12,966 matches
-
civilizației euroatlantice 27. În capitolele acestei cărți se va putea urmări pe larg acest progres semantic. Deocamdată vom reține doar câteva sensuri și definiții practice sugestive, utile pentru înțelegerea clară a demersurilor următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și înțelesuri antice" Desigur acestea sunt tacite sau explicate în limbaj alegoric și simbolic. Odată decriptate, pot fi „traduse” în limbajul științei moderne, aproximativ în felul următor. Înțelesul mitic și homeric. Curriculum înseamnă soarta predestinată să se autodesăvârșească eroic a omului în cursa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mondial”, adică pentru acel kosmopolites din „noile vremuri eleniste”, reînviate uluitor de savanții truditori ai bibliotecilor alexandrine din veacul XX. Așadar, o lume primejdioasă în care nu poate supraviețui decât acest nou kosmopolites - care nu se naște, ca și cel antic, cu genele necesare pentru a supraviețui în acest univers halucinant, ci trebuie format; format prin educație, de-a lungul întregii vieți, prin valorificarea integrală a tuturor posibilităților sale de formare. Este vorba, în mod clar, de o resurecție a paideia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost încă recunoscute ca atare de întreaga umanitate 9. 2.2. Primele curricula ale umanitățiitc "2.2. Primele curricula ale umanității" Chiar de la primele civilizații ale Antichității putem vorbi despre ceea ce numim astăzi curriculum formal. Ne vom restrânge la școlile antice din spațiul geografic și cultural în care s-a zămislit civilizația euroatlantică. 2.2.1. Curriculumul e-dubbatc " 2.2.1. Curriculumul e‑dubba" E-dubba sumeriană este, foarte probabil, cea mai veche școală a civilizației umane. A apărut în urmă cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și corelarea pe verticală a componentelor curriculare par fără cusur. Să fi fost egiptenii capabili de o atare inginerie socioeducațională? De la constructorii piramidelor ne putem aștepta la orice minune! 2.3. Curricula în Grecia antictc "2.3. Curricula în Grecia antic\" În vremea sa, Aristofan vorbea deja, cu nostalgie, despre o archaia paideia (h( arcaía paideía = „vechea educație”)12, numind astfel ceea ce un istoric din zilele noastre a considerat a fi educația ateniană presocratică, din prima jumătate a secolului alV-leaî.Hr
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să parcurgă atât de repede acest curriculum polymatheic 21. 2.5. Curricula ezotericetc "2.5. Curricula ezoterice" O dimensiune permanentă a educației din toate timpurile a fost existența „învățăturilor secrete”. Le-au avut toate marile civilizații - de la egiptenii și babilonienii antici până la școlile medievale și ordinele religioase ale creștinismului. Grecii nu au făcut nici ei excepție. Atare școli și confrerii oculte își asumau misiuni și curricula învăluite de mister. Chiar și întemeierea lor era prezentată mitic. 2.5.1. Misterele de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
literatură enormă cu privire la „Casa Vieții” și scribi. Menționăm doar câteva lucrări de referință: P. Barguet, Le livre des Morts des anciens Égyptiens, Cerf, Paris, 1976; F. Daumas, La civilisation de l’Égypte pharaonique, Arthaud, Paris, 1971; C. Daniel: Gândirea egipteană antică în texte, Editura Științifică, București, 1974, Cultura spirituală a Egiptului antic, Cartea Românească, București, 1985, Civilizația Egiptului antic, Editura Sport-Turism, București, 1976; A. Rey, La science orientale avant les Grecs, Albin Michel, Paris, 1942; J.G. Février, Histoire de l’écriture
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de referință: P. Barguet, Le livre des Morts des anciens Égyptiens, Cerf, Paris, 1976; F. Daumas, La civilisation de l’Égypte pharaonique, Arthaud, Paris, 1971; C. Daniel: Gândirea egipteană antică în texte, Editura Științifică, București, 1974, Cultura spirituală a Egiptului antic, Cartea Românească, București, 1985, Civilizația Egiptului antic, Editura Sport-Turism, București, 1976; A. Rey, La science orientale avant les Grecs, Albin Michel, Paris, 1942; J.G. Février, Histoire de l’écriture, Payot, Paris, 1959; A.H. Gardiner, Imhotep and the Scribe’s
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Morts des anciens Égyptiens, Cerf, Paris, 1976; F. Daumas, La civilisation de l’Égypte pharaonique, Arthaud, Paris, 1971; C. Daniel: Gândirea egipteană antică în texte, Editura Științifică, București, 1974, Cultura spirituală a Egiptului antic, Cartea Românească, București, 1985, Civilizația Egiptului antic, Editura Sport-Turism, București, 1976; A. Rey, La science orientale avant les Grecs, Albin Michel, Paris, 1942; J.G. Février, Histoire de l’écriture, Payot, Paris, 1959; A.H. Gardiner, Imhotep and the Scribe’s Libation, Londra, 1898; M.A. Korostovtsev, Scribii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sport-Turism, București, 1976; A. Rey, La science orientale avant les Grecs, Albin Michel, Paris, 1942; J.G. Février, Histoire de l’écriture, Payot, Paris, 1959; A.H. Gardiner, Imhotep and the Scribe’s Libation, Londra, 1898; M.A. Korostovtsev, Scribii Egiptului antic, Moscova, 1962 ș.a. 12. Aristofan, Norii, 961 (cf. H.-I. Marrou, Histoire de l’éducation dans l’antiquité, Seuil, Paris, 1981; trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, Meridiane, București, 1997 - vol. I, Lumea greacă, capitolul IV, p. 73). Vezi și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
