4,162 matches
-
Expertul este cu totul neputincios în fața unei probleme noi". Evocînd evenimentele din mai '68, vede în ele confirmarea ideii că politica nu poate fi redusă la o problemă de ci-fre și că se resimte "nevoia unei științe a omului, o antropologie care să poată contura direcții cu sens politic. Se schițează deja ceea ce urma să se concretizeze prin crearea Centrului de la Royaumont, Centrul internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală: Dacă am dispune de o știință generală a omului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ci-fre și că se resimte "nevoia unei științe a omului, o antropologie care să poată contura direcții cu sens politic. Se schițează deja ceea ce urma să se concretizeze prin crearea Centrului de la Royaumont, Centrul internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală: Dacă am dispune de o știință generală a omului sau antropologie, nu spun că s-ar putea deduce din ea o politică sau o morală [...], dar măcar alegerile și deciziile ar putea fi clarificate". Edgar Morin, pentru care "omul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care să poată contura direcții cu sens politic. Se schițează deja ceea ce urma să se concretizeze prin crearea Centrului de la Royaumont, Centrul internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală: Dacă am dispune de o știință generală a omului sau antropologie, nu spun că s-ar putea deduce din ea o politică sau o morală [...], dar măcar alegerile și deciziile ar putea fi clarificate". Edgar Morin, pentru care "omul" înseamnă "individ, societate, specie", evocă deficiențele individualismului epocii. După el, evoluția civilizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
principiul ordinii prin zgomot" al lui von Foerster, conceptul de auto-organizare. Îi citește pe Michel Serres, Ilya Prigogine, René Thom. Cu ajutorul lui Jacques Monod, apoi cu cel al lui François Jacob, întreprinde constituirea Centrului internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală (CIEBAF). Găzduit la abația din Royaumont, devine Centrul Royaumont pentru o știință a omului (1972-1978). Sînt organizate diverse colocvii interna-ționale. Un mare colocviu bioantropologic intitulat Unitatea omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
metafore și marea deschidere a spiritului fac din el unul dintre rarii savanți care nu adoptă niciodată o poziție disciplinară defensivă. Edgar Morin, ale cărui vreo treizeci de cărți publicate pot fi regrupate în jurul a patru teme: sociologia, metoda complexității, antropologia, autobiografia, e greu de încadrat. Refuzînd o specializare care "mutilează gîndirea", Edgar Morin a fost interesat de filosofie, sociologie, antropologie, epistemologie, și încearcă să înțeleagă complexitatea omului și a lumii. În Paradigma pierdută, publicată în 1973, recunoaște contribuția Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
defensivă. Edgar Morin, ale cărui vreo treizeci de cărți publicate pot fi regrupate în jurul a patru teme: sociologia, metoda complexității, antropologia, autobiografia, e greu de încadrat. Refuzînd o specializare care "mutilează gîndirea", Edgar Morin a fost interesat de filosofie, sociologie, antropologie, epistemologie, și încearcă să înțeleagă complexitatea omului și a lumii. În Paradigma pierdută, publicată în 1973, recunoaște contribuția Grupului celor Zece la orientarea noilor sale lecturi și, prin Jacques Sauvan, la descoperirea unei "cibernetici care, departe de a fi o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
genetici. O pespectivă sociologică), în Computer Science, Communication and Society, Confe-rence Proceedings (Actele conferinței Știința calculatorului, comunicare și societate), Neuchâtel, Elveția, 22-24 septembrie 1993. 59 Idem. 60 Stefan Hemlreich, Anthropology Inside and Outside the Looking Glass Worlds of Artificial Life (Antropologia înăuntru și în afara lumilor din oglindă ale vieții artificiale). 61 Idem. 62 Interviu din 13 martie 1995. 63 În întreprinderea Venture Capital eram responsabil cu proiectele. Cînd întreprinderi din Franța și Europa voiau să lanseze un nou produs, un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și Heraclit), dar complexitatea gîndirii sale îi permite să vadă și să dezvăluie și limitele aceluia. Deși e convins că viziunea marxistă e încă actuală și poate servi analizei globalizării și consumului, Morin subliniază deficiențele acestei teorii în materie de antropologie. Marx nu vede în om decît ființa producătoare de bunuri, ignorîndu-i capacitatea de invenție, nevoia de mit și de joc. Prin urmare, pornind de la ideile lui Marx, Morin încearcă să completeze și să îmbogățească această imagine reductoare. Gîndirea filosofului rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un adevărat tur de forță. O îndrăzneală