4,266 matches
-
schimbând universul de discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii, din perspectiva stabilită în lucrarea de față, este aceea care privește premisa (premisele) raționamentelor dialectice (termenul premisă este luat aici cu sensul său logic general, diferit de ceea ce Aristotel înțelege prin "premisă dialectică"). Fiindcă "forma raționament" este proprie și argumentării, și fiindcă premisa acesteia trebuie să fie, în privința exprimării sale, o "problemă" (un posibil obiect de cercetare, care apare în forma unei idei discutabile 91) sau o "premisă" (întrebare probabilă, în sensul că sunt vizate, simultan, două răspunsuri opuse 92
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice (problema și premisa), structura originară judicativă poate să apară de două sau de trei ori, dar tot ea constituie forma de bază pentru această formă compusă a "problemei" sau "premisei". De altminteri, chiar și "forma" raționament se multiplică, fiindcă argumentarea dialectică poate cuprinde un șir de raționamente. Dacă o premisă este formulată astfel: "lumea este sau nu este eternă?" (unul dintre exemplele lui Aristotel), atunci putem ușor observa că este vorba despre un enunț alcătuit din două judecăți de predicație
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice. Totuși, este evident tonul diminuat formal din Topica, fapt legat de tema principală a tratatului, aceea despre constituirea raționamentelor dialectice prin stabilirea "locurilor" (topoi) care, datorită unui anumit grad de generalitate, se potrivesc cât mai multor situații concrete de argumentare. Aspectele formale ale constituirii raționamentelor corecte, în general, reprezintă temă pentru Analitici (chiar dacă se acceptă faptul că Topica este anterioară Analiticilor). În lucrarea menționată, tema se referă la alcătuirea premiselor (sau "problemelor") ce reprezintă punctul de plecare al raționamentelor dialectice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cauză se adresează judecății, iar tema de bază a demersului său din Topica este noțiunea, adică aceasta, ca formă logică, socotită în măsura în care constituie (în sensul actului de constituire judicativă) premisa dialectică, aceasta, la rându-i, oferind condiția de constituire a argumentării (dialectice). Este dincolo de îndoială preeminența aspectului formal al elementelor "logice" puse în discuție de autor și, de asemenea, accentul pus de el pe o "formă" logică, noțiunea, tematizată în funcție de participarea sa la constituirea judecății. Ceea ce este stabilit în această lucrare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic, în genere, "structuri intenționale" care fac cu putință însăși reconstituirea lor "formală" dincolo de limitele logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce ele apar în reconstrucții reprezentative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ambele căi de analiză a dictatutii judicativului, indicate mai sus. Structura originară judicativă are un caracter strict formal, dacă o luăm ca S P, așa cum am propus într-un capitol anterior. Ea se multiplică, am constat deja, în raționament și argumentare. Dar ea este incompletă pentru dictatura judicativului; trebuie să intervină "al treilea element", cum s-a arătat că spune Aristotel, adică verbul a fi, întotdeauna unit cu timpul. Așadar, vom avea "S este (nu este) P"; sau "S a fost
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bunurilor", potrivit lui Aristotel, printre bunuri aflându-se și puterea politică nu era posibilă, fiindcă diferența de condiție dintre deținătorul puterii (Zeul) și ceilalți (oamenii) era evidentă și acceptată de aceștia din urmă, nu a fost nevoie de ideologie, adică de argumentarea unei excelențe sociale prin mijloace potrivite, anume pe baza convențiilor judicativului constitutiv. Inegalitatea absolută, în cazul în care mai este acceptată, este generatoare de constituții corupte, susține, de asemenea, Aristotel. Așadar, ideologia este un fapt (și produs) al unui om
