186,601 matches
-
acest motiv un rol special în confruntarea dintre cele două superputeri ale Războiului Rece. De aceea, în timpul Războiului Rece, atât cele două mari puteri, cât și aliații lor au încercat să atragă Egiptul de partea lor, promițându-i că recompensă ajutor economic și asistență militară.291 Ținând seama de dependență Egiptului într-o atât de mare măsură de existența unei rezerve de apă, țările interesate de câștigarea Egiptului de partea lor au căutat să asigure satisfacerea acestui interes vital al Egiptului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acțiune a fost urmată în iunie de vizita ministrului de externe sovietic, Șepilov, la Cairo, vizita făcută cu scopul de a face Egiptului o ofertă atât de finanțare, cât și de construcție a barajului. Aceste gesturi au dus la anularea ajutorului promis de Occident în privința finanțării barajului.295 Văzând în această acțiune o încercare de umilire a țării și regimului de la Cairo,296 Nasser a naționalizat Canalul Suez în 26 iulie 1956, cu scopul de a demonstra că țara sa este
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în sfera de influență sovietică. Distanțarea dintre pozițiile Angliei și Franței pe de o parte, și cea a SUA, pe de altă parte în cursul anului 1956 a încurajat Moscova să urce miza în Orientul Mijlociu. Uimind Washingtonul, URSS a înlocuit ajutorul occidental pentru construirea Înaltului Baraj de la Aswan cu ajutor sovietic 301 și a început trimiterea de armament spre și așa volatilă zona a Orientului Mijlociu. Ceea ce l-a făcut pe Eden să afirme într-o telegrama trimisă lui Eisenhower că
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și Franței pe de o parte, și cea a SUA, pe de altă parte în cursul anului 1956 a încurajat Moscova să urce miza în Orientul Mijlociu. Uimind Washingtonul, URSS a înlocuit ajutorul occidental pentru construirea Înaltului Baraj de la Aswan cu ajutor sovietic 301 și a început trimiterea de armament spre și așa volatilă zona a Orientului Mijlociu. Ceea ce l-a făcut pe Eden să afirme într-o telegrama trimisă lui Eisenhower că "nu încape nicio îndoială în mințile noastre că Nasser
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și așa volatilă zona a Orientului Mijlociu. Ceea ce l-a făcut pe Eden să afirme într-o telegrama trimisă lui Eisenhower că "nu încape nicio îndoială în mințile noastre că Nasser se află acum în mâini ruse."302 Construit cu ajutor financiar și după model sovietic, barajul de la Aswan are o capacitate de producție de energie electrică de 10 miliarde KW/h. Construcția să a început în 1961, după ce a fost încheiat un acord bilateral cu Sudanul (care și-a câștigat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
era de cca. 315 milioane USD, restul de cca. 90 milioane USD destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație fiind asigurate din taxele de navigație impuse la trecerea prin ecluzele Sistemului; în schimb, Egiptul ar fi trebuit să suporte singur costul construcției. Ajutorul financiar sovietic avea să contribuie la depășirea acestui impas, ceea ce împiedică creșterea nivelului de trai în URSS și în alte țări din lagărul socialist 304. • Dacă la construcția de la Porți au participat numai specialiști români și iugoslavi, ridicarea Înaltului baraj
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și de mediu. ▪ O componentă importantă a acestor negocieri privește asigurarea sursei de finanțare a proiectului; deoarece aceste proiecte necesită mobilizarea de unor enorme sume de bani, apare necesară, mai ales în cazul țărilor slab dezvoltate, recurgerea la împrumuturi și ajutoare externe, valoarea la care se ridică investițiile depășind cu mult posibilitatea lor internă de finanțare. Tocmai din acest motiv, aceste negocieri sunt susceptibile a fi influențate de către țara sau instituția care asigură finanțarea, ceea ce poate să ducă la acceptarea de către
