5,509 matches
-
Și acesta este tocmai acela benign, bazat pe duplicitatea guvernanților care șovăie dacă să regrete dezmembrarea unui stat, examinînd fără nemulțumire secesiunea uneia dintre părțile componente. Nu este de neconceput faptul că Vaclav Havel și Vaclav Klaus să fi fost animați de un astfel de sentiment în 1993, cînd Slovacia a considerat, cu prea multă ușurință, că este bine să se rupă de centrul conducător de la Praga. Considerînd-o poate, drept o povară supraîncărcată cu o Industrie militară devenită inutilă, populată fiind
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
neliniște. Dar, chiar și atunci cînd un monument și-a pierdut semnificația, piedestalul rămîne. Spiritul elvețian ignoră noțiunea de minoritate etnică sau culturală, ca și pe aceea de voință majoritară; este, de asemenea, la fel de străin de ideea de "centralitate" care animă, în mod obișnuit, sentimentul național, pentru că este atașat unei concepții conform căreia "periferia" reprezintă norma majoră, dintr-o dublă perspectivă; în primul rînd, în sensul că populați-ile helvetice au vrut să se plaseze la granițele Germaniei, Franței și Italiei și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din diferite rațiuni, se efectuează testul postcoital. Testul postcoital constă în examinarea mucusului cervical recoltat din profunzimea colului uterin în ziua ovulației probabile, la 6-8 ore după un contact sexual. în mod normal trebuie să se găsească între 5-20 spermatozoizi, animați de mișcări viguroase și permanente, pe fiecare câmp microscopic. Următoarele rezultate sunt posibile: 1. Absența spermatozoizilor în mucusul cervical. Se repetă testul, dându-se femeii mai multe detalii asupra acestuia, pentru a se evita erorile de tehnică. în cazul în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
văzut, din Sumer (§ 17). Mituri similare sunt atestate aproape peste tot în lume, din Egiptul antic și Grecia până la populațiile "primitive". Ideea de bază pare aceeași: omul a fost format dintr-o materie primă (pământ, lemn, os) și a fost animat prin suflarea creatorului, în numeroase cazuri, forma sa este aceea a creatorului său. Altfel spus, așa cum am văzut cu privire la un mit sumerian, prin "forma" și prin "viața" sa omul împărtășește, întrucâtva, condiția Creatorului. Numai corpul său aparține "materiei"6. 3
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de valoare, de promovarea bunului gust, nu li se poate nega celor de la Albatros orientarea antifascistă, chiar dacă aceasta nu este afirmată cu hotărâre din primele numere. Deși articolele teoretice apărute în Albatros nu sunt extrem de multe, principalele idei care vor anima grupul sunt lansate aici. Activitatea publicistică de la Albatros va fi continuată de membrii grupului și în cadrul ziarelor și revistelor de care se vor apropia după interzicerea revistei, la Tinerețea, la Gândul nostru, la Ecoul și la Timpul. 4.2. Poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aici și imaginarul șocant, surprinzător care caracterizează lirica lui Caraion. Promovarea unei poezii la fel de libere ca "energia care circulă/ prin toate cercurile și arterele pământului" este, în sine, un act de frondă, nu se propune doar o poezie a concretului, animată de trăirile, obsesiile cele mai profunde (energia chtoniană este, în fond, o expresie a pulsiunilor inconștientului, adică a celor mai intime trăiri netrecute prin filtrul rațiunii), ci, indirect, și una infernală, a infernului din noi, e drept, căci aluzia este
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mâncând alegorii din același pom", granițele dintre lume și text fiind șterse. Recitirea lumii ca pe un imens text se realizează din aceeași perspectivă parodică și în poezia lui Lucian Vasiliu. "Dumnezeu este singura metaforă/ (...) într-un câmp petrolifer" (De anima). Și la Florin Iaru se produce dedublarea, poemul construindu-se dintr-un dialog viu cu un cititor virtual obligat să participe la actul scrisului: "În momentul focului, poemul ăsta vrea să se zică./ Ce spui tu - îl întreabă cititorul?/ Spun
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
teatralizare a tabloului morții. Și aici însă apa, călătoria acvatică sunt simboluri ale alunecării în neant. Aparițiile feminine se încadrează în două categorii: femeia pusă sub semnul bolii, al suferinței și ivirile diafane care par să indice mai degrabă inspirația, anima decât imaginea unei persoane reale. Apar astfel poeziile închinate Eumenei care pare să ilustreze, în egală măsură, inspirația și uitarea, gândul și dispariția acestuia și care pare să aibă capacitatea de a da valoare unei lumi a pustiului și a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Universul literar, 54 Untaru, Virgil, 61, 62, 66, 80, 81, 85, 86, 87 Urmanov, Adrian, 200 V Valea, Lucian, 34, 58, 59, 62, 63, 64, 65, 66, 93 Vancu, Radu, 37 Vasia, Sabin, 70 Vasiliu, Lucian, 203 Vasiliu. Lucian De anima, 203 Veac nou, 67 Velicu, Ion, 82 Verlaine, Paul, 115, 131 Veronescu, Nichi, 89 Veronescu. Nichi Terține târzii, 89 Vianu, Tudor, 19, 26, 27, 55, 112, 304 Viața, 62 Villon, Francois, 116, 153, 184 Vilțișescu, Ion, 76 vis, 44, 89
