9,641 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOARE DESCHISĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate-n ușă la amiază Lăsați-mi
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360637_a_361966]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NU OSÂNDIȚI CIOCÂRLIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu osândiți ciocârlia pentru întreruperea liniștii Dăruiește, dăruiește, dăruiește-te: vei ajunge mai bogat decât Cressus! Schiorul din galaxia albastră nu reușise
NU OSÂNDIŢI CIOCÂRLIA de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360642_a_361971]
-
mod unilateral, din păcate și cam fără drept de apel... statutul de „sonetist”. Criticul Ion Simuț, în postfața despre această carte m-a definit chiar așa: „Un sonetist printre optzeciști”. A urmat cartea „ Când îngerul aduce cheia”, publicată la Editura Anotimp din Oradea, l997, dar am publicat și „Poeme”, tot la aceeași editură orădeana în l999, iar noutatea acestui volum este că majoritatea poemelor nu mai sunt sonete, ci... „versuri albe”! Au urmat „Sonetele către Iisus”, la Editura Dacia, în anul
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
sau „Statele Unite ale Austriei Mari”... George ROCA: Dar volume de poezii, câte aveți? Pașcu BALACI: În ce privește cărțile de poezie am să vi le prezint în ordine strict cronologică: - „50 de sonete”, editura Dacia, Cluj-Napoca, l994 - „Când îngerul aduce cheia”, editura Anotimp, Oradea, l998 - „Poeme”, editura Anotimp, l999 - „Sonetele către Iisus”, editura Dacia, 2000 - „Sonetele către Iisus” (ediția a doua), aceeași editură, 2002 - „Sonetele grecești”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004 - „Viața lui Iisus în treizeci și trei de tablouri”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004 - „Slăvește suflete
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
George ROCA: Dar volume de poezii, câte aveți? Pașcu BALACI: În ce privește cărțile de poezie am să vi le prezint în ordine strict cronologică: - „50 de sonete”, editura Dacia, Cluj-Napoca, l994 - „Când îngerul aduce cheia”, editura Anotimp, Oradea, l998 - „Poeme”, editura Anotimp, l999 - „Sonetele către Iisus”, editura Dacia, 2000 - „Sonetele către Iisus” (ediția a doua), aceeași editură, 2002 - „Sonetele grecești”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004 - „Viața lui Iisus în treizeci și trei de tablouri”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004 - „Slăvește suflete al meu pe Domnul”, editura
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
unul simțămintele poetei încă tinere, se revărsă ca un torent către inimile cititorilor, în îmbrățișarea tandră a primăverii. Oare care dintre noi, pământenii, nu simțim efectul prospețimii și tinereții în străfundul sufletului nostru, în fiecare primăvară, numită pe bună dreptate „anotimpul iubirii”?! O îmbinare de culoare și lumină armonizate sensibil cu trăiri ce rivalizează cu sublimul, și în plus, prezența de netăgăduit a divinului în versurile poetei demonstrează, fără îndoială, că Dumnezeu a dat mâna cu această poezie, iar cuvântul se
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
închinate primăverii: „Te-am pictat în făt frumos,/ Și-n viteazul din poveste.../ Și în flori de crini am strâns/ Așteptările ca zestre”, neuitând să accentueze: „N-ai venit și am rămas cu cerul”... toate acestea, în superbul decor al anotimpului iertării, împăcării, dragostei ( „Hotărâre”). „Întinerind” odată cu primăvara, Marina Glodici asemenea unui „mugur ce zâmbește/ Către razele de soare”, asemeni florilor ce te îmbie cu ale lor miresme la visare și iubire, se contopește întru totul cu anotimpul căruia îi atribuie
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
