10,591 matches
-
și cel brașovean "Gazeta Transilvaniei", cu descrierea simptomelor bolii și explicarea cauzelor izbucnirii ei; ravagiile holerei și măsurile sanitare adoptate împotriva molimei la Galați sunt redate și în gazeta brașoveană " Foaie pentru minte, inimă și literatură"222. În sfârșit, tot "Albina romînească" publică raportul medicilor Dreuttel și Ludwig Steege, subscris de doctorii Abegg și Martin, adresat Comitetului sănătății din Moldova, privind mersul epidemiei de holeră la Galați 223. Într-un extras dintr-o corespondență din 11/23-12/24 iunie, trimisă din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
publică din Moldova au fost interesate de găsirea unor remedii împotriva holerei; în acest mod se explică publicarea unor materiale în presă privind cercetările unor medici străini în domeniul amintit, ca, de pildă, articolul Noul prezervativ de holeră, apărut în "Albina romînească", în care sunt menționate prescripțiile medicului vienez Haas pentru folosirea "hininei" și "arțenului" (arsen), ce au dat rezultate pozitive ("vindecătoare") în tratarea frigurilor intermitente. Același ziar publica, sub titlul Nou metod de cura holerii, observațiile făcute la Mira, lângă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Paris, Vial de Rajat făcea promisiunea de a publica versiunea română a unui mic tratat de igienă, pe care tocmai îl încheiase. Această făgăduială n-a fost adusă la îndeplinire, dar în anul următor, 1854, apărea la Iași, în tipografia "Albinei", lucrarea sa în franceză, intitulată: Choléra ou instruction populaire sur les moyens présérvatifs et curatifs de cette maladie, numărând 102 pagini. Autorul relata rezultatele a 20 de ani de cercetări și observații făcute în Franța și străinătate, unde a studiat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Cantacuzino... Puțină ezitare, și mă las și eu operat de către doctorul căpitan Ciucă, un abil practician, care izbutește să convingă pe aproape toți ofițerii, chiar și pe cei mai rebeli. După badijonarea cu tinctură de iod, o împunsătură ca de albină deasupra fesei - pentru a nu jena la călărie - și vezi oamenii, la început posomorâți, plecând veseli că și-au luat grija"543. Dar printre medici, vaccinarea antiholerică n-avea numai partizani. Unii "ucenici ai lui Hipocrate" erau, la vremea aceea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
situația unei familii protestante într-o comunitate creștină. Este cunoscut faptul că toleranța creștinilor față de protestanți este destul de mică, iar aceasta scade cu atât mai mult cu cât vorbim de o comunitate rurală închegată, care acționează ca un stup de albine și elimină tot ce nu face parte din stupul lor. Tragismul întâmplării vine din faptul că un copil nevinovat nu înțelege atitudinea celor din jur și resimte profund izolarea și respingerea lor. Uneori este nevoie de o moarte ca să le
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
o pasăre și înflorește o floare, în apă, lebedele, rațele sălbatice se răsfață, iar bobul de grâu se coace în trilul ciocârliei. Iubesc fiecare firicel de iarbă care te face să fii optimist, lanurile de floarea soarelui, luminându-mi chipul, albinele care știu să fructifice timpul... Când pleacă vara simt că pierd ceva din mine, mi se pare că am ratat iubirea pe care o caut deo viață... Iar se strâng dorurile în piept la granița verii cu toamna și mă
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
simt ca renăscută și inima se logodește în secret, pulsând dintr-o arteră nevăzută, multă iubire. Spun: ce suflet amdiscret! Vara mă prinde-ntr-o văpaie plină de iubire, plămădită-n primăvară. De nu m-ar înțepa-n vis o albină, să mă trezească. Să-i spun ispitei: piară! Toamna, e musai, să fiu pregătită de nuntă. Pâinea se coace deja-n cuptor. Iubirea se servește aburită de -atâta amor. Spun: nu mă lăsa să mor ! Iarna, sentimentul în doi e
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
potcoavă, Eol o calfă încărunțită, Bacchus un vesel flăcău de la țară, Ariadna o fată cam prostuță, cercetând cu o sfială tembelă cununa iubitului. Satirii și bacantele fac parte dintr-un trib de nomazi, cu o droaie de copii care farmecă albinele cu zgomotul tingirilor și cleștilor, nicidecum cu sunete de „flaute și tamburine“. De ce, atât de legat de natură, Piero nu i se aservise ? De ce, perpetuu nemulțumit, n-ar fi putut să urmeze motivele mitologice și rigoarea clasică decât atât cât