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul „Panoramă” o cuprinde și pe aceasta: „în racle de sticlă - princese/ Oftau, în dantele, mecanic”1). Fiecare înțelege că e vorba de niște vitrine cu păpuși animate de un mecanism invizibil. Dar de ce „princese” și nu „prințese”? Nu cumva Bacovia, care nu-i suferea pe pedanți, comite el însuși aci păcatul de a fi pedant? Aci, categoric, nu! Pentru deplina lămurire e necesară o scurtă paranteză istorică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citînd) «în alte reviste»”. N-am precizat în care anume. E vorba de ,,Răsăritul”, „Vestea”, „Revista economică și culturală” etc. Inițial, prima apărea într un sat, Palanca, apoi la Bacău, și avea majoritatea colaboratorilor, ca și celelalte, format din institutori animați de ideea apostolatului. Aceștia cunoșteau bine ,, Romînia profundă’’ și, întrucît țara trecuse printr-o dureroasă criză, militau pentru o schimbare de mentalitate (cea veche fiind vinovată de multiple rele), care trebuia începută chiar din domeniul lor. Ca temperament, orientare, peocupări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și servitoare grăsune și pline de sudoare”. Poemul e ritmat de exclamația „I... haa...”, pusă la începutul a patru paragrafe. Ea sugerează mirarea, amețirea, absența inhibițiilor, nepăsarea momentană de consecințele faptelor proprii, cheful, inconștiența. Intrat în mijlocul hărmălaiei, Bacovia se și animă, se și întristează, întrucît nu-și găsește locul în ea. E tolerant și, deopotrivă, moralizant; pe alocuri chiar sarcastic: ,,I... haa... la panorămi țăranii se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vine din „disperarea (...) față de propria sa neproductivitate”. (p. 247) Luînd notă de această explicație, Matthew Arnold întreabă, însă, care-i cauza ei? Nu sănătatea („guta ereditară”), susține el, căci pe alții (pe Schiller, de pildă) i-a impulsionat, i-a animat. „Motivul, motivul indubitabil” a fost că „Gray, poet înnăscut, a nimerit într-o epocă de proză”. (p. 248) Analiza aceasta se potrivește, în mare parte, și la explicarea sterilității lui Bacovia, poet cu resurse, probabil, ceva mai întinse decît a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rezervat dînsului și după ce a stat, un timp, ca și cu desăvîrșire absent, și-a regăsit puterile. La toastul nostru (al familiei Murnu și al autorului - n. m.) s a ridicat în picioare și a ciocnit cu toată lumea. Pe măsură ce se animau discuțiile, s-a înviorat și el, putîndu-ne scrie o dedicație în cărțile aduse (eu am venit cu Stanțele burgheze - volum pe care familia Bacovia nu-l mai are) și chiar să răspundă insistențelor noastre de a ne citi cîteva din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cum un redactor-șef sau un director exectiv stând comozi (în birourile lor) își pot închipui" (Newspaper Day - Zilele de pe la ziare - 624-25). În acest nu așa de ușor de pus în practică se poate simți revolta împotriva spiritului pozitivist care anima pe jurnaliștii americani și munca lor și împotriva a ceea ce nouă azi, în era postmodernă, ne pare o fi o credință naivă, aceea că materialismul științific ar fi panaceul pentru vindecarea tuturor relelor de pe pământ. Dezvoltarea în practica jurnalistică a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reușit să descrie viața plantelor într-un mod creativ, încercările ei de a reda cu fidelitate dialogul dintre oamenii mlaștinilor sunt uneori atât de stilizate încât sună mai degrabă a parodie sau a dialog între doi melteni dintr-un desen animat cu Snuffy Smith. La vederea mocasinului de apă, ghidul ei spuse: ""S-o grăma' de târâtoare în primăvara asta." Apoi scuipă în apă, zicând: "Mișto, hai?" (13). Ceea ce reiese îndeosebi din aceste lucrări corporatiste sau instituționalizate este faptul că tema
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și autobiografie și, implicit prin implicare, dintre jurnalismul literar narativ și alte forme nonficționale. Connery sugerează că o altă temă care nu este direct legată de primele este cea a rolului subiectivității reflexive în cadrul acestor texte (6-7). Research Review este animată de dorința de a sprijini cercetările care se ocupă în primul rând de jurnalism în revistele americane, dar această direcție se aplică la forma de expresie în întreaga ei întindere, fie că e vorba de texte din ziare sau din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Sate și preoți din Ardeal (1902), Sate și mănăstiri din România (1905), Călători, ambasadori și misionari În țerile noastre și asupra țerilor noastre (1899), Istoria comerțului românesc; Istoria românilor, etc. - Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric, memorialist, profesor universitar și academician, animat de o fierbinte dragoste față de neamul românesc, a inclus În opera sa diferite aspecte și momente aferente Carpaților Meridionali. Amintim doar câteva: Istoria românilor, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până În prezent etc. - Constantin Daicoviciu (1871 - 1973) și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