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Noica), unele sisteme axiomatice ale matematicii și logicii intuiționiste (Brouwer, Heyting) etc. sunt exemple de fapte logice care nu corespund întrutotul convențiilor judicativului constitutiv, trecând drept fapte de graniță, cărora li se aplică proceduri speciale de autorizare, foarte apropiate de argumentările și justificările filosofice. Toate au de-a face cu o situare nonconstitutivă a unor legi logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Totalitate și infinit, trad. Marius Lazurca, Editura Polirom, Iași, 1999. Liiceanu, Gabriel, "Note" la Heidegger, Ființă și timp, Editura Humanitas, București, 2003. Lukasiewicz, Jan, Aristotle's Syllogistic from the Standpoint of Modern Formal Logic, Clarendon Press, Oxford, 1951. Marga, Andrei, Argumentarea, Editura Academiei Române, București, 2010. Marion, Jean-Luc, (1) De surcroît. Études sur les phénoménes saturés, PUF, 2001. (2) În plus. Studii asupra fenomenelor saturate, trad. Ionuț Biliuță, Editura Deisis, Sibiu, 2003. Marion, Jean-Luc, (1) Le phénomène érotique, Grasset, 2003. (2) Fenomenul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
s Logic", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Stoianovici, Dragan, Argumentare și gândire critică, Editura Universității din București, 2005. Surdu, Alexandru, Logică clasică și logică matematică, Editura Științifică, București, 1971. Surdu, Alexandru, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Surdu, Alexandru, Teoria formelor prejudicative, Editura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structurii sociale (idem, 215-216). Cu cât progresează în societate interrelaționarea și diviziunea muncii, cu atât mai dependente devin și straturile superioare de celelalte straturi și cu atât mai mare devine forța socială a acestor straturi, cel puțin potențial (idem, 25). Argumentările conexiunii între schimbările de lungă durată care se produc la nivelul societății și modificările conduitelor oamenilor în sensul unei civilizări este realizată de Norbert Elias într-un mod original, dacă ne raportăm la gândirea sociologică a timpului său, în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
impozitarea produselor fabricate din materia primă străină. Aceste produceri vor forma noi locuri de muncă și vor facilita exportul mărfurilor, grație căruia se va majora importul materiei prime străine și va conduce la Încasări active a impozitelor și taxelor vamale. Argumentările protecționiste caracteristice mercantelismului sunt aplicate și astăzi În cadrul economiei multor țări. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii liberale clasice sunt reflectați În cercetările lui A. Smith, marele economist al XVIII, care afirmă În lucrarea sa Avuția națiunilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
productive ale unei firme se poate realiza În trei moduri: pe orizontală (producerea acelorași bunuri sau servicii); pe verticală (adăugarea unui stadiu al procesului de producție, anterior sau posterior activității principale a firmei investitoare); și prin diversificarea activelor firmei. Potrivit argumentărilor lui R. Caves, pentru ca deținerea unui avantaj exclusiv să determine o firmă să investească În străinătate, două condiții trebuie satisfăcute: a) În primul rînd, este necesar ca respectivul avantaj să aibă caracterul unui bun public În cadrul firmei, deci valorificarea sa
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
trad. n.) 303 G. L. Kitteredge, Chaucer: The Canterbury Tales, p. 162 apud Elaine Treharne, op. cit., p. 94. (trad. n.) 101 este totuși mai religioasă decât stareța 304, deși elemente eretice din discurs nu lipsesc: neînțelegerea corectă a pasajelor scripturistice, argumentări îndrăznețe, impudice, refuzul de se se supune voinței divine așa cum este ea implicată în taina căsătoriei, sincretismul religios (pasiunea pentru astrologie în încercarea de a-și defini propria personalitate).305 „Hermeneutica” realizată de personajul feminin este interesantă: nu alege decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personaj de o vitalitate impresionantă. Chiar dacă viața personajului feminin este marcată de sterilitate, cuvintele ei sunt cu siguranță vii, memorabile. „Femeia găsește în cuvinte o adevărată plăcere, îi place să interpreteze, îi fac plăcere mai ales propriile cuvinte și propriile argumentări.”387 De la partener se cere mai multă flexibilitate, îngăduință și generozitate. Bărbatul ideal ar trebui să apară în ipostaza de miel sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în favoarea propriei cauze, de cuceritoare a inimii cavalerului, denotă șireteniei, abilitate, 943 Ibidem, p. 183. 944 G. Boccaccio, Decameronul, vol. al II-lea, p. 235. 945 Ibidem, vol. I, p. 123. 946 Ibidem, p. 179. 254 imaginație vie, putere de argumentare a unui principiu care, deși nu era moral, devenea foarte omenesc, uzând de un întreg arsenal de tehnici persuasive, din care nu puteau lipsi nici lacrimile. Respinsă în încercarea ei de virtuosul cavaler, nora regelui se dovedește violentă și plină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