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
maturitatea. ...A nu te adapta într-un loc, într-un grup, alături de un coleg sau de-o iubită sau într-o vârstă n-ar fi o nenorocire... Totdeauna se mai găsește ceva de făcut. Devii filatelist, crescător de ciuperci sau albine, pleci pescar în deltă, găsești altă iubită, mergi mai des la cinema. Te-apuci de schi și înot sau de limbi străine. — Gata, gata, aiurezi... și Ortansa strivește mucul țigării în scrumieră. Mai bine află date despre Manole : locuiesc într-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
amiaza sălcie de duminică îi lăsase numărul de telefon. L-ar fi salvat, orice chemare l-ar salva, l-ar ridica din forfota furnicarului și din singurătatea mocirloasă. Iată, gărgărița ghindei, fluturele ochi-de-păun, greierul-italian, cicada, călugărița, gărgărița fasolei, cărăbușul pinilor, albinele, carabul auriu, gărgărița mazării. „Neliniștea ultimului ceas, zbuciumul și măreția noastră, îi e cruțată animalului, a cărui soartă e mai umilă. Se bucură de prezent, ca un copil prins în stihiile inconștienței, fără să se gândească la viitor ; scăpat de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să fie asupra matematicii. Schimbarea de optică au adus-o, probabil, orele de compunere. În clasa a doua, doamna învățătoare ne-a sugerat să facem o compunere despre primăvară. Începuseră deja să se topească zăpezile, înfloriseră ghioceii prin pădure și albinele din stupii noștri porniseră să zumzăie. Culesem deja toporași de pe malul pậrậului Cernu, ascultasem cậntecul păsărilor revenite la cuiburi, deși pậlcuri mici de zăpadă mai stăruiau prin ograda pustie. Rețin că am scris o compunere plină de lirism, pentru că acolo
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
două săptămậni, avậnd grijă ca nici o masă să nu se repete; totul, absolut totul era procurat din imediata vecinătate: mazăre, porumb, lapte proaspăt muls de la vacile noastre, apă limpede de izvor, fructe de pădure, bureți din toate speciile, miere de albine, caș de la stậna din vale, biscuiți de la magazinul de sub poalele pădurii și, bineînțeles, ce mai puteam fura noi de peacasă! Comandantul plutonului a privit hậrtia aceea mototolită, desenată cu cărbune de la focul ce mocnea în apropiere, s-a uitat în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
u sont le frapie dantan? Hai că le am cu franceza, de la bere mi se trage, cum ajung la a patra halbă cum devin poliglot! Sandule, vecinul meu portocaliu, se simte că a intrat strechea În voi. E zumzet de albine În pedele. Vedeți să nu se supere Bondarul, că la voi În stup e pe invers, conduce un bondar, nu regina-mamă. Ce faceți, Îi dați afară pe Blaga, Berceanu și Videanu și o puneți pe Udrea lider la București? Nu știu cum
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zis și Păunescu, orice s-ar zice. Îl Înjură mulți, da` eu Îl respect. Ce, alții nu au profitat de pe urma partidului? Au profitat! Și ia uite-i acum, se dau mari capitaliști și zboară din cont În cont cum zboară albina din floare În floare, către mult dorita polenizare. Sandu aprobă. Hai să ne mai polenizăm și noi un pic! Mai luăm un rând? Gicu se declară de acord cu propunerea. Mai luăm, de ce să nu mai luăm, că nu luăm
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
frunzi lucinde, și în scări de flori pendente Și în poduri legănate de zefire somnolente - Dintr-un arbore într-altul edera trece măreț. Spânzură din ramuri nalte vițele cele de vie, Struguri vineți și cu brumă, poamă albă aurie, Și albine roitoare luminoasă miere sug; Caii lunei albi ca neaua storc cu gura must din struguri Și la vinul ce-i îmbată pasc mirositorii ruguri Și în sara cea eternă veseli nechezând ei fug. {EminescuOpIV 133} Și în monastirea lunei cu-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spînzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vîrfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu strugurii vineți și galbeni ce îmflați stau în soare. Vineți cu brumă sunt unii, iar alții cu boabele galbene c-aurul, Fluturii le-nconjoară ca dulci corăbioare de colori și lumini, Iară albine din bobițe crăpate sorb lamura mierei; Iar în mijloc de grădine, într-o luncă de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc scări înnălțate {EminescuOpIV 180} Și cerdacuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
