3,791 matches
-
inventivitate imagistică. În Țara, unde tutelar este spiritul lui V. Alecsandri din Ostașii noștri, C.-P. narează epigonic, banal, episoade ale Războiului pentru Independență, făcând declamator apologia bravurii și a iubirii de țară. O „istorie critică”, Războiul neatârnărei (1913), relatând „asaltul și luarea Griviței”, și paginile autobiografice intitulate Amintiri din viața-mi, publicate postum în două volume (1944, 1999), au un interes mai mult documentar și psihologic decât unul literar. SCRIERI: Când n-aveam ce face, București, 1866; ed. 2, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
și psihologic decât unul literar. SCRIERI: Când n-aveam ce face, București, 1866; ed. 2, Craiova, 1875; O pagină din istoria resboiului poporului român din anul 1877-1878, Craiova, 1878; Țara, București, 1891; Cuvântări ostășești, București, 1901; Războiul neatârnărei. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913; Amintiri din viața-mi, I, îngr. Ion V. Lascăr, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Constantin Corbu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Poeziile d-lui Candiano-Popescu, „Telegraful”, 1876, 1145; Rosetti, Dicț. cont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
a devenit tot mai eficientă, în primul rând pe plan mediatic. Jürgen Habermas, un membru mai tânăr al mișcării și totodată unul dintre cei mai semnificativi filosofi contemporani, a explicat "problemele de legitimare ale capitalismului târziu" care, printr-un adevărat asalt cultural și mediatic asupra societății, o îndepărtează tot mai mult de problemele politice care contează, fie și cu prețul pierderii propriei legitimități. Distanța dintre politic și social se amplifică astfel, pe fondul unui permanent spectacol mediatic. Contradicțiile interne identificate de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
creșterea asimetriilor (economice, politice, sociale sau culturale) din societatățile asupra cărora se exercită, din simplu motiv că pretinde și primește mai mult de la oameni decât le înapoiază, concept pe care Onuf îl numește "îndatorare" (rent) (Onuf: 1989, 285-286). Iar prin asaltul permanent la adresa realității "burgheze" de către regimurile leniniste în general și leninismul romantic în particular, sintagmă des întrebuințată de-a lungul cărții, nu înțeleg altceva decât încercarea de a înlocui o formă mai "blândă" de hegemonie, cea liberală, cu o hegemonie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unei mișcări populare înspre un țel revoluționar" Tucker: 1987, 44), respectiv ca regim (după acapararea puterii politice). Deși sunt separate de multe diferențe importante, consider că leninismul poate fi înțeles mai bine, așa cum a intenționat și inventatorul său, ca un asalt continuu și unificat asupra realității înțeleasă ca modernitate. Aici rezidă unul din motivele principale pentru aderența sa populară comparativ cu ideologiile politice clasice. Eclectismul unor ideologii ca liberalismul, conservatorismul și socialismul reflectă diversitatea originilor lor, și reprezintă parțial o funcție
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
plan prestabilit; viziunea sa globală rămâne cea mai pașnică de până atunci a unui conducător sovietic. Leninismul, chiar și în era lui Lenin, dar mult mai vizibil pe timpul lui Stalin, a avut nevoie de un centru puternic pentru a lansa asaltul său permanent asupra realității. Dacă leninismul ca ideologie este relativ flexibil, adaptându-se particularităților societății pe care plănuiește să o asalteze, leninismul ca disciplină revoluționară trebuie să fie ferm subordonat unui singur centru. Asta însemană în definitiv "centralismul democratic": membrii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au dreptul de a dezbate și critica până la luarea unei decizii; ulterior, nu mai sunt permise dezbateri suplimentare pentru că acestea nu pot fi decât "contrarevoluționare", subminând "unitatea de acțiune" și eficiența partidului însuși. Centrul moscovit de unde leninismul și-a început asaltul asupra realității "burgheze", încercând disperat să pună în locul ei propria realitatea fantasmagorică a fost contestat, la începutul anilor '60, de către un centru alternativ, Beijingul. Un alt regim leninist "autonom" se poziționa în competiție cu centrul clasic pentru a câștiga supremația
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
va prelua portofoliul Comunicațiilor, Teohari Georgescu va fi numit subsecretar la Ministrul de Interne iar viitorul prim-ministru Petru Groza, liderul Frontului Plugarilor, va ocupa postul de vicepremier (Cioroianu: 2005a, 55). Era însă insuficient pentru ambițiile politice ale liderilor PCdR. Asaltul propagandistic asupra populației, muncitorii și țăranii fiind vizați cu predilecție, se amplificase. Peste tot în marile orașe ale țării aveau loc "greve spontane" unde se cerea demisia imperativă a guvernului și înlocuirea lui cu unul "de largă concentrare democratică", în timp ce
