4,155 matches
-
ne alegem cu mai multe probleme, pe care, de fapt, logica le-a preluat, pe unele păstrându-le, pe altele transferându-le către epistemologie. Din primul grup fac parte, printre altele, probleme legate de originea premiselor din structura demonstrațiilor și argumentărilor: sunt acestea enunțuri de experiență sau noetice, sunt a priori sau a posteriori, sunt analitice sau sintetice etc.? Din al doilea grup fac parte probleme care angajează natura relațiilor dintre "subiectul" rațional și obiectul nonrațional, dintre forma logică și obiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
competiția, întâi la nivelul conținuturilor, interpretărilor, care pot umple aceeași formă logică, apoi între "subiectele logice", mai departe între subiecții umani etc. Cel mai clar, competiția iese în evidență în contextul Topicii, acolo unde Aristotel are în vedere "locurile comune" argumentării (raționamentului dialectic) în funcție de cele patru predicabile (definiția, genul, propriul și accidentul); mai cu seamă partea finală a lucrării (Cartea a VIII-a) pune în regulă confruntarea dialectică, în fond, competiția între părțile numite mai sus; c) eficiența judicativului constitutiv: tot
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
metoda acesteia este reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în sens fenomenologic), raționamentul (demonstrația și argumentarea, identice formal, diferite după natura premiselor, adică a judecăților de forma S P
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în sens fenomenologic), raționamentul (demonstrația și argumentarea, identice formal, diferite după natura premiselor, adică a judecăților de forma S P asumate ca premise în fiecare caz în parte de raționament), iar raționamentul, privit din unghiul condițiilor alethice sub care se află judecățile alcătuitoare, instituie analitica și dialectica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens fenomenologic, însă ea rămâne, în esența sa, logic-judicativă (ca și cea fenomenologică, de altminteri). Ultima dintre cele patru amintite mai sus, "reconstrucția", este principala operație filosofică, aceea prin care capătă chip (întruchipare) un fapt filosofic: întrebare, idee, problemă, soluție, argumentare, aporie, teorie, viziune etc. Dar reconstrucția are și un sens propriu-zis logico-judicativ, atunci când ea, preluând normativitatea judicativă, trece în condiția analiticii și/sau dialecticii. Inducția (epagoge) și deducția (apagoge) sunt, în primul rând, tipuri de raționament, structuri "tehnice" de raționare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însă, în cele menționate), care sunt operații logice în sens restrâns, reducția și reconstrucția, deși sunt și ele operații "logice", au un sens mult mai larg; ele sunt, de fapt, tipuri de analitică și de dialectică, nu de raționamente (demonstrație, argumentare, analogie etc.). Operarea lor nu este posibilă decât pornind de la întreaga bogăție a dictaturii judicativului și țintind către ceea-ce-este aceasta: către timp. Reducția are chiar acest sens de restrângere regresivă a sensurilor elementelor dictaturii judicativului, până se ajunge la timp
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei ordini de interpretare care să se prindă de ceea ce urmează, anume de reducția judicativă. Deschiderea problemei aristotelice a căutării mediului face parte din această ordine de interpretare, prin care trebuie pusă în evidență constituirea raționamentului (și a speciei sale, argumentarea) pe baza formulei judicative originare S P și, mai departe, a celor două discipline judicative, analitica și dialectica. De-a lungul timpului, opera logică a lui Aristotel a fost interpretată în chipuri diferite, cum e firesc. Dar aceste modalități, cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevăr, ci evidența în sensul "realizării" sale, a scoaterii sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile dintre cei trei termeni, în așa fel încât să fie justificată o relație strict determinată între S