până acum, decât citate luându-se din el, ne îndeamnă să ne călcăm pe inimă și să-l încredințăm publicului mai larg, cu speranța declarată că-l vor rediscuta și medicii specialiști. în privința nepotrivirilor de ordin general, reieșind din sofistica argumentării, ne propunem să spunem, și noi, câteva cuvinte. Nu putea, de pildă, medicul curant al poetului să afirme că pacientul său rescria poezii mai vechi, atâta vreme cât nu-i cunoștea opera publicată, nici că scrie „articole de jurnal” în spitalul de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vor ajunge în anii ’30 la G. Potra, care își dă seama de marea lor valoare și în sfârșit publică raportul.” Nu reluăm larga teorie a lui Ovidiu Vuia privind intoxicarea cu mercur, pentru a atrage atenția asupra finalului acestei argumentări, unde diferența dintre observațiile doctorului Vineș și cele din raportul anonim este urmărită în consecințele ei cele mai interesante: „Deci, de la început cauza morții cum o aflăm în Viața lui Eminescu de G. Călinescu, relatată după V. Vineș, se arată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și precizarea crizei de timp (,,astăzi", ,,acum", ,,imediat", ,,repede", ,,curând" etc.); • aprecierea efortului depus pentru învățare, nu numai a rezultatului obținut; • adăugarea cuvintelor cu rezonanță afectivă (mândru, avantaj, încredere, merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de prietenie, generozitate, empatie, fericire, autorealizare). Măiestria profesorului se manifestă prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cât mai aproape sau cât mai departe de cineva, sunt exemple ce țin de proxemică. Analizați influența lărgimii sau îngustimii spațiului asupra parametrilor gesturilor unei persoane (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată). 2. Valorizarea gestului în comunicarea didactică Obiective generale * argumentarea utilității gestului în comunicarea didactică; * exemplificarea funcțiilor și disfuncțiilor gestului în comunicarea didactică; * însușirea unor modalități de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică. Obiective operaționale * să explice elementele caracteristice comunicării didactice; * să menționeze tipurile de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rând din perspectiva teologică și abia secundar din perspectiva literară, mai ales din cauza prea puținului interes arătat de lingviști și literați pentru scrierile ale căror autenticitate este trecută sub semnul întrebării. Literatura este o știință, prin urmare are nevoie în argumentările sale, de probe clare, ce nu pot fi contestate sau catalogate drept neveritabile. Cu toate acestea nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, de multe ori umanitatea a trecut prin perioade pline de frământări atât sociale, cât și politico-religioase
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
72-74. 8. Tehnica citatului În textul științific Conform DEX-ului, citatul este „un fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus Întocmai și de obicei cu indicarea exactă a izvorului, În scopul de a Întări și a ilustra o idee sau o argumentare”. Citatul este utilizat deopotrivă În textul literar, ca și În cel științific, fiindcă În niciunul din cele două domenii de manifestare a spiritului uman nu poate exista originalitate absolută. Concepția romantică despre originalitatea demiurgică a creatorului a fost de mult
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
e dificil să „inventezi” strămoșii unui popor. Dacă figura lor nu este bine ancorată în tradiția poporului nu are șanse reale de a fi acceptată și încă mai puțin să devină parte a patrimoniului literar al acestui popor. Conform acestei argumentări, patriarhii biblici erau figuri populare, cunoscute cel puțin în unele părți ale Israelului. Este posibil chiar ca fiecare dintre patriarhi să fi avut o „patrie” diferită. Figurile lui Abraham și Sara, de exemplu, sunt legate în special de Hebron (sau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
schimbării sociale, precum Condorcet, și avocații puterii absolute a regelui, precum Borda<footnote În termenii lui Urken (1991): „Borda și Condorcet erau adversari politici de temut” [Urken, 1991, p. 216]. footnote>. Pornind de la acest conflict, studierea regulilor de votare și argumentarea în favoarea uneia sau alteia trebuie înțelese și ca având miză politică. După cum Plott (1979) urma să noteze cu aproape două secole mai târziu, rezultatele sunt date de o operație nespecificată între preferințe, instituții și posibilitățile fizice. Instituțiile, așadar, și regulile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]