroidele n-ar putea să pătrundă. Pământul pare o bucată imensă de brânză care s-ar topi imediat, cu tot ce crește pe el, la o bombardare cu "pietre". Dar cui îi pasă de asteroide când se împlâmplă aici, pe pământ, lucruri îngrozitoare - războaie au loc non-stop, statele sunt înarmate până în dinți pentru a distruge planeta - oamenii se omoară între ei fără milă, alții se sinucid, poduri se prăbușesc, oceanele șterg de pe suprafața globului sate și orașe amintind potopul
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
decât Ivasiuc, se pare că A. D. Munteanu a renunțat la acest tip de roman irealist. A compus o variantă personală (Marile iubiri, 1977) a romanului "politic", "(auto)critic", despre epoca dejist-stalinistă, a deceniului 6, larg promovat în epoca ceaușistă. Și aici orientarea istorică este validată. Epoca învinovățită este, în fapt, într-un fel filistin și pervers reabilitată, potrivit tezei doctrinei și practicii superioare, întinată nu de sistem, ci de intruși strecurați în aparatul politic. Și așa, vina lor ar fi minimă
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
mai putea fi salariat până la vârsta de 65 de ani. M-ar mira să mă îndârjesc atât... Despre acest viitor apropiat, Ultima și cu mine vorbim adesea. Ea mai văzuse Parisul și înainte de a ne întâlni, dar iată-o locuind aici de zece luni încoace. Are și unele colaborări la Radio France International. Știe că eu "m-aș cam întoarce" în țară și, oricât de atașată este de Paris, vom lua drumul revenirii mele definitive de îndată ce momentul ne va părea prielnic
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
e inclus în schema Centrului, primindu-și salariul direct de la DGA. Printre ceilalți, încordați în complexa lor competiție, eu rămân destins. Cum dosarul meu de pensionare este deja gata (nici n-aș mai putea să-l ameliorez!), pot pleca de aici oricând aș găsi că osteneala de a continua mi-ar părea excesivă... De fapt, așa stând lucrurile, mă bate gândul să mă întorc pe totdeauna în România cât mai beneficiez de relativa "tinerețe" a celor 63 de ani! Quarta et
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
copii ai săi - la Ilinca, ibovnica pe care nu va întârzia s-o ia de nevastă. Casa din Izvoare unde vor locui are un nume (o poreclă): "Bordeiul". E vorba, în fapt, de un mic conac boieresc, puțin cam sumbru... Aici plasam eu mica mea remarcă: "Să observăm, în treacăt, că administratorul de moșii nu se amorezase de o sărăntoacă!" Am făcut o apropiere între bunicul meu dinspre mamă și mine. Ultima nu este, nici ea, mai prejos decât aspectoasa Ilinca
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
aspectoasa Ilinca (de carnație blondă, nu brună ca aceasta). Iar în privința "bordeiului" său, el e în pas cu vremea: un apartament de patru camere, la al patrulea și ultimul etaj al unui imobil din Drumul Taberei, printre coroane de arbori! Aici, la Paris, noi doi dialogasem îndelung asupra apropiatei mutări la București. Revenită de acolo, Ultima îmi aduce un fel de acord al fiului ei și al mamei sale la proiectul nostru. Deci, eu voi împrumuta la bancă 16 000 de
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Să împingi apa la deal...! Să ieși prin unghii zgîriind pe aer, Să ieși prin firul de păr care are rădăcina sub piele Și coroana în cer, acolo de unde începe Dumnezeu, Acolo unde sfîrșește tot ce știm noi despre lume. (Aici aripa interioară se izbi de gîndul care era prea material pentru o emoție așa de abstractă ca sentimentul libertății !) Fericirea că sînt eu, eu în sinele meu, depășește Orice altă fericire. Mă îmbăt de mine, de mirosul meu, de sîngele
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
lui poate să deschidă și acces spre literatura contemporană. Este cazul autoarei pe care o prezentăm; și caracteristica celor trei cărți ce formează o adevărată trilogie a romantismului.* Amploarea, dar și originalitatea manierei în care este tratat fenomenul se datorează aici, în primul rînd, situării lui exacte în timp și în spațiu. "Aventura semantică" a noțiunii de "romantic" este prezentată de Cornelia Cîrstea în diacronie literară, începînd cu "întîiul romantism german" de la 1800, care "a așezat literatura într-o matcă a
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
eposul homeric și Biblia (precum, parțial, și de Coranul, Caballa, Talmudul), în opera lui Dante, Milton, Blake, Chateaubriand, Hölderlin și se dedică analizei substanțiale a poemelor lui Byron, Shelley, Vigny, Hugo, Mickiewicz, Pușkin și Lermontov. Un loc aparte îl ocupă aici, pe bună dreptate, Goethe, chiar dacă este discutabilă, în această ordine de idei, includerea - fără rezerve - în specia poemului, a tragediei Faust, o operă a cărei specificitate nu poate fi epuizată prin definiția de poem. Plasată în primul subcapitol sub titlul
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
în această ordine de idei, includerea - fără rezerve - în specia poemului, a tragediei Faust, o operă a cărei specificitate nu poate fi epuizată prin definiția de poem. Plasată în primul subcapitol sub titlul Poemul simbolico-filosofic, capodopera lui Goethe este analizată aici în ceea ce am putea numi dimensiunea ei romantică - am spune, prepoematică, reprezentînd un model nu atît al pre-, cît al proto-romantismului. În același spirit sînt prezentate, în subcapitolul următor, Sub semnul lui Faust, o serie de poeme (și drame) "faustice
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
mai puțin vizitate astăzi de istorici literari, analize întinse, deopotrivă savante și captivante - uneori în ciuda materialului investigat - fiind consacrate poemelor și dramelor sociogonice semnate de Hölderlin, Espronseda, Hugo, Petöfi sau Madách (un loc mai substanțial ar putea să-l ocupe aici, după părerea noastră, poemele liro-epice și lirico-dramatice ale lui Eminescu). La fel de temeinic și amănunțit sînt analizate, în volumul al II-lea, Metamorfozele prozei în romantism, nu doar proza lui Hoffmann și Poe, Chamisso și Novalis, Gogol și Pușkin (cărora le
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
după părerea autoarei, "teritoriului romantic prin patosul libertății și depășindu-l prin problematizarea psihologică ce temperează excesul de afectivitate". Cu toate acestea, cititorul nu doar nu se plictisește, ci este captat tot mai mult de-a lungul lecturii. Mă refer aici și la cititorul avizat, care l-ar include chiar pe un specialist în romantism. Una dintre cauzele acestei împrejurări stă în faptul că, pe măsura elaborării trilogiei, autoarea își definește tot mai exact și își dezvoltă tot mai pe larg
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]