33,225 matches
-
cu aparențele și cu sănătatea, mai puțin repliat asupra propriei persoane și mai atent la informație și la riscurile sanitare. Narcis nu se mai pierde în contemplarea propriei imagini, ci consultă medici și specialiști, adoptă strategii de prevenire, își schimbă alimentația, renunță la tutun, se ferește de soare, face sport ca să fie în formă, își corectează aspectul fizic. Narcis nu mai e doar homo estheticus, ci și homo medicus, nu mai e pasiv și hipnotizat, ci un actor informat care-și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY[Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
existență, intimitatea și stările de spirit. Toți dopați, toți îndemnați să fie competitivi, să-și asume riscurile, să intre în top: cultura performanței se dezlănțuie în absolut toate direcțiile. De la stadioane la întreprinderi, de la divertisment la școală, de la frumusețe la alimentație, de la sex la sănătate, toate domeniile sunt antrenate într-o logică a concurenței și a perfecționării de dragul perfecționării, întregul spațiu social și chiar mental fiind remodelat de principiul exploatării până la secătuire a potențialelor. În aceste condiții, o nouă figură metaforică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY[Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suplu, tânăr, musculos îi face pe oameni să-și „lucreze” și să-și modeleze corpul, să exercite asupra lui constrângeri severe, la antipodul delăsării senzuale. Norma tiranică a siluetei le obligă, pe femei îndeosebi, să-și controleze permanent greutatea și alimentația, să vrea să-și remodeleze silueta, ajungând niște „sclave ale aparenței”. Așa stând lucrurile, a semnala aceste practici neoproductiviste nu pare a fi de-ajuns: ar mai trebui evaluată și aria lor socială. Până la ce punct imperativ al performanței s-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY[Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
intervină permanent în evoluția corpului ei, să vrea să-și șteargă ridurile și să-și corecteze silueta. Frumuseții decorative îi succedă o frumusețe activistă sau prometeică, cerând reparații (chirurgie estetică), eforturi și restricții (activități fizice, regim alimentar), întreținere și prevenire (alimentație sănătoasă, hidratarea și regenerarea tenului, a pielii). Regim, consum cosmetic, chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere în greutate) apare ca o obsesie de masă. Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY[Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și restricții (activități fizice, regim alimentar), întreținere și prevenire (alimentație sănătoasă, hidratarea și regenerarea tenului, a pielii). Regim, consum cosmetic, chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere în greutate) apare ca o obsesie de masă. Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale performanței. La sfârșitul anilor ’80, ghidul 300 de medicamente pentru autodepășirea fizică și intelectuală 27 dă o importanță „scandaloasă” imperativului autodepășirii, sloganului „a reuși sau măcar a rezista”: dopajul, recurgerea la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY[Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de hormoni steroizi, consumatorii „obișnuiți” vor, la rândul lor, să se autodepășească luând substanțe chimice care înlesnesc îmbunătățirea capacităților fizice, contribuie la menținerea formei competitive, la întărirea calităților individuale într-o societate a concurenței generalizate. În timp ce frontierele sănătății și ale alimentației, ale medicinei și ale dopajului devin tot mai incerte, fiecare caută să fie „în top”, să atingă potențialul maxim la orice vârstă și în orice împrejurare. Astfel, dopajul în sport n-ar mai reprezenta decât vârful aisbergului „societății dopante”, cea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY[Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lua parte la conflictul armat. Platforma mișcării, „Promisiuni de pace”, include mai multe articole privind ajutorul acordat femeilor pentru a-și îndeplini rolul de mame: cereri de servicii ginecologice și obstetrice, centre de îngrijire a copiilor și fonduri publice pentru alimentația copiilor. Alte cereri se referă la chestiuni economice, cum ar fi educația, proiectele de îmbunătățire a situației agriculturii, a sistemului bancar și a artizanatului, precum și la ameliorarea sistemelor de transport, în vederea aducerii de produse pe piață (Nash, Kovicxe "Kovic, Christine
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.)[Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care să supravegheze și să conducă o mare parte a activităților sportive din ofertă. În această manieră studenții sunt feriți de stânjeneala mediului privat, menținând-i într-un mediu academic. Conferințele, seminariile și/sau meeting-urile pe teme legate de sport, alimentație, întreținere corporală sunt prilejuri de informare a studenților care le sporesc acestora bagajul de cunoștințe în domeniu. Un alt punct pozitiv ar fi legat de baza de selecție a unor sportivi neconsacrați, prin atenta lor supraveghere și orientare sportivă. Studenții