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ipostază a sa, are statutul de mijlocitor al adevărului; și nu al oricărui adevăr, ci doar al celui derivat. Totuși, este vorba despre adevăruri de care are nevoie cunoașterea, atât cea științifică, cât și cea dialectică. Demonstrația (raționamentul științific) și argumentarea (raționamentul dialectic) sunt mijloace de dobândire a unor adevăruri noi, pe baza celor recunoscute ca atare. e) Formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. Desigur, concluzia a ajuns la forma sa potrivită înainte de ultima etapă a construcției silogismului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orice știință."89 Nu ne putem aștepta, prin urmare, să deschidem o cale non-judicativă schimbând universul de discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schimbând universul de discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii, din perspectiva stabilită în lucrarea de față, este aceea care privește premisa (premisele) raționamentelor dialectice (termenul premisă este luat aici cu sensul său logic general, diferit de ceea ce Aristotel înțelege prin "premisă dialectică"). Fiindcă "forma raționament" este proprie și argumentării, și fiindcă premisa acesteia trebuie să fie, în privința exprimării sale, o "problemă" (un posibil obiect de cercetare, care apare în forma unei idei discutabile 91) sau o "premisă" (întrebare probabilă, în sensul că sunt vizate, simultan, două răspunsuri opuse 92
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice (problema și premisa), structura originară judicativă poate să apară de două sau de trei ori, dar tot ea constituie forma de bază pentru această formă compusă a "problemei" sau "premisei". De altminteri, chiar și "forma" raționament se multiplică, fiindcă argumentarea dialectică poate cuprinde un șir de raționamente. Dacă o premisă este formulată astfel: "lumea este sau nu este eternă?" (unul dintre exemplele lui Aristotel), atunci putem ușor observa că este vorba despre un enunț alcătuit din două judecăți de predicație
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice. Totuși, este evident tonul diminuat formal din Topica, fapt legat de tema principală a tratatului, aceea despre constituirea raționamentelor dialectice prin stabilirea "locurilor" (topoi) care, datorită unui anumit grad de generalitate, se potrivesc cât mai multor situații concrete de argumentare. Aspectele formale ale constituirii raționamentelor corecte, în general, reprezintă temă pentru Analitici (chiar dacă se acceptă faptul că Topica este anterioară Analiticilor). În lucrarea menționată, tema se referă la alcătuirea premiselor (sau "problemelor") ce reprezintă punctul de plecare al raționamentelor dialectice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cauză se adresează judecății, iar tema de bază a demersului său din Topica este noțiunea, adică aceasta, ca formă logică, socotită în măsura în care constituie (în sensul actului de constituire judicativă) premisa dialectică, aceasta, la rându-i, oferind condiția de constituire a argumentării (dialectice). Este dincolo de îndoială preeminența aspectului formal al elementelor "logice" puse în discuție de autor și, de asemenea, accentul pus de el pe o "formă" logică, noțiunea, tematizată în funcție de participarea sa la constituirea judecății. Ceea ce este stabilit în această lucrare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic, în genere, "structuri intenționale" care fac cu putință însăși reconstituirea lor "formală" dincolo de limitele logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce ele apar în reconstrucții reprezentative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ambele căi de analiză a dictatutii judicativului, indicate mai sus. Structura originară judicativă are un caracter strict formal, dacă o luăm ca S P, așa cum am propus într-un capitol anterior. Ea se multiplică, am constat deja, în raționament și argumentare. Dar ea este incompletă pentru dictatura judicativului; trebuie să intervină "al treilea element", cum s-a arătat că spune Aristotel, adică verbul a fi, întotdeauna unit cu timpul. Așadar, vom avea "S este (nu este) P"; sau "S a fost
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bunurilor", potrivit lui Aristotel, printre bunuri aflându-se și puterea politică nu era posibilă, fiindcă diferența de condiție dintre deținătorul puterii (Zeul) și ceilalți (oamenii) era evidentă și acceptată de aceștia din urmă, nu a fost nevoie de ideologie, adică de argumentarea unei excelențe sociale prin mijloace potrivite, anume pe baza convențiilor judicativului constitutiv. Inegalitatea absolută, în cazul în care mai este acceptată, este generatoare de constituții corupte, susține, de asemenea, Aristotel. Așadar, ideologia este un fapt (și produs) al unui om