superbul decor al anotimpului iertării, împăcării, dragostei ( „Hotărâre”). „Întinerind” odată cu primăvara, Marina Glodici asemenea unui „mugur ce zâmbește/ Către razele de soare”, asemeni florilor ce te îmbie cu ale lor miresme la visare și iubire, se contopește întru totul cu anotimpul căruia îi atribuie meritele renașterii și care este, pe bună dreptate „Al cerului cadou”. „Renasc în fiecare zi pentru dreptate / Și pentru mila oamenilor ce-i iubesc/ Și n-am să las din mâna mea condeiul/ Cu care îmi urmez
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
MIERE ȘI DESCÂNTEC Din fântâna sufletului tău Licăriri în picuri de argint Chipul - un pocal euharistic Rază de lumină din absint. Mâna ta ce trece peste fruntea-mi Lacrimă în foarte mare taină Liniștea sădită-n bobi de rouă Viața - anotimpul ca o haină. Vorba ta o zbatere de aripi Cântul tău Fântâna Blanduziei Miere și descântec de lumină Aripile dorului și-ale freneziei. Pasul tău un câmp mirat de flori Ce-s udate-n roua dimineții Și aroma ta de
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VREMURILE DE-ALTĂDATĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1362 din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului VREMURILE DE-ALTĂDATĂ Pe firele de-naltă tensiune S-au adunat stoluri de rândunici, Se prind să intre-n noaptea asta
VREMURILE DE-ALTĂDATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360083_a_361412]
-
feericului, precum într-un vis. Avem o percepție coloristică unde triumfă verdele, cu virtuți tonifiante și simbolizând vitalitatea („Coroana verdelui de iarbă”). Efuziuni ancestrale care sugerează compoziția unui ethos („Doină din fluier”) și o perpetuă sărbătoare a sufletului, indiferent de anotimp, când inima intră în rezonanță cu natura. Poate fi vorba și de un pact secret cu anii copilăriei, pentru că atunci obiectele dar și sentimentele aveau conotații speciale, de origine mitică. („Întâmplă-se”). În această beatitudine de poveste, unde vegetalul împrumută
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - O PRINȚESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului Nu voi cădea în capcana afirmației, devenită între timp clișeu lipsit de convergență cu realitatea, care postulează faptul că, acum, nu se mai citește
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
nu este cunoscută, nu există! Apoi cu acea generozitate specifică poeților care-și risipesc, din dragostea pentru frumos, cărțile așa cu fac și cu propria lor ființă, mi-a trimis câteva din volumele ei de poezie. Ultimul dintre acestea „Rătăcite anotimpuri”, un volum al cărui cuprins cu multiple semnificații dezvoltă, folosind cu măiestrie arta poetică, nu numai tema fundamentală iubirea sub nenumăratele ei forme de manifestare ci și teme adiacente precum uitarea, înstrăinarea, natura sau dorul de casă, toate folosind meșteșugul
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
Nici marea înspumată ca metaforă a neliniștilor permanente, nici cerul, chiar dacă senin, ca necuprins al eu-lui profund și nici un țărm stâncos, un simbol al luptei în care oricât de puternic ești, chiar dacă aparent câștigi, ceva tot vei pierde. Vorbind despre anotimpuri rătăcite autoarea, ca orice poet autentic, se confesează cititorului arătându-i acestuia precum legendarul fir al Ariadnei o posibilă cale ce ar putea fi urmată printre vitregiile inerente ale vieții, ale iubirii sau ale incertitudinilor rezultate ca o constantă a
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
vă este întinsă prin această carte, faceți pașii pe care vi-i inspiră Menuetul lui Bocherinni și fiți convinși că miracolul se va produce. Mihai BATOG-BUJENIȚĂ 30 iulie 2012 Iași Referință Bibliografică: Mihai BATOG-BUJENIȚĂ - O PRINȚESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele și ciorapi împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie țărani de la munte. etc. Privitor la cămașă bărbăteasca - conform croielii este cunoscută prin răspîndirea unor tipuri
