167,887 matches
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală încalcă normele constituționale privind statul de drept, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât nu permit administrarea probei privind încheierea „Protocolului de colaborare dintre S.R.I., Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție“, deși reprezintă o probă nou-descoperită, care nu a fost cunoscută la soluționarea cauzei. În acest sens, arată că din
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție“, deși reprezintă o probă nou-descoperită, care nu a fost cunoscută la soluționarea cauzei. În acest sens, arată că din cauza protocolului amintit, instanțele și procurorii nu i-au dat dreptul la apărare, considerând că „orice acțiune penală este subordonată acestui protocol (de colaborare securistă)“. Astfel, „toți procurorii și judecătorii au conlucrat și colaborat împotriva tuturor inculpaților, știind că nu li se poate întâmpla nimic, indiferent de soluțiile date începând din data de
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
unui contract de achiziție publică, se îngrădește neconstituțional exercitarea dreptului privind accesul liber la instanță. În contextul acestor critici de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care este dezvoltat înțelesul conținutului art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul că statul dispune de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește limitarea accesului la o instanță, însă este necesară existența unui raport de proporționalitate între mijloacele folosite și dreptul urmărit
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 [alin. (1) și (2)] - Accesul liber la justiție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
de constituționalitate, în raport cu criticile formulate, nu este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la principiul accesului liber la justiție, coroborate cu cele ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Referitor la susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia, în ceea ce privește cauțiunea, în materia achizițiilor publice nu există beneficiul facilităților prevăzute de art. 42 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
reală în timpul minorității și pentru că nu ar fi respectat un just echilibru între interesele reclamantei și cele ale societății, cu referire la respectarea vieții private a reclamantei și stabilirea paternității reale, apărată prin art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În argumentarea încălcării textului convențional menționat se citează Hotărârea din 25 februarie 2014, pronunțată în Cauza Ostace împotriva României, în care este reținută încălcarea art. 8 ca urmare a faptului că tatăl nu a
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind principiul egalității și art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție. Se mai invocă și art. 8 - Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică, în esență, faptul că s-ar institui un tratament juridic discriminatoriu între copiii născuți după intrarea în vigoare a actualului Cod civil, pentru care
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
în timp, cât și a conținutului său normativ. ... 21. În ceea ce privește obstrucționarea accesului liber la justiție, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal fixat de
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege“, sarcina probei în privința împlinirii termenului de prescripție îi aparține instituției pârâte. Aceasta deoarece pârâtul este cel care invocă excepția prescripției și susține împlinirea termenului de prescripție, ca apărare față de pretențiile reclamantului astfel cum au fost acestea expuse în acțiune. Or, în consecință, pârâtului i-ar fi revenit obligația să probeze că reclamantul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască drepturile pretinse și întinderea acestora, la un
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
statul român, condiționarea legală referindu-se la evitarea unei duble plăți a acelorași drepturi. ... 27. Divergența de abordare între diferitele instituții care au trimis personal militar și civil în misiunile de asistență umanitară și de menținere a păcii, respectiv Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, a constat în aceea că, în cazul personalului militar, drepturile cuvenite pe durata participării la aceste misiuni au fost stabilite prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 (nepublicată), în timp ce, în cazul Ministerului Afacerilor Interne
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
actuale de la data emiterii, cât și a schimbărilor preconizate, conțin informații referitoare la conținutul normativ al Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, necesare și suficiente pentru determinarea, pe baza unei simple comparații, a drepturilor care sunt acordate personalului din cadrul Ministerului Apărării Naționale trimis în aceste misiuni, în plus față de drepturile acordate polițiștilor aflați în situații juridice identice/similare, în considerarea participării la misiuni și operații de menținere a păcii și de asistență umanitară. ... 30. Din această evoluție legislativă, combinată cu jurisprudența
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
contencioase, și anume analizând probatoriul pe care părțile pot să îl furnizeze - corespunzător poziției procesuale adoptate și obligației ce rezultă din art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia «Părțile au obligația (...) să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia» - spre a justifica încadrarea ori neîncadrarea demersului judiciar al reclamantului în termenul de prescripție. ... 82. Prin urmare, din conținutul regulii generale consacrate cu valoare de principiu în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