septem probitates care alcătuiau curriculumul educației cavalerești. 14. Cf. Marrou, op. cit., capitolul IV, pp. 76-80. 15. Referitor la paidotrivbh", vezi studiile lui A. Jülicher și Pauly-Wissowa (cf. Marrou, op. cit., vol. II, p. 408). Sunt cunoscute carierele strălucite ale unor paidotribi antici precum Ariston, fiul lui Aprodeisias, sau Abaskantos, fiul lui Eumolps. Ei fuseseră, la început, doar paideuți (paivdeuth" = „instructor”). Erau superiori acestora, aveau un prestigiu moral și social enorm și erau plătiți. Bineînțeles, erau complet diferiți de pedagogi (paidagwgo"), care erau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Berkeley, 1951 (trad. rom.: Dialectica spiritului grec, Meridiane, București, 1983; Grecii și iraționalul, Polirom, Iași, 1998); J.-P. Vernant, Mythe et pensée chez les Grecs. Études de psychologie historique, La Découverte, Paris, 1988 (trad. rom.: Mit și gândire în Grecia antică, Meridiane, București, 1995); M.P. Foucart, Recherche sur l’origine et la nature des Mystères d’Éleusis (trad. rom.: Originea și natura Misterelor de la Eleusis, Meta, București, 1999); M. Eliade, Aspects du Mythe, Gallimard, Paris, 1963; R. Caillois, L’Homme et
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al IV-lea număr triunghiular dacă privim rânduirea unităților sub forma unei figuri plane regulate: 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Ca „număr pur” sau „număr divin”, devine simbolul Universului. Era o schimbare profundă a tradiției antice de către pitagoreici. Pentru antici, numărul perfect era așa-numitul teleion (tevleion), alcătuit din pentadele reprezentate de degetele celor două mâini. Decada pitagoreică are ca esență nu pentada, ci tetrada triunghiulară. 50. S-au păstrat două variante ale bizarului jurământ pitagoreic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
triunghiular dacă privim rânduirea unităților sub forma unei figuri plane regulate: 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Ca „număr pur” sau „număr divin”, devine simbolul Universului. Era o schimbare profundă a tradiției antice de către pitagoreici. Pentru antici, numărul perfect era așa-numitul teleion (tevleion), alcătuit din pentadele reprezentate de degetele celor două mâini. Decada pitagoreică are ca esență nu pentada, ci tetrada triunghiulară. 50. S-au păstrat două variante ale bizarului jurământ pitagoreic. Prima a fost consemnată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca un dialog funebru care elogia calitatea de mare învățător, talentul pedagogic al înțeleptului de curând defunct și, totodată, pe „omul desăvârșit” (kalo" kai agato" = „omul frumos și bun”)6. Merită să redăm aici, fie și sumar, esența acestei capodopere antice, precursoare a teoriei curriculumului, atribuită de Platon maestrului său Socrate. Avem de-a face cu o tragedie, tulburătoare prin semnificațiile etice, epistemice, mathetice și pedagogice pe care le transmite. Pretextul este următorul. Într-o zi, un tânăr megarian, pe nume
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-l în cele mai diverse ipostaze și dându-i astfel „șansa” de a-și argumenta pe larg fabuloasa opera practică. Nu este cert însă dacă „Socrate platonicul” este chiar „Socrate-cel-real”. Dar, începând cu Aristotel (Metaphysika) și continuând cu numeroși exegeți antici, medievali și moderni, cercetarea operei paideutice a lui Socrate pare să fi fost influențată de anecdotica superficială a lui Diogene Laerțiu (Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, V). Totuși, pot fi găsite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Este o maliție pe seama zeiței Artemis. Ea s-ar fi potrivit, poate, mai mult zeiței-fecioare Nestia. J.-P. Vernant (Mythe et pensée chez les Grecs. Études de psychologie historique, La Découverte, Paris, 1988; trad. rom.: Mit și gândire în Grecia antică, Meridiane, București, 1995) a demonstrat că aceasta din urmă devenise patroana universului cosmic cedând vechiul renume al protectoarei vieții de familie. Locul fusese ocupat de Artemis, fosta zeiță a vânătorii. În vremea lui Socrate, Artemis era invocată ca „ușurătoare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asociație pentru promovarea științelor” și o școală de studii superioare cu stabiliment propriu 6. Ca instituție, Akademia nu seamănă deloc cu Gymnasionul isocratic. Nu era o societate comercială (un „SRL”, cum spunem astăzi ironizând false universități particulare!), precum unele școli antice de retorică, ci aproape o sectă, pasionată de adevăr și înțelepciune, ai cărei membri se simțeau strâns uniți prin legături afective și prin prietenie, adesea erotică, între ei înșiși și între ei și maestru. De fapt era o thiasos (qíaso