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății în conformitate cu ideocrația leninistă (Morar-Vulcu: 2007, 32). Societatea, la rândul ei, rezista asaltului identitar venit "de deasupra" (ilustrativ în acest sens este titlul lucrării lui Ioan Lăcustă Republica Populară și România, 1948-1952), la început activ, dar ulterior tot mai pasiv, pe măsură ce comunismul părea să devină ireversibil. Nu numai în intervalul pe care acest
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pretențiilor ideologice ale centrului, păstrând în același timp cadrul leninismului post-revoluționar în ciuda existenței unor importante curente pro-reformiste regimurile din Polonia și mai ales din Ungaria nu au mai găsit resursele necesare pentru a face față cu succes instabilității interne și asaltului mentalității "mic-burgheze", dominantă în societățile pe care încercau să le conducă înspre viitorul comunist. În continuare vom vedea cum au reușit comuniștii români să "simuleze" leninismul europenizat, menținându-se în același timp cu fermitate pe poziții leniniste post-revoluționare. 4.4
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un loc central (Politica externă...: 1972; Politica internaționalistă...: 1972; Șerbănescu: 1973). "Solidaritatea" internațională, chiar dacă putea oferi un loc temporar forțelor ne-leniniste, "burgheze", chiar și fasciste sau naziste, după cum a demonstrat Stalin avea la bază o orientare ideologică fermă, un asalt constant și neînduplecat asupra realității "burgheze" pentru victoria căruia, așa cum avertiza însuși Lenin, trebuie utilizate absolut toate mijloacele disponibile. În ceea ce privește naționalismul, toate constructele ideologice avansate sau analizate mai sus îl conțin cu prisosință. La rândul său o ideologie, naționalismul deține
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
utilă între revoluția maghiară și invazia pragheză vezi Kiraly: 1969, 52-60 și Aczel: 1969, 60-66). În plus, populația cehoslovacă avea încredere în măsurile de eficienizare a socialismului, ceea ce nu se poate spune și în cazul maghiarilor. Stopând eroziunea internă și asaltul extern asupra leninismului cehoslovac, al populației aflate sub influență "imperialistă", Moscova era preocupată mai degrabă de utilitatea politică a ideologiei decât de salvgardarea ethosului său revoluționar; dimpotrivă, acesta din urmă trebuia sacrificat în favoarea stabilității și comodității la care ajunsese leninismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
era preocupată mai degrabă de utilitatea politică a ideologiei decât de salvgardarea ethosului său revoluționar; dimpotrivă, acesta din urmă trebuia sacrificat în favoarea stabilității și comodității la care ajunsese leninismul sistemic și de care dorea să se bucure. Renunțând însă la asaltul permanent asupra realității "burgheze" pentru obținerea unui statu-quo, leninismul sistemic a fost penetrat, conștient sau nu, de axiologia burgheză. Viața calmă" pe care o promitea Brejnev avea toate motivele să fie condamnată de veteranul Molotov: reprezenta primul pas în direcția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a invaziei nu a mai fost decât un singur pas (Golan: 1971, 326-327). Ce s-a întâmplat cu leninismul în Cehoslovacia? Din perspectivă sovietică, era vorba despre o certă alunecare înspre "dreapta", adică îmbrățișarea principiilor social-democrației și deci capotarea în fața asaltului ideologic "burghez". Când Jiri Hendrich, membru CC al PCC, afirma la începutul anului 1967 că reformarea ideologică a Cehoslovaciei presupune renunțarea la "abordarea sectaristă și maximalistă" (Hendrich în Pătroiu: 1998, 28), moștenirea istorică a bolșevismului era direct atacată în favoarea "minimalismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atât cu forța, cât și prin măsuri persuasive, unei societăți inamice în esență, structurată de o mentalitate "mic-burgheză". Treptat, și procesul era unul de lungă durată, pe măsură ce societatea ar fi dezvoltat o conștiință normativ-leninistă și ar fi devenit imună la asaltul propagandistic "imperialist" și total impenetrabilă în raport cu ethosul "burghez" de abia atunci partidul ar fi putut fi apreciat cu adevărat de societate, pe măsură ce se topea în interiorul ei, pe drumul înspre comunism. Între timp, desigur, "imperialismul" ar fi pierdut teren la nivel
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care nu suporta un referent superior (Alexiev în Kolkowicz, Korbonski: 1982, 213; Alexiev: 1981, 5-18). Leninismul romantic își va afirma cu vehemență disidența și la nivel militar; naționalismul armatei va fi împletit cu cel provenit din ideologia oficială pentru un asalt cât mai eficient asupra "vechiului", a spiritului "mic-burghez" care se încăpățâna să reziste tăvălugului propagandistic al partidului. Rolul principal al armatei va fi deturnat, aceasta transformându-se într-un "agent pentru socializare patriotică" care, sub coordonarea PCR, va depune eforturi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
începutul deceniului opt al secolului precedent, suficient de consolidat din punct de vedere politic pentru a își arăta adevărata față ideologică. Astfel, noul tip de leninism dezvoltat în România și împotriva societății românești a devenit manifest și a declanșat un asalt pletoric asupra spiritului "mic-burghez" care, horrible dictu, încă anima comportamentul social. Ajungem acum la încă o întrebare fundamentală: în ce măsură devenirea manifestă a leninismului romantic se datorează influenței leninismului asianizat? Ceaușescu, împreună cu o parte dintre mebrii Biroului Politic ai PCR au
