13,008 matches
-
prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Peștera Pocruia; - rezervație naturală: pădure seculară de castani comestibili; - pădurea din Topești: fostă bază de rezistență a lui Tudor Vladimirescu; - cascade Înalte de 40 de m; - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți; - păstrăvărie; - lac de acumulare. JUDEȚUL HUNEDOARA BARU. - descoperire arheologică: așezare din perioada de trecere de la neolitic la bronz; - monument arheologic: Villa Rustica, satul Valea Lupului; - m. arh.: Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, secolul XVII, sat. Baru; BĂNIȚA. - monumente arheologice: Turnul medieval de apărare, În satul Crivadia; - artă populară momîrlănească; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Topești: fostă bază de rezistență a lui Tudor Vladimirescu; - cascade Înalte de 40 de m; - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți; - păstrăvărie; - lac de acumulare. JUDEȚUL HUNEDOARA BARU. - descoperire arheologică: așezare din perioada de trecere de la neolitic la bronz; - monument arheologic: Villa Rustica, satul Valea Lupului; - m. arh.: Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, secolul XVII, sat. Baru; BĂNIȚA. - monumente arheologice: Turnul medieval de apărare, În satul Crivadia; - artă populară momîrlănească; - m. n.: Peștera Bolii, - m.n.: Peștera de la Tecuri, sat Crivadia; - cabana Bănița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cerbi și mistreți; - păstrăvărie; - lac de acumulare. JUDEȚUL HUNEDOARA BARU. - descoperire arheologică: așezare din perioada de trecere de la neolitic la bronz; - monument arheologic: Villa Rustica, satul Valea Lupului; - m. arh.: Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, secolul XVII, sat. Baru; BĂNIȚA. - monumente arheologice: Turnul medieval de apărare, În satul Crivadia; - artă populară momîrlănească; - m. n.: Peștera Bolii, - m.n.: Peștera de la Tecuri, sat Crivadia; - cabana Bănița. BERIU. - așezare dacică: satul Cucuiș; - cetate feudală: satul Sibișel; - cetate feudală: satul Cucuiș; - - m. m.: - Cruce - Închinat eroilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
PETRILA. - m. m. compus din 6 coloane de beton mozaicat și acoperiș În formă de templu grec, dedicat eroilor din 1916-1918, În satul Lonca; - cabanele Lunca Florii și Voievodul; PUI. - așezare din epoca paleolitică și neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rotundă din piatră; - rezervație forestieră: pădurea Borovăț (pin negru, fag); - elemente ale portului popular tradițional. ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Alina, Anemona, Argeșu, Boema, Carmen, Casa Iannis, Casa Tom, Casa Teo, T.V. Condor, Clasic, Dona, Eden, Fratelli, Montana, Gura Pădurii, Master, Mieșunica, Raluca, Teleferic, TUI, Thomas, Valea Iancului etc; - motel: Izvorul Rece; - cabane: Stăna Regală etc. JUDEȚUL SIBIU AVRIG. - Săpături arheologice (Săcădate); - m. arh.: Biserica ortodoxă Duminica Floriilor (sec.XVIII), valoroasă pentru frescele interioare; - m. arh.: Castelul Bruckenthal (După Palatul Schonbrunn din Viena); - m. arh.: mormîntul lui Gh. Lazăr (1779-1823), Învățat, luminist român; - m. m.: bustul monumental al lui Gh. Lazăr
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cetate dacică (Arpașu de Sus); - Centru de ceramică (Porumbacu de Sus); - Lacul Podragu; - Cabanele: Podragu, Turnuri, Arpaș; CISNĂDIE - m. arh.: cetatea de pe dealul orașului cu biserica (1140), biserica-cetate stil romanic; - m. arh.: biserica fortificată În stil romanic (Cisnădioara), 1223; - săpături arheologice: monede din epoca romană; - expoziție muzeală permanentă din 1974 cu profil tematic unic (istoria, meșteșugul) amenajată În cetate; - muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele unei cetăți construite Înainte de sec. XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa Parascheva (1750) cu pictură original; - m. arh.: casa episcopilor; - m. m.: mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1806-1873) - fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
meșteri În arta cioplirii lemnului - sat Șerbănești; - festivalul „Hora costumelor” - parada costumelor populare În luna aprilie; - festivalul „Brîul de aur”, luna septembrie, o trecere În revistă a formațiilor de dans din județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod de peste Olt - „Podul lui Traian”, - castru roamn „Pons Vetus” (Podul Vechi), la punctul numit „Turnulețe”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, cu pictură interioară și exterioară (1733), sat CÎinenii Mici; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, cu pictură interioară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Belladonna, Brădișor, Corona, Elandra, Ema, Feny, GNR House, Olănești, Luana, Rozmarin, Veritas etc; - pensiuni: Andra, Ana, Ana Lăcrămioara, Beatrice, Casa Vânătorilor, Casa Olănescu, Comanca, Delux, Noel, Mircea, Rubin, Trei Brazi, Tisa etc; - case: Ioana, Nicoli, Delux, Andrei etc PERIȘANI. - săpături arheologice: castru roman de la Titești; - m. arh.: biserica de lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
imediat după fiecare ședință lunară. Secțiunea legislativă oferă pe loc textul reglementărilor în vigoare la care se face referire în avizări. Fără cozi, fără nervi, fără birocrație excesivă. În fine, site-ul este un instrument neprețuit pentru specialiști. Cartarea siturilor arheologice printr-un program care utilizează GPS-ul și analiza din satelit, realizată de "Data Invest" Iași, câștigătoarea licitației publice organizată de DCCPCN Iași, cu fondurile obținute în urma taxelor de avizare, reprezintă o premieră națională și constituie un exemplu pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
datând în secolul XVII. Fără intervenția hotărâtă a Direcției de Cultură și Patrimoniu Iași, primarul ar fi distrus-o imediat, turnând rapid beton pe toată suprafața, așa cum a făcut, în 2000, când nu exista legislație, Constantin Simirad, cu restul complexului arheologic de la Hală ca să-și "ctitorească" faimosul său hangar de tarabe. Păi, ia imaginați-vă că Direcția Monumente ar fi fost în subordinea primarului... În zece ani, în locul orașului, al monumentelor, al parcurilor și al caselor de patrimoniu, am fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ABORDARE TEMERARĂ A PROBLEMELOR CONTROVERSATE ALE ISTORIEI ROMÂNILOR Cu toate progresele indubitabile pe care le-a înregistrat constant în ultimele decenii, istoriografia românească acuză încă numeroase neîmpliniri: izvoare diplomatice și arheologice de mare relevanță continuă să rămână nepublicate sau sunt nesatisfăcător valorificate, numărul operelor de sinteză cu adevărat semnificative este dezolant de limitat, difuzarea lor la scară națională este precară, iar transpunerea în limbi de circulație internațională lipsește aproape total, interpretările
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rând, este cineva care se bucura de un mare prestigiu, fiind asemenea unui zeu pentru oamenii din antichitate. Importanța acțiunii moralizatoare a lui Deceneu și Burebista a avut finalitatea dorită, deoarece s-a grefat pe o dezvoltare economică apreciabilă, atestată arheologic în cetățile dacice. Încă din secolul al II-lea î.Hr. Dacia sau Daco-Geția intrase în circuitul economic european, continuând, prin cetățile grecești de la Marea Neagră, vechile legături cu lumea greacă și Orient, și adăugând la vechile legături pe cele noi cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]