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
se poate cumpăra din această sumă în diferitele țări. În România, suma cheltuielilor medii lunare casnice pe o persoană a fost de numai 40 $ (suma a ajuns la 90 $ în 2004). Pe baza structurii cheltuielilor medii/gospodărie, mărimea cheltuielilor de alimentație și de întreținere indică mărimea sumei care rămâne pentru alte cheltuieli, față de care cheltuielile de întreținere și alimentație au prioritate. În Bulgaria, cheltuielile de alimentație reprezintă 40%% din cheltuielile gospodărești. Cu 35,9%, România intră în aceeași categorie ca și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
persoană a fost de numai 40 $ (suma a ajuns la 90 $ în 2004). Pe baza structurii cheltuielilor medii/gospodărie, mărimea cheltuielilor de alimentație și de întreținere indică mărimea sumei care rămâne pentru alte cheltuieli, față de care cheltuielile de întreținere și alimentație au prioritate. În Bulgaria, cheltuielile de alimentație reprezintă 40%% din cheltuielile gospodărești. Cu 35,9%, România intră în aceeași categorie ca și Ungaria și Letonia, unde 31-34% cheltuieli sunt destinate alimentației. În celelalte țări această pondere variază între 20-30% (vezi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a ajuns la 90 $ în 2004). Pe baza structurii cheltuielilor medii/gospodărie, mărimea cheltuielilor de alimentație și de întreținere indică mărimea sumei care rămâne pentru alte cheltuieli, față de care cheltuielile de întreținere și alimentație au prioritate. În Bulgaria, cheltuielile de alimentație reprezintă 40%% din cheltuielile gospodărești. Cu 35,9%, România intră în aceeași categorie ca și Ungaria și Letonia, unde 31-34% cheltuieli sunt destinate alimentației. În celelalte țări această pondere variază între 20-30% (vezi Anexa 1.). În România situația s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru alte cheltuieli, față de care cheltuielile de întreținere și alimentație au prioritate. În Bulgaria, cheltuielile de alimentație reprezintă 40%% din cheltuielile gospodărești. Cu 35,9%, România intră în aceeași categorie ca și Ungaria și Letonia, unde 31-34% cheltuieli sunt destinate alimentației. În celelalte țări această pondere variază între 20-30% (vezi Anexa 1.). În România situația s-a îmbunătățit față de prima jumătate a anilor ’90, deoarece în 1994 numai cheltuielile de alimentație reprezentau mai mult de 50% din cheltuieli (INS: 1995). În privința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca și Ungaria și Letonia, unde 31-34% cheltuieli sunt destinate alimentației. În celelalte țări această pondere variază între 20-30% (vezi Anexa 1.). În România situația s-a îmbunătățit față de prima jumătate a anilor ’90, deoarece în 1994 numai cheltuielile de alimentație reprezentau mai mult de 50% din cheltuieli (INS: 1995). În privința cheltuielilor de întreținere, România nu face excepție, aceste cheltuieli reprezentând 18,7% din cheltuieli. În schimb, aceste cheltuieli sunt cele mai mari în Ungaria (20,9%), în timp ce în Letonia ele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în Ungaria (20,9%), în timp ce în Letonia ele reprezintă 14%, iar în Slovenia ele sunt cele mai mici (11,7%). În totalitate deci, deși suma din care populația se poate gospodări este mult mai mică, în România cheltuielile totalizate de alimentație și de întreținere fiind aproximativ de aceleași proporție ca și în Ungaria (54,1%, respectiv 54,6%), dar cu excepția Bulgariei și Lituaniei sunt considerabil mai mari decât în celelalte țări care aderă la UE. În cele ce urmează vom analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau Virgin au devenit, prin operațiuni de fuziuni și achiziții, conglomerate puternice la nivel mondial (Bouglet, 2010, p. 141). De asemenea, compania Philip Morris, unul printre principalii actori pe piața internațională a tutunului, a achiziționat mai multe companii din domeniul alimentației, precum General Foods (În anul 1985), Kraft (În anul 1988) sau Nabisco (În anul 2000) (Gaughan, 2011, p. 14). Prin această strategie, Întreprinderea Își completează portofoliul cu activități nerelaționate, cu scopul maximizării rentabilității investițiilor și a profitabilității (Ciobanu și Ciulu
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