solicitarea părinților sau a reprezentantului legal în cazul copiilor, după caz. ... (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , înregistrarea în RENV nu este obligatorie în cazul personalului implicat în asigurarea și menținerea capacității operaționale a structurilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională și al personalului din cadrul instituțiilor cu rețele sanitare proprii care desfășoară misiuni la frontieră sau în afara granițelor țării. Datele agregate privind vaccinarea acestor categorii de persoane se transmit către direcțiile de sănătate publică
HOTĂRÂRE nr. 697 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255757]
-
de raportare on-line în Registrul unic de vaccinări, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 9 august 2011, se abrogă. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul sănătății, Alexandru Rafila Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu București, 25 mai 2022. Nr. 697. -----
HOTĂRÂRE nr. 697 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255757]
-
comunicarea cesiunii neproducându-și efectele dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului. Arată că o altă măsură de protecție a debitorului este reglementată în art. 1.582 din Codul civil, acesta păstrându-și dreptul de a opune cesionarului toate apărările pe care le putea opune cedentului. Ca atare, nu este afectat dreptul de proprietate, în condițiile în care cesionarul este ținut de obiectul cesiunii, în cazul cesiunii parțiale urmând să respecte întinderea acesteia. Apreciază că art. 51 din Constituție, invocat
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
față de acesta a cesiunii de creanță. Pe de altă parte, nu se poate aprecia că este îngrădit accesul la justiție al debitorului cedat, câtă vreme, potrivit art. 1.582 din Codul civil, acesta poate să opună cesionarului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului. Nici dreptul debitorului la proprietatea privată nu este încălcat, în condițiile în care cesionarul nu ar putea pretinde mai mult decât i-a fost transmis prin contractul de cesiune de creanță
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind principiul egalității, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul de apărare, art. 44 alin. (1) și (2) privind proprietatea privată și art. 51 privind dreptul de petiționare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a arătat că cesiunea de creanță reprezintă o convenție prin care un creditor
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
doar persoana noului creditor, față de care este obligat în continuare, în aceleași condiții în care era și față de debitorul inițial. ... 17. Curtea observă, totodată, că art. 1.582 din Codul civil permite debitorului să opună cesionarului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului. Astfel, el poate să opună plata făcută cedentului înainte ca cesiunea să îi fi devenit opozabilă, indiferent dacă are sau nu cunoștință de existența altor cesiuni, precum și orice altă cauză
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
care (el însuși ori fideiusorul său) a făcut-o cu bună-credință unui creditor aparent, chiar dacă au fost îndeplinite formalitățile cerute pentru a face opozabilă cesiunea debitorului și terților. În consecință, debitorul dispune, potrivit legii, de mijloace procedurale pentru apărarea patrimoniului său, contrar celor susținute de autoarea excepției. ... 18. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de petiționare consacrat de art. 51 din Legea fundamentală, Curtea constată că prevederea constituțională menționată nu este incidentă în cauză, întrucât aceasta recunoaște
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție, având în vedere Cererea nr. 31.611/18, îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Florin Marin („reclamantul“), a sesizat Curtea la 25 iunie 2018 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“), având în vedere decizia de a aduce cererea la cunoștința Guvernului României („Guvernul“), având în vedere observațiile părților, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 19 octombrie 2021, pronunță prezenta hotărâre
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, și ale art. 147 alin. (4) privind
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că procedura privind cererile cu valoare redusă reglementată prin art. 1.026-1.033 din Codul de procedură civilă este o procedură specială, facultativă, fiind, de regulă, scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură, acestea putând formula întâmpinare, răspuns la întâmpinare sau cerere reconvențională. Hotărârea pronunțată asupra cererii se comunică părților, care pot formula apel în termenul prevăzut de lege (a se
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
sens, Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragraful 16). Așadar, în cadrul procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, părțile au posibilitatea formulării și depunerii apărărilor pe care le consideră necesare, iar împotriva hotărârii instanței părțile pot uza de căile de atac deschise de lege. ... 21. În prezenta cauză, dispozițiile legale sunt criticate din perspectiva faptului că hotărârea prin care a fost soluționată cererea de valoare
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
fața legii, fără privilegii și discriminări, presupune faptul că toate persoanele aflate în aceeași situație juridică au o vocație egală de a fi judecate de aceleași instanțe judecătorești și după aceleași reguli de procedură, incluzând administrarea probelor, asigurarea dreptului la apărare sau la folosirea acelorași căi de atac, fără nicio discriminare pe criterii de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine ori condiție socială sau alte criterii discriminatorii. Astfel, imposibilitatea exercitării oricărei căi de
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]