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de-a-mi netezi rochița Sub sânul stâng cu palma să vii, cât te aștept... Presez în mine stele și puncte cardinale, Trasez meridianul altcum și altui timp Ahhh, vocea ce strabate și azi atâta cale, Rămâne veșnic cântul,doar unui anotimp Când mă strigai pe nume și-mi inventai arcade Pe trupul plin de dorul lumesc și nelumesc, Iubire, vers din gânduri și inimi solitare Pe-un anotimp cu-amurguri și astăzi, te iubesc! Lumini în toate cele,desfid a mea
HAI VINO, AI PROMIS ! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360095_a_361424]
-
Ahhh, vocea ce strabate și azi atâta cale, Rămâne veșnic cântul,doar unui anotimp Când mă strigai pe nume și-mi inventai arcade Pe trupul plin de dorul lumesc și nelumesc, Iubire, vers din gânduri și inimi solitare Pe-un anotimp cu-amurguri și astăzi, te iubesc! Lumini în toate cele,desfid a mea durere Și nu e clipă-n care să mă mai rup de vis, Ca plată pentru vremea ce dorul meu ți-o cere, Iți scriu ultima oară
HAI VINO, AI PROMIS ! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360095_a_361424]
-
peste lume pe aripi diafane Ș-aprinde doruri multe din... amintiri orfane. Gândul ne-nsoțește și-atunci când nu-l dorim. Luminile din ceruri în Infinit muiate Scaldă-n ochi de stele lacrimi în Olimp Tot gândind la ele... mai trece-un anotimp Căci timpu-alungă clipa din clepsidre sparte. Gândul mă apasă precum de plumb... o tonă. Intrebări îmi pune, săgeți ce mă rănesc, Adânc în minte-mi intră; nu pot să mai rostesc Zdrobitele răspunsuri din clipa monotonă. Ce importanță are că
LA URMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360192_a_361521]
-
brazii din ponoare, un lințoliu din brocat. Privesc fulgii cu-ncântare cum din ceruri spre pământ Își alege fiecare drumul răscolit de vânt, Uneori mirați măsoară înăltimile parcurse Se opresc și fără teamă schimbă voltele impuse. Sunt surprins că-s anotimpuri cu viețile schimbătoare După cum le fac cu ochiul petele negre din soare. Uneori uită să vină când le dictează sorocul, Alteori greșesc, din grabă, unde să-și găsească locul. Fulguiește și-n răstimpuri mă-nfioară, mă îngheață Gândul slut că viața
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
ține pe 24 februarie. Cu toate că aceasta este trecută în Calendarul ortodox, ea nu este o sărbătoare strict religioasă, ci provine din zona folclorului românesc tradițional și poartă numele fiului Babei Dochia. Ea simbolizează fiorul iubirii, dar marchează și începutul primăverii, anotimpul în care întreaga natură se trezește la viață. Cu toate că au povești și simbolistici asemănătoare, în duelul cu Dragobetele, Valentine's dayare un oarecare avans, deoarece și-a însușit deja tehnicile moderne de lucru, prin urmare are o echipă de relații
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
din lemn de stejar, pereții caselor Domnului lasă lumina să umezească ochii mirenilor. ruga tresaltă în șaua neadormiților vieții. cunoaștere fără cunoaștere, complet incomplet sau mai degrabă incomplet complet, sacul amintirilor cântă. și totuși, ce se aude dintre zidurile castelului anotimpurilor, când în mine cresc fire de pir, se împletesc mereu cu trupurile, formele fără vârstă ale încercărilor cu pasul săltat al minții, ca un obiect de tortură al realității, ca o coasă vrednică de aplauzele oamenilor din bâlciul deșertăciunilor. în
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
Interiorul este aranjat în stil Art Deco cu scaune capitonate în roșu, lemn mahogani și oglinzi care nu s-a schimbat de la al doilea război mondial încoace. Numele a fost luat de la o sculptură a Florei, zeița florilor și a anotimpurilor în mitologia Romană, statuie plasată la capătul bulevardului. La etajul întâi erau locuințe și birouri. Acolo a scris Charles Maurras cartea sa "Semnul Florei" iar în 1899 s-a fondat "Revista de Acțiune Franceză". Singura cafenea rivală era Les Deux
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]