nemărginită, aproape o impietate. Se pune, nici mai mult nici mai puțin, în pielea lui Dumnezeu și ne povestește romanul lumii. Multe idei, multe informații bine digerate din diverse științe (fizică, neurobiologie, chimie, antropologie, geologie etc.) și sisteme filosofice, fără urmă însă de vreo scorțoșenie academică, dimpotrivă, străbate printre rînduri o reală modestie, cum numai cei ce știu cu adevărat ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță activă, stimulantă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de "tehnică a corpului" introdusă de Marcel Mauss pare să fi reținut în mod deosebit atenția autoarei, alături de cea de "imagine a corpului", propusă de Paul Schilder, care integrează trei elemente fundamentale: biologic, psihologic și social), pînă la sociologie și antropologie, dar și filosofie. De la principalii teoreticieni citați, Lidia Cotea reține concepte și idei care îi vor servi în definirea propriei grile de lectură (precum noțiunile de "schemă corporală" sau "model postural"), dar în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
n. Postică), profesoară, și al scriitorului A. E. Baconsky. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București (1981), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din același oraș (1982-1986). În 1994 a obținut titlul de doctor în antropologie religioasă și istoria comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne. De asemenea, a făcut studii postdoctorale la New Europe College, București (1997). Între 1987 și 1989 a fost redactor la Editura Institutului Biblic, apoi consilier în Ministerul Culturii (1990). După perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
europene plecând de la un fenomen atât fiziologic, cât mai ales social și cultural: râsul, act ale cărui semnificații, simple în aparență, dezvăluie la o analiză atentă o întreagă țesătură de implicații simbolice și determinări psiho-mentale, care, organizate într-o adevărată antropologie a derizoriului, funcționează ca principiu de inserție a ființei umane în ordinea socială și cosmică. Sistematizând, într-un stil elevat și echilibrat, principalele demersuri teoretice care au încercat circumscrierea aspectelor esențiale ale râsului de-a lungul istoriei civilizației - de la Platon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
Imperium/Sacerdotium și, mai ales, binomul Orient/Occident, așa cum apare acesta din perspectiva relației dintre ortodoxie și catolicism. SCRIERI: Le Rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, pref. Michel Meslin, Paris, 1996; ed. (Râsul patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană), pref. Andrei Pleșu, București, 1996; Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios, București, 1996; Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, 1999; Puterea schismei. Un portret al creștinismului răsăritean, București, 2001; Roma caput
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
volumului Eu, Alter, Alter Ego. Un pas mai departe îl reprezintă construcția teoretică din Despre teme, unde, prin apelul la concepte curente ale filosofiei sociale din panoplia școlii lui Th. W. Adorno, sunt propuse dezbaterii câteva dintre dilemele esențiale ale antropologiei literaturii, printre care și cea privitoare la sensul estetic al „creației sociale”. Ulterior, și în continuarea acestor investigații preeminent teoretice, cercetătorul își focalizează atenția asupra relației dintre fundalul cultural și performanța literară, terenul predilect pe care și-l alege constituindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
de strălucită carieră la Spitalul Sf. Spiridon. Cariera soților Rainer, începută la Iași, a continuat apoi, tot mai strălucit, la București, unde Francisc Iosif Rainer s-a impus că un distins medic, profesor, șef de catedră, întemeietor al școlii de antropologie și al institutului cu același profil. Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, măi apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către acesta a Institutului de Educație Fizică și organizarea Catedrei de Anatomie din cadrul acestuia (fig. 116rv). Inscripția, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Provențe" sau "Alsacii".4 Pe lângă aceste trăsături legate de geografia fizică, mai există diversitatea societală care a demonstrat o continuitate remarcabilă de-a lungul sutelor de ani. Una dintre cele mai interesante și mai provocative analize a fost făcută de antropologii culturali Hervé Le Bras și Emmanuel Todd, în mai multe lucrări individuale sau în colaborare. În lucrarea lor Invention de la France 5, ei susțin că au descoperit fundamentele societale ale acestei diversități în natura structurii familiale. Ei fac diferența între
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