numite „lene” de către părinți, profesori și chiar de către adolescent. Tulburările de somn sunt foarte frecvente: adormire dificilă, treziri frecvente în timpul nopții, trezire matinală sau prelungire a somnului de dimineață. Adolescentul povestește coșmarurile sale, coșmaruri care pot avea un aspect repetitiv. Alimentația este adesea perturbată: fie este vorba de reducere, de pierdere a apetitului, de indiferență față de alimente, de un comportament anorexic tipic; fie este vorba de un comportament bulimic, de o ronțăială continuă. Aceste două tipuri de comportament pot alterna la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de alimentație etc., să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În aceste cazuri s-a putut, probabil, vorbi despre „depresie mascată”. Însă, în alte cazuri, simptoamele manifestate nu păreau a fi însoțite de alte simptoame care să exprime mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ (comorbiditate): dificultăți școlare, probleme de sănătate multiple și variate în legătură cu greutatea și alimentația, dificultăți de somn, comportamente antisociale. Choquet și Ledoux (1994) au efectuat o anchetă transversală pe un lot de 14278 de tineri între 11 și 19 ani, școlarizați în colegii și licee din 186 de instituții școlare diferite. După scara lui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
băieți: 15,13; fete: 15,71). Analizând diverșii itemi care caracterizează depresia (episod major sau tulburări distimice) după DSM-III, Bouvard observă frecvența cu care apar noțiunile de tristețe sau de disforie, de manifestări anxioase, de tulburări de somn sau de alimentație, importanța repercusiunilor școlare. În schimb, sentimentul de culpabilitate pare mai puțin frecvent ca la adult. Ceea ce diferențiază cel mai mult adolescenții clasați la rubrica „episod depresiv major” de cei clasați cu „tulburări distimice” este evoluția lor: tulburările distimice par să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fel încât este respinsă în mod sistematic. I se prescrie un nou tratament cu neuroleptice (haloperidol, cyamemazină) dar Jeanne, deși aparent este mai puțin delirantă, se închide în sine, rămâne angoasată, abătută, agitată uneori și, puțin câte puțin, refuză orice alimentație, refuză să mai vorbescă. Părinții, care până în acel moment au fost relativ ținuți la distanță, protestează și solicită o consultație la un alt medic. Jeanne a fost supravegheată într-o clinică de pedopsihiatrie de la vârsta de 6 ani pentru tulburări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar interiorul corpului, fără ca psihicul să aibă propriul său cuvânt de spus, aceasta este resimțită ca un „obiect” exterior căruia adolescentul trebuie să i se supună, sentiment de alienare întărit de remarcile celor apropiați în special cele ale părinților (în ceea ce privește alimentația, un aspect fizic, un comportament, un gest, o manieră de a se îmbrăca etc.) lăsând tânărul să audă că el nu mai este același ca și copilul de odinioară: pubertatea reprezintă astfel o amenințare relativă asupra sentimentului continuității existenței. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sofiștilor (Philostrat) 162 V. Biografie anecdote - echivalente ale aforismului 105-106; mnemotehnice 109; adevăr filosofic 52, 57-60, 76-79, 108-113, 115, 122, 127-129, 132-133 biografie/autobiografie și filosofie - îndepărtată 172; interesul pentru biografie 18-19, 58-59, 78, 105, 107-108, 110, 129 Filosofie și alimentație 232; dorința nenaturală și nenecesară 198; și politică 115-116, 146, 213, 226, 244-249; soteriologică 111; și terapie 121, 182-183, 194-195, 236-237, 297; vârsta pentru a o aborda 214. Vezi epicurism, hedonism, idealism, materialism, morală, psihanaliză, stoicism, utilitarism Grecia și democrația
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cerințe este ritmicitatea exersării și crearea obișnuinței de a practica exercițiul fizic. Beneficiul acestei obișnuințe este pe termen scurt o mai bună stare de sănătate și o capacitate crescută de muncă, iar pe termen lung, prevenirea bolilor cauzate de stress, alimentație incorectă, sedentarism sau expunerea aproape continuă la factorii poluanți. Conștientizarea acestor beneficii, ca și plăcerea exercițiului fizic este de așteptat să aibă efecte pozitive asupra frecvenței studenților și să scadă rata restanțierilor și a abandonului mascat - respectiv a scutirilor medicale
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău Universitatea din Oradea, FEFS Cuvinte cheie: indicele de corpolență, exercițiu fizic, alimentație. Rezumat Studiul prezintă valorile indicelui de corpolență a studenților de la Universitatea din Oradea. Compararea valorilor calculate ale studenților de la Facultatea de Educație Fizică și Sport cu ale studenților de la celelalte facultăți, scoate în evidență necesitatea adoptării unei vieți cotidiene echilibrate
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
corpolență a studenților de la Universitatea din Oradea. Compararea valorilor calculate ale studenților de la Facultatea de Educație Fizică și Sport cu ale studenților de la celelalte facultăți, scoate în evidență necesitatea adoptării unei vieți cotidiene echilibrate atât din punct de vedere al alimentației cât și al preocupărilor zilnice privind practicarea exercițiilor fizice. Studiul constată importanța pe care o reprezintă practicarea sistematică a exercițiilor fizice în menținerea unor indici adecvați de corpolență. Introducere Starea de sănătate a unei populații este determinată de o serie
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]