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și niște încălțări mai vechi de-ale Anisiei s-or mai găsi să i le punem în brațe, că, de, ai casă grea, măi Dănilă, și nu sufăr să văd pe altul în nevoie și să nu-i sar în ajutor. Ș-apoi, dac-om fi sănătoși, și-o crește fata mare, și-o fi cuminte, ne-om îngriji și de-un măritiș ca lumea, ba, poate, om și cununa-o. Ei, ce zici? DĂNILĂ: Despre asta mai este timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ba la dreapta. Aha, iaca l-a oprit la marginea râpii. (strigă) Măi vere, da' ce-ai pățit? ONOFREI (din culise): Om bun, nu mai întreba și nu mai sta în priveliște. Aleargă degrabă și dă-mi o mână de ajutor, că nu mai pot stăpâni pacostea asta de car; parc-o dat strechea-n el! Mai-mai să-mi dau duhul de când mă-ntinde. Dacă nu vii acuma, îl scăp în râpă. DĂNILĂ (pleacă spre culise. Dialogul de-acolo): Iaca-ia, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cam așa ceva. DĂNILĂ: Da... Și-un car mai răsărit care-a fost l-ai umflat dumneata. ONOFREI: Ba, mă iartă, precum ai văzut mai mult m-a umflat el pe mine; că, de nu te-ntâlneam să-mi sari în ajutor, acu' aș fi fost în fundul râpii, cu car cu tot, așa de zdravăn mă mâna de la spate. DĂNILĂ: Hm! Precum bag samă, carul dumnitale merge singur, ca-n poveste... ONOFREI: D-apoi? Mai singur, cum spuneam. DĂNILĂ: Și vremea-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ironic): Bagă samă să nu te lovești... DĂNILĂ (se întoarce, îl vede): Hait! Iaca și dracu'! Da' de unde-ai răsărit, frumușelule? Te-a fătat balta dintr-odată? Tare bine! Te pomenești c-ai venit să-mi dai o mână de ajutor... CODÂRLIC (iese cu totul, se apropie): Lasă, omule, șaga de-o parte și zi: ce vrei să faci aici? DĂNILĂ: Da' nu vezi? CODÂRLIC: Văd, da' nu pricep. DĂNILĂ: Îi pricepe tu, n-avea teamă; așteaptă numai pân-oi ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
c-am pornit în lume, să-mi caut un rost și-un adăpost. Și-am nimerit bine aici, sub acoperișul și sub mila Măriilor Voastre. Mă bucur de oameni blânzi și buni, și caut, pe puterea mea, să fiu de ajutor la rându-mi. LIOARA: Jupâneasa Ilinca mi-a spus că ești meșteră la socoteli, dreaptă, cinstită și ascultătoare. Așa că te întreb să-mi spui cam ce ți-ar plăcea să faci tu în viața asta, fata mea? Că doar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Jupâneasa Ilinca mi-a spus că ești meșteră la socoteli, dreaptă, cinstită și ascultătoare. Așa că te întreb să-mi spui cam ce ți-ar plăcea să faci tu în viața asta, fata mea? Că doar n-ai să rămâi mereu ajutor jupânesei Ilinca. LIANA: Măria Ta, în viață nu faci doar ce-ți place. Dar adăugând puțină înțelepciune, ajungi să-ți placă ce faci. Așa, mie-mi place să nu treacă o zi fără să fac ceva folositor oamenilor, ba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Și ție, fata mea, își mulțumesc pentru sprijinul dat, și te rog să binevoiești a ne socoti prieteni ai tăi. LIANA (modestă, dar fără umilință): Măria Ta, nu sunt vrednică de asemenea cinste! LIOARA: Ba ești vrednică! Vom căuta alt ajutor jupânesei Ilinca, iară tu vei fi de-acum înainte ca o copilă a mea dreaptă. Să lăsăm bărbații cu ale lor, iar noi să căutăm un strai potrivit pentru tine, până ne vom așeza la masă. Nu vă fie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
răpăituri de tobă): Să afle tot omul, și boierul și calicul și bărbatul și muierea și pruncul și moșneagul, că feciorul măritului nostru împărat și al împărătiței sale, Brăduț-Voievod, se însoară. Iară aleasa dumisale este jupânița Liana, carele a fost ajutor jupânesei Ilinca chelăreasa, dară de-acu-ncolo se face domniță. Așa că, de azi în trei zile, va să pornească nuntă mare, fiind chemați în ospeție mulțime de împărați cu muierile și cu odraslele lor, precum și alte fețe alese. (tobă) PRIVITOR 1: Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bucurat. Apoi de asta am venit, că am trebuință de el. ILINCA: Ba, don' șef, e sfântul nostru și nu te lăsăm să ni-l iei! DUMITRAȘ: Hai-hai, Ilincă... Te mănâncă chelea, așa-i? Bag samă că v-ați tocmit ajutoare la dânsul. Te pomenești că vreți să vă-ncontrați cu mine... BABA RADA: Nu vă puneți, soro, cu stăpânirea, că-i mai rău! Lasă să-l ia dacă așa-i porunca, ce-o să-i facă. Sfânt nu-i el? Face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
noi suntem așa un fel de oameni care nu ne mulțumim numai cu atât. Uite, vezi? Pe mine, careva să zică, mă cheamă Traian. Dar îmi mai zice și Dumitraș, cu voia sfinției tale. Pe căprarul care mi-i de ajutor, și-i plecat acuma la târg cu o misie de la nevastă-mea, e drept că-l cheamă Nică din botez; da-l mai cheamă și Acatrinei, dacă te uiți bine la livretul lui. SISOE: I-auzi! DUMITRAȘ: Apoi da. Iară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
1935), De la répression du trafic d’influence en droit positif français actuel, Toulouse, p. 11. footnote>, că ar fi deci un fenomen permanent și inevitabil în existența comunității omenești. Dorința de a dobândi câștiguri nemeritate și mai ales căutarea unui ajutor eficace în lupta de zi cu zi pentru existență datează din timpuri străvechi. Minunata artă rupestră a epocii aureliene și, în special, magdaleniene, spune B. Dandine, citându-l pe Georges Gouri, pare să ne arate omul cerând ajutor divinității. Desigur