milă; Vrei s-o vezi chiar bine, s-o ții bine minte Pe nefericita, dulce și cuminte, 45Fără nici un reazem, care nu așteaptă Decât moartea care singură e dreaptă... În această viață de mizerii plină Singura-i amică este o albină, Rătăcită - ce știi cum - în strada veche, 50Glasul îi pătrunse la a ei ureche; Deschizând fereastra, să intre o lasă Intre flori să doarmă și să-i stea în casă. Se iubiră cele două proletare: O insectă-umană, una sburătoare. Fata
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în strada veche, 50Glasul îi pătrunse la a ei ureche; Deschizând fereastra, să intre o lasă Intre flori să doarmă și să-i stea în casă. Se iubiră cele două proletare: O insectă-umană, una sburătoare. Fata stând pe gânduri, vesela albină, Cu galanterie de buze-i s-anină, Ca și când i-ar zice: "Au nu știi tu oare Cum că a ta gură-i cea mai dulce floare? "Căci tu ești frumoasă, chiar ca și o sfântă, "Ochiul tău cel dulce și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sicriu au pus-o. Fața ei cea trasă Era adâncită, însă tot frumoasă. I-au pus flori pe frunte... Corpul ei cel fin Ce nobil transpare din giulgiul de în! Fereastra-i deschisă: primăvara plină Pătrunde printr-însa; dar, biata albină În câmp nu mai fuge, ci-mprejur se poartă, Incunjură capul și gurița moartă; Ea sboară aproape și tot mai aproape, Și vrea cu amica-i de-odată s-o-ngroape... Deci când se întîmplă s-aud vreun egumen Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
coboară din cer în haine meteorologice. Se spune că, mâncând din carnea unui animal, dobândești și ceva din însușirile lui. De aceea simțim înrudirea cu porcul, oaia și găina, nu cu leul, tigrul și leopardul. Furnicile sunt ireproșabile sub dictatură, albinele - în democrație. De tandrețe au nevoie și plantele. În privința eficientizării zestrei genetice, furnicile și albinele ne-au luat-o zdravăn înainte. Ce neobrăzare! Adaptabilitatea la mediu poate fi soluție de supraviețuire. Sau înfrângere. Omul contemporan se grăbește să devasteze o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și ceva din însușirile lui. De aceea simțim înrudirea cu porcul, oaia și găina, nu cu leul, tigrul și leopardul. Furnicile sunt ireproșabile sub dictatură, albinele - în democrație. De tandrețe au nevoie și plantele. În privința eficientizării zestrei genetice, furnicile și albinele ne-au luat-o zdravăn înainte. Ce neobrăzare! Adaptabilitatea la mediu poate fi soluție de supraviețuire. Sau înfrângere. Omul contemporan se grăbește să devasteze o planetă muribundă. Stresul este dovada cea mai clară că sfidăm ritmurile naturii. Nu suntem în afara
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
puțin la impactul cu o floare. Esența oricărei democrații depinde de selecția selecționerilor. Gândurile și lenjeria intimă trebuie aerisite cât mai des. Dialogul real țâșnește numai din diferențe. E bine ca artistul să aibă apucături de furnică. Dar și de albină. Înving cei care își gestionează corect limitele. Orientalii s-au împrietenit cu sărăcia. Și nu se stresează reciproc. Libertatea este o fereastră spre frumusețe. Murim toți. Câți o fac însă pentru un ideal? Există încă o relație cosmică între om
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
giei în mișcarea și secrețiunile materie? De altă parte vedem cumcă stat și societate sunt departe de a fi opuri a mult lăudatei minți omenești...; ele sunt fapte a naturei. Astfel vedem că statele omenești [sunt] în felul statelor de albine, că generațiile tinere au soarta roiurilor ș. a., pe de alta vedem în state tendența de a se osifica în forme, în umbre de legi - cum le-ar numi Mureșanu - și de a deveni principii * de forme, stabile, vecinic aceleași, prin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aruncă în cel de-al doilea și nasc visuri de care-ți poți aduce aminte - chipuri cari sunt numai simbolele celor văzute în somnul adânc. Și popoarele dorm. La începutul instinctiv al vieței lor ele trăiesc în stat natural asemenea albinelor, își creează instituții și un uz ce ar trebui să le găsească bune dacă le-ar crea cu conștiința, ba cari sunt din puntul lor de vedere mai raționale și mai bine-ntocmite decât legi și instituții create prin reflecțiune. Instituțiile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]