adapost, a numeroase drumuri de acces În munți, poteci marcate, ghiduri, cărți și reviste editate. Toate aceste rezultate au fost posibile În primul rând, datorită entuziasmului de care erau cuprinși membrii acestui club, cât și a ,”spiritului montan” care Îi anima, dar și a extinderii spațiale, cu secții În principal În marile orașe (Sibiu 1881, Făgăraș - Ciucu 1881, Orăștie 1881, Petroșani 1885, Lupeni 1924, Cernăuți 1921, București 1922, Brașov 1881, etc) și chiar la Viena În 1884. - Societatea Carpatină Sinaia, Înființată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și conținutul ei. Numele inginerului cercetător Alexandru Borza este strâns legat de Carpații Meridionali pentru a căror valorificare eficienta În scop turistic a militat neobosit. Propunerile, proiectele și studiile sale stau mărturie vie a sincerei dorințe de care era Întotdeauna animat de punere În valoare a neasemuitelor resurse turistice pe care Carpații Meridionali le posedă. Apariția ghidurilor turistice Amploarea pe care o luase mișcarea turistică montană din România, impunea apariția unor ghiduri turistice, care să prezinte traseele mai importante, În special
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și unică. Scriitorul o clasează pe doamna de Burne printre desfrânatele contemporane, al căror tip îl schițează în românul sau Une d'Elles. El este primul care a descris această nouă rasă de femei agitate, cu nervi de isterice rezonabile, animate de mii de dorințe contradictorii care nici nu reușesc să devină dorințe, deziluzionate de tot fără să fi gustat din nimic, din cauza evenimentelor, epocii, românului modern și care, fără ardoare, fără elan, par să îmbine capriciile de copii alintați cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trahies que par leș gants. Le gant est une tradition essentiellement aristocratique" [La Parisienne, nr.3, 1869]. Décidément le chapeau gagne, gagne en grace et en gentillesse, ce qu'il perd en dimension. (...) Comme ce mignon chapeau relève le teint, anime leș yeux, fait ressortir la régularité du profil, ou en dissimule l'incorrection!" [La Parisienne, nr.4, 1869]. În salonul lui Renée, pălăriile nu trec neobservate: "M. de Mareuil, dans le trouble où l'avaient laissé șes espérances électorales, trouva
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Faza de șoc, care este dominată de sentimentul de spaimă și de neputință sau de disperare, care survine imediat după comunicarea diagnosticului. Faza de negare (“denial”), de refuz inconștient de a accepta realitatea diabetului zaharat și în care pacientul este animat de speranța într-o realitate iluzorie (că, de exemplu, la laborator s-au greșit analizele sale, că el nu poate avea glicemii atât de mari). Diabeticul utilizează în fața situației sale vitale, maximal stresante mecanisme inconștiente de apărare, de regresie afectivă
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
une pipe În toamna anului 1983, intram în lumea complicată și fascinantă a jurnalisticii. Refăceam după doi ani, în redacția revistei de cultură Dialog a universității ieșene, atmosfera de entuziasm cărturăresc, de emulație literară și de curiozitate filosofică care ne animase în singura clasă de științe umaniste din Iași, la Liceul "Mihai Eminescu", alături de foști colegi de liceu, la invitația Monei Antohi (atunci încă Paiu), singura rămasă în redacție neatinsă de valul epurărilor din acel an. Cum majoritatea eram studenți la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în detrimentul altor zone apărate mai eficient în capitală. Dinamitarea ofertei economice locale, lipsa fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, dislocarea oportunităților de centru regional (în favoarea Bacăului, a Neamțului și, mai nou, a Sucevei) sunt efecte ale impotenței și relei credințe care au animat clasa politică ieșeană de la căderea comunismului încoace. Polul sărăciei în Europa este aici (comuna Lungani), și deconturile economice și simbolice ale acestei decăderi sunt aruncate cinic tot pe spinarea noastră, a votanților. Alegerile europarlamentare ar fi fost ocazia ca oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]