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
căutarea unui ajutor eficace în lupta de zi cu zi pentru existență datează din timpuri străvechi. Minunata artă rupestră a epocii aureliene și, în special, magdaleniene, spune B. Dandine, citându-l pe Georges Gouri, pare să ne arate omul cerând ajutor divinității. Desigur că, în dramatica încleștare cu forțele înconjurătoare, superioare lui, omul primitiv, în lupta pentru existența sa se adresează divinității. În Grecia antică, mita era atât de frecventă încât Platon propunea să fie pedepsiți cu moartea funcționarii care primeau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
instituțională, fără a uita de rigiditatea naturală, determinată de formarea și pregătirea profesională, de modelul cultural (stil de viață). Pe această linie piața muncii se confruntă cu o insuficientă reglementare juridică În ce privește reprezentativitatea participanților la negociere, condiții de acordare a ajutorului de șomaj, natura surselor de finanțare a pregătirii și reconversiei profesionale. Crearea unor instituții adecvate problematicii pieței muncii se află sub semnul improvizatului și al centralismului. În procesul reglementării legislative și instituționale a pieței muncii s-a urmărit realizarea unui
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau de utilitate „colectivă” el se substituie inițiativei private și grevează bugetul statului. Iar dacă Încurajează prin avantaje pecuniare agenții economici ca să recruteze forța de muncă, el contribuie la dereglarea pieței muncii pentru că, pe de o parte, agenții economici Încasează ajutorul pentru angajări pe care oricum le-ar fi efectuat (efect de profit nesperat) și vor evita să recurgă În viitor la angajări nesubvenționate (efect de denaturare). Va trebui deci, să mențină un echilibru Între cele două componente ale inițiativei sale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Va trebui deci, să mențină un echilibru Între cele două componente ale inițiativei sale. În practică, rolul statului În materie de locuri de muncă, nu este foarte clar, deoarece trebuie făcută o demarcație Între tendința de a stimula investițiile și ajutorul dat agenților economici aflați În dificultate. În legătură cu prima tendință s-a ajuns la concluzia că investițiile nu sunt În mod necesar creatoare de locuri de muncă, iar Împrumuturile și subvențiile statului pot prelungi viața agenților economici, dar rar aceștia pot
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fi pensionați, 21.000 se vor angaja În locuri de muncă nou-create, 15.000 vor rămâne șomeri cronici și vor primii salarii compensatorii, neputând face față pe piața forței de muncă, și circa 3.000 Își vor dezvolta afaceri proprii. Ajutorul de stat ce va fi alocat Întregului sector minier va scădea până În 2010, la numai 1.294 miliarde de lei, Întrucât, la acea data, alocațiile vor viza numai extracția de huilă și uraniu. Fără intervenția statului În sectoarele menționate dar
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acordă sprijin Întreprinderilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului la finanțare prin elaborarea și implementarea de instrumente și scheme financiare de tipul, ca de exemplu: alocații financiare nerambursabile, acordate Întreprinzătorilor la Înființarea acestora În vederea completării capitalului necesar pentru inițierea afacerii, ajutoare financiare nerambursabile pentru realizarea investițiilor În sectorul productiv și de servicii, constituirea de fonduri de garantare, fonduri de investiții și capital de risc și scheme de creditare cu dobândă redusă. O altă metodă de sprijin a acestor Întreprinderi este Îmbunătățirea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sprijin financiar si asistență pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finanțare, asigurarea fundamentelor internaționale necesare În vederea elaborării de proiecte viabile de către Întreprinzători și promovarea investițiilor străine. De asemenea, mai este viabilă și asigurarea resurselor financiare pentru cofinanțarea și utilizarea eficientă a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene și a altor donatori interni și internaționali, amplificarea participării Întreprinderilor mici și mijlocii românești la programe comunitare pe baza principiului transparenței și Îmbunătățirea ofertei de servicii pentru Întreprinderile mici și mijlocii În vederea creșterii performanțelor acestora În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]