4,016 matches
-
în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
care traversează hotarul satului Borșa și Sacadat, pe o lungime de 10 km, Valea Sărandului (Hodiș), Valea Borșa și Maghișa, care se varsă în Crișul Repede. Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
procent ridicat de rocă nudă. Elementele ce alcătuiesc asociații specifice pentru zona calcaroasă din Cheile Carașului - Cheile Gârliștei, prezintă o mare varietate floristică explicabilă prin varietatea microbiotopurilor și prin interferența la acest nivel a mai multor unități de vegetație. Stratul arbuștilor măsoară 4-6 m fiind compus din Syringa vulgaris (liliac) și Fraxinus ornus (frasin) cu relativa participare a speciilor Cotinus coggygria (scumpie), Prunus mahaleb (vișin turcesc), Cornus mas (corn), Crataegus monogyna (păducel), Acer campestre (jugastru), mai rar a speciilor Carpinus orientalis
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
ceterach, Draba lasiocarpa, Sesleria rigida (coada iepurelui), Dianthus petraeus, Seseli rigidum (buruiana vântului) și Melica ciliata (mărgică), care marchează eterogenitatea substratului, alături de plante transgresive din asocierile de padure din apropiere, cum ar fi: Heleborus odorus(spânz), Geranium robertianum (năpraznică) etc. Arbuștii Syringa vulgaris cu Fraxinus ornus sunt rezultatul colonizării primare a versanților stâncoși, unde au o compoziție relativ constantă, pe când vegetația învecinată a suferit modificări importante cauzate de evoluția climei și de procesele de auto-geneză caracteristice perioadei post-glaciare. Prin varietatea, bogăția
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
hectar de pădure de molid are cca 760 exemplare de arbori, cu diametrul la sol între 3 și 70 cm, ceea ce reprezintă o biomasă vegetală uscată de cca 280 tone, pe lângă care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mușchi, arbuști la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Cocaina (benzoică-metil-ecgonină) este un alcaloid tropanic cristalin, care se obține din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai răspândite droguri care produc dependența consumatorului. Primele frunze de coca ajung din America de Sud în Europa prin anii 1750. În iarna
Cocaină () [Corola-website/Science/310778_a_312107]
-
unde Ion Inculeț își petrecea toate vacanțele. Domeniul era străbătut de către pârâul Bârnova, Ion Inculeț construind un mic baraj și un lăcușor cu stuf și papură, unde se pescuia odinioară. Pe teritoriul domeniului erau plantați specii rare de arbori și arbuști. În anul 1942, domeniul Inculeț de la Bârnova a fost moștenit de către cei doi copii, Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț. După moartea părinților lor, epitrop general al averii soților Inculeț a devenit Gheorghe Tătărescu, iar administrator colonelul Vladimir Sachelarie
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
biserica a fost donată doi ani mai târziu Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Domeniul Ion Inculeț de la Bârnova (astăzi cu o suprafață de numai 2.5 hectare) este o rezervație palinologică, aici putându-se întâlni diverse specii rare de arbori și arbuști. Un grup de inițiativă și-a propus să realizeze în casa Inculeț de la Bârnova un Muzeu al Unirii Basarabiei cu România, oarecum similar Muzeului Unirii de la 1859, ce funcționeaza în fosta reședință a domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Iași. Pe
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
lor cultivând pământul cu grâu și mei, în timp ce fermierii de la sud de Râul Huai se angajau în cultivarea intensivă a orezului, deasemenea posedând lacuri și iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de ceai, putea fi aflată în cea mai mare parte de la sud de Fluviul Yangze, iar chiar mai la sud de aceasta au fost cultivate, ca și culturi de bază, trestia de zahăr și citrice. Unii oameni, din sud-vestul muntos
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
ul ("Citrus limon") este un arbust din familia "Rutaceae", nativ din Asia, de la 5 la 10 m înălțime, considerat veșnic verde. Fructul copt are forma sferică alungită și coaja în culori care variază de la verde deschis la galben strălucitor. Fructul ajunge la maturitate toamna târziu în
Lămâi () [Corola-website/Science/309456_a_310785]
-
din vest, sub râpă, se păstrează asociația "Caricetum humilis" - "Brachypodium pinnatum transsilvanicum" și "Staticetosum tataricae" cu "Centaurea atropurpurea" și multe elemente de stepă caldă sudică. Păduricea din fața râpei este o asociație "Acereto-Tilietum medio-transsilvanicum" și adăpostește feriga mediteraneană "Asplenium adiantum-nigrum" și arbustul "Cotoneaster integerrimus".
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
mm. Stratul de zăpadă este de 10 - 25 cm, în unele ierni poate ajunge chiar și la 30 - 50 cm. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de câmp, bufnițelor
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
satului este parcul din Țaul. Acesta este cel mai mare parc din Republica Moldova și unul din cele mai mari din Europa de sud-est. Pe o suprafață de 46,2 hectare cresc peste 150 de specii și forme de arbori și arbuști, reprezentanți ai diverselor zone climaterice ale globului. La începutul secolului XX (anii 1901-1904) În fostul județ Soroca,pe pămînturile alăturate marginii de sud a satului Țaul (actualmente raionul Dondușeni), în jurul moșiei financiarului Andrei Iacob Pommer, cunoscutul pomicultor-decorator Ipolit Vladislavski-Pedalko a
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
deplorabilă a drumurilor locale au determinat un nivel de dezvoltare economică și socială moderată. Localitatea dispune în centrul satului de un parc pe o suprafață de 0,12 ha. În anul 2009 parcul a fost amenajat cu diferite specii de arbuști și arbori coniferi, este îngrijit de APL. În satul Carahasani nu există locații de cazare turistică. Astfel urmează de consolidat eforturile pentru soluționarea următoarelor probleme: Conform legendei hărții de soluri a satului alcătuită în anul 1992 de către Institutul de Proiectări
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile autorizate și neautorizate, arderea ilegală a miriștii și deșeurile de la animalele din gospodăriile personale. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai târziu acoperite cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și menajere deversate în mod arbitrar de către locuitori. În bazinele acvatice se scurg murdăriile de la gunoiștile neautorizate amplasate pe maluri sau
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
mai înalte (37C - 40C) - în lunile iulie-august 2000 și iulie 2002, izolat depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
și datini. Ciobanca, unită, așadar, cu Pănășeștii, e situată la 9 km de or. și st. c. f. Strășeni și la 33 de la Chișinău. Pădurile întinse din jur, păduri de stejar, tei, plop, carpen, ulm, arțar, de cei mai diverși arbuști și specii de floră ierboasă, de asemenea, dictează o particularitate deosebită a modului de viață. Aparent închiși în sine sau mai retrași decât în alte locuri, oamenii sunt foarte buni la suflet și sinceri, generoși și ospitalieri. Un document din
Ciobanca, Strășeni () [Corola-website/Science/306051_a_307380]
-
teritoriul ei natural trăiește în orice tip imaginabil de habitat, de la nivelul mării până la înălțimi de 2000 metri sau mai mult. Ea se întâlnește de la deșerturi până la păduri tropicale, și dela dealuri cu păduri dese până la câmpii deschise, acoperite cu arbuști. Se mai întâlnește în toate tipurile de regiuni de savană - de la cele foarte secetoase, până la cele mai bine irigate, cu pă duri dese sau pietriș. Unele specii se simt mai bine în regiunile cu ierburi înalte, luxuriante, și în zonele
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]