4,412 matches
-
La 6 noiembrie 2011, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la târnosirea bisericii, s-a celebrat o slujbă de resfințire a Bisericii “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Cajvana. Sfânta Liturghie și slujba de resfințire au fost oficiate de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și de arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului, alături de un sobor de 40 de preoți și diaconi de la mai multe parohii din județ. La acest eveniment au asistat peste 3.500 de credincioși din Cajvana
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
de ani de la târnosirea bisericii, s-a celebrat o slujbă de resfințire a Bisericii “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Cajvana. Sfânta Liturghie și slujba de resfințire au fost oficiate de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și de arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului, alături de un sobor de 40 de preoți și diaconi de la mai multe parohii din județ. La acest eveniment au asistat peste 3.500 de credincioși din Cajvana și din împrejurimi; printre oaspeții importanți s-au aflat
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
de iconom stavrofor. Localnicii căjvăneni au participat în număr mare la acest eveniment, cei mai în vârstă purtând costume tradiționale, bundițe cu blănuri, broboade și căciuli din astrahan, în timp ce localnicii mai tineri s-au îmbrăcat cu haine moderne, dar elegante. Arhiepiscopul Pimen i-a lăudat cu acest prilej pe localnici, spunând că aceștia sunt darnici și vrednici. La această sărbătoare locală s-a organizat pe trotuarul din fața bisericii un mic bazar stradal, unde se vindeau CD-uri cu muzică religioasă, icoane
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul mai marilor voievozi și îngerilor Mihail și Gavril s-au sfințit cu voia și blagoslovenia preasfințitului arhiepiscop Dosofteiu de Rădăuți, care sfântă biserică au luat sfârșit ca zidire la anii 1780 septembrie 8"". Conform însemnărilor de pe pomelnic-diptic, biserica s-a deteriorat în timp, fiind reclădită în anul 1861. Cu această ocazie, s-a construit și actuala clopotniță
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
ani a secretarului particular a lui William și Tom Pettifer, fiul în vârstă de opt ani a fostei dădace a prinților William și Harry, "Tiggy" Pettifer. Slujba a fost oficiată de John Robert Hall, decanul de la Westminster, împreună cu Rowan Williams, arhiepiscopul de Canterbury și Richard Chartres, episcopul Londrei. Este o lungă tradiție ca arhiepiscopul de Canterbury și episcopii de rang înalt ai bisericii anglicane să oficieze nunțile monarhilor și ai viitorilor monarhi însă cum Chartres este un prieten apropiat al Prințului
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
de opt ani a fostei dădace a prinților William și Harry, "Tiggy" Pettifer. Slujba a fost oficiată de John Robert Hall, decanul de la Westminster, împreună cu Rowan Williams, arhiepiscopul de Canterbury și Richard Chartres, episcopul Londrei. Este o lungă tradiție ca arhiepiscopul de Canterbury și episcopii de rang înalt ai bisericii anglicane să oficieze nunțile monarhilor și ai viitorilor monarhi însă cum Chartres este un prieten apropiat al Prințului de Wales, a fost invitat să participe la ceremonie. După terminarea slujbei religioase
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
(în ; c. 1175 - 27 ianuarie 1235) a fost un prinț sârb a Zahulmiei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici (în sârbă ). A fost cel
Sfântul Sava () [Corola-website/Science/321302_a_322631]
-
al IV-lea, și a continuat să dețină titlul de împărăteasă în tot cursul domniei lui. Kassai se pregătise pentru această zi, și avea fonduri strânse pentru a-l plăti pe patriarhul Bisericii Copte din Alexandria săă numească un nou arhiepiscop al Bisericii Etiopiei, în locul lui Abuna Salama care a murit în 1867. Patriarhul Chiril al V-lea i l-a trimis pe Abuna Atnatewos, care a sosit în iunie 1869. La 12 ianuarie 1872, Atnatewos l-a încoronat pe Kassai
Yohannes al IV-lea al Etiopiei () [Corola-website/Science/320505_a_321834]
-
nord de cea a bisericii mari. Ctitorul său este egumenul mănăstirii din acea vreme, Lavrenție, după cum relatează pisania: „Precum dorește cerbul de izvoarele apelor, așa au dorit sufletul mieu ca să zidesc casă lui Dumnezeu întru pohtala sfântului părintelui noistru Nicolae arhiepiscop al Mirelor. Ridicatu s-au acestă sfântă bolniță din temelie cu toată osârdia și chieltuiala sfinții sale părintelui chir Lavrenție ig[umenu] mănăstirii Polovragi, ajutorându-mă și alți frați, cari vor fi arătați în cartea vieții”. Biserica are un plan