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acord. Numai că, începând cu 1971, referințele la stagnarea ideologică a regimului și măsurile active puse în practică pentru combaterea ei nu au mai fost sporadice, cum se întâmplase până atunci, transformându-se în schimb într-o fațetă permanentă a asaltului leninismului romantic asupra societății. Sigur, Ceaușescu avea clar, în bună tradiție leninistă post-revoluționară, o aversiune față de intelectuali, a căror tendințe "șovăielnice" și spirit "mic-burghez" nu se lăsau realmente înlocuite de o conștiință autentic leninistă, "monolitică" în convingerea ei de a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
putut da glas unor convingeri ideologice profunde care, în termeni tehnici, mențineau și amplificau chiar "rolul conducător al partidului în întreaga viață politică, economică și socială" (1972), dar și, mai ales, în ceea ce privește cultura sau arta. Leninismul romantic începea cu adevărat asaltul, pe toate planurile și sub toate formele, împotriva societății românești, pretinzând însă că poate face acest lucru numai în baza unor tehnici "de muncă și luptă" particulare, extrase din propria sa experiență istorică. Metodele și experiențele sale proprii constituiau singurul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În acest punct, asemănănarea leninismului romantic cu leninismul post-revoluționar este substanțială: nici Stalin nu avea încredere în PCUS, de aici și epurările recurente la care îl supunea. Ceaușescu a decis, în bună tradiție romantică, să devină un erou comunist prin asaltul ideologic dus pe toate planurile, prin intermediul PCR, împotriva unei societăți insuficient îndoctrinate. Asta explică și motivul pentru care, "umanismul socialist", care înlocuise la mijlocul anilor '60 fostul "realism socialist" de coloratură jdanovistă, este golit acum de orice diferență cu primul, exceptând
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de stat, a conștiinței socialiste a oamenilor muncii ceea ce ar avea implicații negative asupra întregii activități de construcție socialistă din țara noastră (Rolul conducător al partidului...: 1972, 325-326). În traducere "burgheză", precara pregătire ideologică a activiștilor PCR compromite eficacitatea asaltului leninismului romantic asupra societății românești care, deși se află într-o anumită inerție leninistă în sens material, nu este deloc maturizată din punct de vedere ideologic. Ca de altfel nici partidul responsabil cu implementarea și supravegherea acestui proces. Soluția: Ceaușescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urma, fără îndoială, un "dialectic" reflux. "Ei mizau pe faptul că dorința de a părea descuiat a noului șef le va îngădui să-l păcălească la infinit" (Rusan în Rusan, 2001, 856). S-au înșelat. Leninismul romantic a declanșat un asalt total și permanent asupra a tot ce însemna sau amintea de "burghezie" în sânul societății românești. Pe de altă parte, mulți artiști i-au fost aliați. Este cazul scriitorului și poetului Mihai Beniuc, de la care aflăm sensul romantic leninist al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
După cum observă James Niessen, "Recrutarea salariaților români pentru Transilvania s-a accelerat după 1975", tocmai în vederea inițierii unui proces de disoluție a nucleului identitar maghiar concentrat în sud-estul Ardealului (Niessen în Sugar: 2002, 243). Iar concluzia lui Connor referitoare la asaltul ideologic și identitar al leninismului romantic la adresa minorității maghiare, pe care mi-o asum integral, merită fără doar și poate citată pe larg: Deși maghiarii au fost [...] disipați ("gerrymandered") (între 1960-1970, n.m.) în două mici județe în care alcătuiau o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din 1956, a fost reînhumat, o manifestare simbolică împotriva opresiunii sovietice la care au participat sute de mii de oameni, "presa română a prezentat ceremonia ca o demonstrație majoră de iredentism maghiar direcționată împotriva României și de asemenea ca un asalt asupra socialismului și a Tratatului de la Varșovia" (Shafir: 1989d, 2). Așa cum vom vedea în următorul capitol, confruntată cu schimbări sociale și politice care îi depășeau puterea de înțelegere, RSR va pretinde intervenții ale OTV în Polonia aflată în efervescență revoluționară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se afla într-o situație critică, regimul Ceaușescu continua să se cramponeze cu obstinație de obținerea, până în miticul an 2000, a statutului de "țară mediu dezvoltată" (Obreja: 1988). Tineretul, viitorii muncitori chemați să împlinească acest deziderat, erau însă reticenți în fața asaltului propagandistic-mobilizator al PCR. "Generația anului 2000" (Mahler: 1988) nu va reprezenta până la urmă decât una dintre multele fațete ale unei realități romantic leniniste a cărei fezabilitate era acum mai îndepărtată ca niciodată. Și pentru marea majoritate a românilor, soarele răsărea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]