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos are înțelesul de phylomathes (fulomaqe" = „iubitor de învățătură”). Philosophoii reprezintă casta superioară, cea mai înaltă în polisul ideal. Similitudinea lor cu brahmanii hinduși este evidentă. Trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tânăr decât strategul de la Diogeneion. 4. Plutarh, Quaestiones convivales, IX, 736D. 5. H.-I. Marrou a avansat această teorie în lucrarea Saint Augustin et la fin de la culture antique, De Boccard, Paris, 1938 (trad. rom.: Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997). Ulterior a recunoscut că teoria era greșită și a corectat-o. 6. Este vorba despre contemporanul lui Platon Aristip din Cyrene. Relatarea lui Diogene Laerțiu este următoarea: „Avea obiceiul să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
heptadică a „artelor liberale” de către Dionisios Thrax și Varro a adus argumente F. Marx, în „Prolegomena” la ediția pe care a alcătuit-o operei lui Celsus (Corpus Medicorum Latinorum, vol. I, Leipzig, 1915). În lucrarea Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, Marrou a alcătuit o lungă listă de autori eleniști și romani care au practicat sau promovat programa în discuție: Herakleides din Pont, Arkesilaos, Kebes, Seneca, Sextus Empiricus, Origenes Adamantios, Porfirios, Augustin, Lactanțiu. Într-adevăr, Arkesilaos din Pitane, devenit conducător al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Capitolul VItc "Capitolul VI" Supraviețuirea curriculumului polymatheictc "Supraviețuirea curriculumului polymatheic" 6.1. Școlile și marile invazii barbaretc "6.1. Școlile și marile invazii barbare" Prăbușirea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.) nu a antrenat, cum se crede, dispariția educației antice greco-latine, cu curriculumul ei cvasipolymatheic. Istoriografia europeană a creat o imagine pictată în cele mai negre culori despre popoarele migratoare și „năvălirile barbare” din primele secole ale Erei Creștine. Atrocitățile războinice îndreptățeau această viziune. Nu și cele paideutice. Barbarii au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imagine pictată în cele mai negre culori despre popoarele migratoare și „năvălirile barbare” din primele secole ale Erei Creștine. Atrocitățile războinice îndreptățeau această viziune. Nu și cele paideutice. Barbarii au distrus Roma, dar nu și tradițiile educației, culturii și civilizației antice. De fapt, creștinii au făcut acest lucru. Expansiunea creștinismului în Imperiul Roman aflat în degringoladă a antrenat agonia idealului paideutic vreme de cel puțin patru secole. În anul 525 d.Hr. el chiar a fost ucis. Este anul în care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
i-au impus basileului această hotărâre 2; dar ele nu scuză o crimă paideutică, ale cărei consecințe nefaste s-au resimțit vreme de cel puțin un mileniu în Europa. Dezinteresați mai întâi și, apoi, toleranți, barbarii nu au impus școlilor antice nici un fel de restricții în întreg spațiul mediteranean cucerit. Secolul al V-lea - al marilor invazii - a fost o catastrofă politico-militară, nu una pedagogică. Năvălitorii au găsit peste tot școli de mare prestigiu în care idealul paideutic era încă slujit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că recucerirea bizantină a Cartaginei de către Iustinian nu a afectat școlile. Acesta a re-etatizat învățământul provincial, așa încât orașul să întrețină cel puțin doi grammatici și doi rhetores. 6.4. Curricula „barbare”tc "6.4. Curricula „barbare”" Cum arăta curriculumul școlii antice în aceste vremuri tulburi? S-a modificat el sub presiunile barbare? Am anticipat deja răspunsuri la aceste întrebări prezentând școala gramaticului și școala retorului. Gramatica a continuat să fie disciplina fundamentală. Casiodor și Ennodius o considerau „baza literaturii, glorioasa mamă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
confrații erudiți ca matematician și logician. Casiodor îl lăuda pentru talentul de traducător, iar Ennodius era interesat de acesta doar pentru că voia să-i cumpere casa. Până în secolul al IV-lea, nu apăruseră mari simptome ale sclerozei. Educația și școlile antice își păstraseră demnitatea și curriculumul aproape nealterate, supraviețuind în secolul al V-lea. Dar curriculumul polymatheic nu mai respira cu ambii plămâni, iar în secolul al VI-lea a sucombat. Nu suferea de o boală incurabilă, deși mediul devenise irespirabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]