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
Pabaiskas, la 1 septembrie 1435, care i-a costat viața lui maestrului și a altor câțiva cavaleri de rang înalt, a adus ordinul aproape de Livonia. Acordul Confederației livoniene la Walk, pe 4 decembrie 1435, a adus la masa tratativelor pe arhiepiscopul de la Riga, episcopii de la Curlanda, Dorpat, Ösel-Wiek și Reval, pe de o parte și pe reprezentanții Ordinului livonian și vasalii lor, respectiv pe deputații consiliilor municipale de la Riga, Reval și Dorpat, pe de altă parte. Cu toate acestea, în timpul războiului
Ordinul livonian () [Corola-website/Science/320523_a_321852]
-
masculin din toată Anglia", a fost adus în fața regelui în speranța că regele îl va plăcea și va diminua influența pe care o deținea favoritul regelui, Robert Carr, Conte de Somerset. După introducerea sa la curte, George Villiers, sprijinit de Arhiepiscopul de Canterbury, George Abbot, și de regină, câștigă afecțiunea regelui Iacob I și a moștenitorului tronului, prințul de Galles. Regele îl numea "copil dulce și soție", iar George Villiers a devenit favoritul lui; Iacob I l-a răsfățat și acoperit
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]
-
A fost fiica cea mare a regelui Sancho al VI-lea de Navara și a reginei Sancha de Castilia. Berengaria s-a căsătorit cu Richard I al Angliei la 12 mai 1191 și a fost încoronată în aceeași zi de arhiepiscopul de Bordeaux, de episcopul de Evreuxand și de episcopul de Bayonne. Ca în cazul multor soții ale regilor Angliei, se cunosc puține lucruri despre viața ei. Richard a fost logodit înainte cu Prințesa Alys, sora regelui Filip al II-lea
Berengaria de Navara () [Corola-website/Science/320546_a_321875]
-
al reginei Mary. Mama ei era Elizabeth, ducesă de York, fiica cea mică a lui Claude Bowes-Lyon, al 14-lea Conte de Strathmore și Kinghorne și a Ceciliei Bowes-Lyon. A fost botezată la Palatul Buckingham la 30 octombrie 1930 de arhiepiscopul de Canterbury, Cosmo Lang. Nașii ei au fost: unchiul ei Prințul de Wales (reprezentat de fratele lui, Prințul George); vara tatălui ei Prințesa Ingrid a Suediei (reprezentată de Lady Patricia Ramsay); mătușa ei Prințesa Victoria; mătușa maternă Rose Leveson-Gower, Contesă
Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon () [Corola-website/Science/320542_a_321871]
-
au refuzat să ia parte la coaliția împotriva lituanienilor. Ducii din Galiția și Volînia au reușit să obțină controlul asupra Ruteniei Negre, o zonă condusă de Vaišvilkas, fiul lui Mindaugas. Tautvilas a plecat la Riga, unde a fost botezat de arhiepiscop. În 1250, Ordinul a organizat două raiduri majore, unul împotriva țării Nalša și împotriva altor domenii ale lui Mindaugas și împotriva acelor părți din Samogiția care încă îl mai susțineau. Atacat din nord și sud și confruntându-se cu o
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
susțineau. Atacat din nord și sud și confruntându-se cu o posibilitatea unor frământări în alte părți, Mindaugas a fost pus într-o situație extrem de dificilă, dar a reușit să profite în folosul său de conflictele dintre Ordinul Livonian și Arhiepiscopul de Riga. A reușit să îl mituiască pe Andreas von Stierland, maestrul Ordinului, care încă era supărat pe Vykintas pentru înfrângerea din 1236. În 1251, Mindaugas a fost de acord să primească botezul și să cedeze controlul asupra unor teritorii
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
În același an însă, a pierdut Mesembria și Anhialos (azi Nesebăr și Pomorie, Bulgaria), care au fost recucerite de împăratul bizantin Ioan al V-lea Paleologul. Dar doi ani mai târziu în 1359, Dobrotici cucerește cetatea Vicina de la jupânul Demetrios (Arhiepiscopul Vicinei, Iachint, a devenit primul mitropolit al Țării Românești tot în acest an), gurile Dunării cu cetățile Oblucița (azi Izmail, Ucraina) și Chilia, Insula Șerpilor și porturile Constanța și Mangalia (foste cetăți antice Tomis și Callatis) de la Țara Românească, precum și
Despotatul Dobrogei () [Corola-website/Science/320619_a_321948]
-
al reginei Victoria și al Prințului Albert. Mama sa era Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, fiica Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a Țarinei Maria Alexandrovna. A fost botezat la Palatul Buckingham la 27 noiembrie 1874 de arhiepiscopul de Canterbury, Archibald Tait. Nașii săi au fost regina Victoria, Țarul Alexandru al II-lea, împăratul William I al Germaniei, Prințesa Moștenitoare Victoria a Germaniei (sora tatălui său), Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (unchiul tatălui său