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Noica), unele sisteme axiomatice ale matematicii și logicii intuiționiste (Brouwer, Heyting) etc. sunt exemple de fapte logice care nu corespund întrutotul convențiilor judicativului constitutiv, trecând drept fapte de graniță, cărora li se aplică proceduri speciale de autorizare, foarte apropiate de argumentările și justificările filosofice. Toate au de-a face cu o situare nonconstitutivă a unor legi logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Totalitate și infinit, trad. Marius Lazurca, Editura Polirom, Iași, 1999. Liiceanu, Gabriel, "Note" la Heidegger, Ființă și timp, Editura Humanitas, București, 2003. Lukasiewicz, Jan, Aristotle's Syllogistic from the Standpoint of Modern Formal Logic, Clarendon Press, Oxford, 1951. Marga, Andrei, Argumentarea, Editura Academiei Române, București, 2010. Marion, Jean-Luc, (1) De surcroît. Études sur les phénoménes saturés, PUF, 2001. (2) În plus. Studii asupra fenomenelor saturate, trad. Ionuț Biliuță, Editura Deisis, Sibiu, 2003. Marion, Jean-Luc, (1) Le phénomène érotique, Grasset, 2003. (2) Fenomenul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
s Logic", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Stoianovici, Dragan, Argumentare și gândire critică, Editura Universității din București, 2005. Surdu, Alexandru, Logică clasică și logică matematică, Editura Științifică, București, 1971. Surdu, Alexandru, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Surdu, Alexandru, Teoria formelor prejudicative, Editura
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
includă: 1. Rezumat; Descrie scopul proiectului și rezultatele obținute în cursul perioadei de desfășurare a proiectului și manieră în care aceste rezultate contribuie la realizarea obiectivelor proiectului. Acesta plasează realizările proiectului în contextul general al dezvoltării regionale. Obiectivele proiectului și argumentări Descrie mobilul proiectului, problema abordată și importanța ei în dezvoltare; relația proiectului cu alte activități în desfășurare, din același domeniu; explică implicarea altor instituții în implementarea proiectului. 2. Metode și rezultate; Reda pe scurt metodologia și prezintă informația odată cu analiza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176120_a_177449]
-
includă: 1. Rezumat; Descrie scopul proiectului și rezultatele obținute în cursul perioadei de desfășurare a proiectului și manieră în care aceste rezultate contribuie la realizarea obiectivelor proiectului. Acesta plasează realizările proiectului în contextul general al dezvoltării regionale. Obiectivele proiectului și argumentări Descrie mobilul proiectului, problema abordată și importanța ei în dezvoltare; relația proiectului cu alte activități în desfășurare, din același domeniu; explică implicarea altor instituții în implementarea proiectului. 2. Metode și rezultate; Reda pe scurt metodologia și prezintă informația odată cu analiza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176121_a_177450]
-
și solidaritate. • Dezvoltarea comunicării interpersonale preluate și din specificul comunicării „în și prin” sport, în vederea unei bune interrelaționări ale studenților. • Elaborarea programului de mijloace de acționare specifice jocurilor sportive pentru influențarea eficientă asupra caracteristicilor de personalitate ale studenților în medicină. • Argumentarea experimentală a eficienței aplicării programului de mijloace tehnico tactice specifice jocurilor sportive, prin metode strategice ce au la bază acțiunile eficiente în timpul jocului bilateral din atac și apărare. Ipoteza cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
cât tipar și acuzativ, și limbile acuzative au ambele tipare. Grimshaw (1987: 246), urmându-l pe Williamson (1979)17, arată că unele limbi reflectă morfologic (prin acordul verbului și prin marcare cazuală) distincția dintre inergative și inacuzative. Datele folosite pentru argumentare sunt din limba lakota: obiectul direct al unui verb tranzitiv cu sensul hit 'a lovi' impune aceeași marcare morfologică a verbului ca și subiectul unui verb inacuzativ cu sensul be tall 'a fi înalt', iar subiectul tranzitiv și subiectul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]