astfel de tradiție, care împărtășește în acest sens o viziune destul de uzuală în antichitate, vede în inimă „centrul ființei, acolo unde omul dialoghează cu sine însuși, își asumă propriile responsabilități, se deschide sau se închide față de Dumnezeu”. În particular, „în antropologia concretă și globală a Bibliei, inima omului este izvorul însuși al personalității conștiente, inteligente și libere, centrul opțiunilor sale decisive, acela al legii nescrise și al acțiunii misterioase a lui Dumnezeu”. În plus, tradiția iudaică acordă o mare importanță „poruncilor
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
din urmă să se întâlnească cu iertarea, din moment ce constituie o adeziune a inimii. 4. Iertarea pervertită Detașându-ne de baza etimologică și de detaliile lingvistice ale cuvântului „corupție”, există o semnificație destul de lămuritoare și densă care ne vine din elaborările antropologiei și ale dezvoltărilor recente. Astfel, în urma descoperirii rolului central al darului în viața oamenilor, el este capabil să pună în lumină dimensiunea simbolică, relațională, morală și argumentativă. Cercetarea lui Marcel Mauss a fost cea care a descoperit rolul central al
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
care cunoaște doar valoarea folosirii și a schimbului, și a anulat în schimb valoarea relației și a darului. Dar e evident că aici, în mod decis, Papa Francisc pune în centru conceptul de persoană, care este un punct cardinal al antropologiei și al eticii sociale creștine. Comodificarea întregului, adoptată de omul corupt, constituie efectiv un atac la inima demnității fiecărui lucru adus pe lume de Dumnezeu. 3. Demnitatea călcată în picioare Al treilea element la care ajunge omul corupt este propria
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este SandaMaria Ardeleanu. Mihaela MOCANU este cercetător științific în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar Domeniul Socio-Uman al Universității "Al.I. Cuza" din Iași. După studii de Filologie și masterat în Literatură Comparată și Antropologie Culturală, obține titlul de doctor în Filosofie și Științe Social-Politice cu teza Analiza semiotică a limbajului politic eminescian. Domenii de interes: semiotică, filosofia limbajului, eminescologie, hermeneutică literară. Semnează studii și articole în reviste științifice și este coautoare a volumelor: Limbajul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Huyssen Introducere În ultimele decenii, termenul de postmodernism a devenit un fel de "extensie" culturală obligatorie, o terminație necesară a multor idei vehiculate, un mediu general de discuție și de situare conceptuală. Teoretizat în arhitectură, critică literară, filosofie, artă, sociologie, antropologie, dar și în teologie, marketing sau geografie, postmodernismul și-a dobândit dreptul de cetate în spațiul cultural al "-ismelor", precum și al terminologiei curente. Acest lucru nu înseamnă însă că termenul, "bon à tout faire", după expresia lui Eco, este și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poststructuralismul se referă la o serie de reacții împotriva structuralismului, care se originează în concepțiile dezvoltate de Ferdinand de Saussure în domeniul lingvisticii și semioticii. În jurul anilor 1950, structuralismul începe să se dezvolte în teoria literară (Barthes), psihoanaliză (Lacan) și antropologie (Lévi-Strauss). Așa cum sublinia Arne Grøn48, structuralismul nu desemnează un concept univoc, ci trimite atât la modalitatea structurală de a analiza lucrurile, în special în lingvistică, la transferarea acestei metode în științele sociale și ale spiritului, cât și la structuralismul filosofic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constata în toate științele socio-umane, și care a condus la o modificare a înțelesurilor lui, dar, mult mai important, a atras o schimbare a perspectivelor despre limbajul însuși. Într-o anumită măsură, chiar cercetările tot mai amănunțite din lingvistică, sociolingvistică, antropologie, etnologie sau teoria actelor de discurs au produs o mutație la nivelul percepției noastre despre limbaj, modificare ce a reușit să evidențieze o serie de idei forță, pe care Maingueneau le dezvoltă. Astfel, 1) discursul presupune o organizare transfrastică. Acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mele; [...] mă uit atunci la un punct fix, până nu-l mai văd așa cum este; [...] ochiul izbutește să schimbe realitatea (s.n.). Mă apucă o furie de a distruge materia" ș.a.m.d. La originea actului creator (definit în studiile de antropologie drept un fenomen de "proiecție"140) stă deci dorința transfigurării realului, care se manifestă și ca obsesie a auroralului, a elementului genezic: "[...] realizarea este, negreșit, un fapt mare și categoric" dar mult mai de preț e devenirea, "momentul unic al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]