Alfred, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/320618_a_321947]
-
III-lea, fiul cel mare al lui Frederic, Prinț de Wales și al Augustei de Saxa-Gotha. Mama ei era regina Charlotte (născută Prințesa Charlotte de Mecklenburg-Strelitz). A fost botezată la Palatul St. James, la 17 iunie 1770 de Frederick Cornwallis, arhiepiscop de Canterbury. Nașii ei au fost: Prințul de Hesse-Cassel, Prințesa de Nassau-Weilburg și Prințesa Moștenitoare a Suediei. Prințesa a fost foarte protejată și și-a petrecut majoritatea timpului cu părinții și surorile ei. Regele George și regina Charlotte și-au
Prințesa Elisabeta a Regatului Unit () [Corola-website/Science/320686_a_322015]
-
cu aproximație în anii 1595-1596. Un raport anonim italian din anul 1606 precizează că aici era o biserică catolică din zidărie, aflată într-o stare dărăpănată, la care slujea rar preotul de la Cotnari. La mijlocul secolului al XVII-lea, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al Diecezei de Bacău, a vizitat principalele comunități catolice din Moldova. Cu acest prilej, el a scris un raport intitulat "Codex" (Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani ritus in Provincia Moldaviae), pe care l-a
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
de Wales, fiul cel mare al regelui George al II-lea și a reginei Caroline de Ansbach. Mama ei a fost Prințesa Augusta de Saxa-Gotha. Cincizeci de zile mai târziu a fost botezată la Palatul St. James de John Potter, arhiepiscop de Canterbury. Nașii ei au fost: bunicul patern, Regele George al II-lea (reprezentat de Lordul Chamberlain, Charles FitzRoy) și bunicile Regina Caroline și Ducesa de Saxa-Gotha (ambele reprezentate prin procură). În momentul nașterii ei a fost a doua în
Prințesa Augusta a Marii Britanii () [Corola-website/Science/320703_a_322032]
-
la 23 octombrie 1997 PS Petru Gherghel, episcop de Iași, a sfințit noul lăcaș de cult cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La invitația Patriarhiei Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei Romano-Catolice de Iași, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a efectuat în perioada 2-8 septembrie 2001 o vizită ecumenică în România. Printre comunitățile catolice care au fost vizitate de înaltul ierarh catolic s-a aflat și comunitatea din Podu Iloaiei. În această vizită cardinalul austriac a fost
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
ca paroh de Moara preotul Iulian Ceobanu. Acesta a început construirea unei case parohiale, care a demarat la 13 aprilie 2009 cu o slujbă de binecuvântare celebrată de PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași. La invitația episcopului Petru Gherghel, arhiepiscopul polonez Józef Kowalczyk, nunțiu apostolic în Polonia, a vizitat, în perioada 29-31 mai 2009, comunitățile catolice din Suceava, Poiana Micului, Cacica, Solonețu Nou și Moara. În ultima zi a vizitei, la ora 18.30, el a celebrat sfânta Liturghie în
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
următoarea inscripție în limba latină: "„Francisc I Imper: Aust: I Sumptibus MDCCCXI”", a cărei traducere aproximativă în limba română este următoarea "„În 1811, pe cheltuiala lui Francisc I, împărat al Austriei”". Biserica a fost consacrată la 17 iunie 1826 de arhiepiscopul de Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice. În Bucovina era de multă vreme lipsă de preoți. După prima vizită canonică făcută în Bucovina, arhiepiscopul Ankwicz de la Lemberg a făcut apel la clerul din Galiția, dar și acolo era lipsă de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
cheltuiala lui Francisc I, împărat al Austriei”". Biserica a fost consacrată la 17 iunie 1826 de arhiepiscopul de Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice. În Bucovina era de multă vreme lipsă de preoți. După prima vizită canonică făcută în Bucovina, arhiepiscopul Ankwicz de la Lemberg a făcut apel la clerul din Galiția, dar și acolo era lipsă de preoți. Ca urmare a desființării Ordinului Iezuit din Bielorusia printr-un ucaz din anul 1820 al țarului Rusiei, Consistoriul Arhidiecezan din Lemberg a dispus
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
1918 au produs unele schimbări în organizarea bisericească. Odată cu trecerea Bucovinei sub administrație românească s-au reglementat noi relații între Regatul României și Vatican. Pentru administrarea noilor teritorii unite cu România, Vaticanul l-a desemnat pe ES Józef Bilczewski (1860-1923), arhiepiscop de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]