3,728 matches
-
9 articole practicarea medicinei, remunerarea, penalizarea eșecurilor în cazul pacientului sclav cu achiziționarea plătită a altui sclav. Medicina empirică se luminează și ea de o îndelungată și selectă experiență. Cifra 7, cifra destinului, este invocată ca și poziția și mișcarea astrelor, în actul curativ, în asistența sanitară. Se pare că fructificarea medicinei empirice fără vrăjitorii, spre finele mileniului al III-lea î.Chr. intrase în obișnuința medicilor laici, după cum rezultă din textul unei plăcuțe de argilă cu rețete în sumeriană descoperită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
afecțiunile intestinale, venerice, oculare, leziunile de tot felul, explică cererea de asistență medicală și dezvoltarea medicinei. Prognosticarea și diagnosticarea, ipotetice sau reale, au făcut apel la antecedente și antecedenți, la colaterali și mod de viață, la ambient și uneori la astre și zei, dar întotdeauna la intuiția, dotația, profesionalismul medicului. Medicina mesopotamiană nu putea să nu-și convertească scânteierile, strălucirile prin influențe în istoria cultural-medicală a egiptenilor, grecilor, evreilor și de aici pe continentele de contact. Cererile claselor conducătoare de a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Istambul se află o sculptură în piatră arătând și pe Hygieia (Hygia) hrănind șarpele, simbol al prevederii, sau culegându-i veninul vindecător. Asklepios — fiul lui Apollo — este zeul medicinei. Experiența sa tămăduitoare s-a rafinat în discreția nocturnă și reflexele astrelor, până la a trezi morții din somn. Zeus l-a sacrificat prin lumina concentrată și-n viteza fulgerului. Considerat semizeu, Asklepios a avut o educație complexă, în care magistrul său, centaurul Hiron i-a dezvăluit secretele taumaturgiei, ale plantelor vindecătoare și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
localizați la un moment dat în Arabia peninsulară și deșertică, vecină cu Palestina, Siria, Mesopotamia, Africa, și despărțită de Asia de munții Anatoliei și ai Persiei, au gândit și creat pe puzderia de infinituri ale nisipurilor și sub cea a astrelor, făurind „Arabia fericită“, dintre Yemen și Medina, dintre Mecca și Marea Roșie, ca de aici să intre în Africa și mai departe. Nomadismul lor a fost mai întâi determinat de căutarea apei pentru ei și turmele de capre, oi, asini, cămile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu aceste conexiuni. Cu aprofundate studii în astronomie, mecanică, acustică, muzică, optică, filosofie, cunoscând bine gândirea lui Platon, a lui Aristotel, Avicena scrie și o sinteză a teoriilor filosofice în circulație. În medicină totuși, i se reproșează „unicismul său: “... mișcarea astrelor indică momentul sângerărilor (luărilor de sânge) și în prognosticul bolilor, geometria poligoanelor, fixează cicatrizarea plăgilor“, iar pulsul „luat după Clepsidra cu apă, conduce la diagnostic“. Un interes deosebit a stârnit lucrarea sa „Carte a vindecării sufletului“ (Al șifa). Sf. Toma
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sunt ele însele supuse greutății, în general era în contradicție cu sistemele anticilor, care considerau substanța acestor corpuri ca un foc pur, ca un element incoruptibil. Este totuși de remarcat opinia lui Anaxagora care, frapat de căderea unui meteorit, privea astrele ca pe niște corpuri grele pe care rapiditatea mișcării circulare le împiedică să cadă pe Pământ. Aceeași idee o găsim exprimată și la Plutarh într-un pasaj al lucrării Despre fața vizibilă a Lunii: Luna are totuși un ajutor contra
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
miște în jos. Pentru aceasta ar fi trebuit să fi fost pus la punct calculul infinitesimal, realizare intelectuală înfăptuită mai târziu de Newton și care a reprezentat baza formală pentru a preciza identitatea de natură dintre forțele care acționează asupra astrelor și gravitație. Mai târziu, când Isaac Newton va deduce legile atracției universale, folosește aceeași metodă: face abstracție de forțele studiate, considerând aceste forțe ca fiind matematice și nu fizice. În lucrarea sa, sugestiv intitulată Principiile matematice ale filosofiei naturale, el
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Cu complicitatea Geei, Rhea l-a salvat pe unul dintre ei acesta a fost Zeus prima divinitate și zeu suprem în Olimp. Cu Hera (sora și soția sa), cu alte zeități și muritoare, Zeus a avut urmași ce au întruchipat astre, componente ale pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
moare. Astfel a apărut cosmosul. Tot prin sacrificiu, omul cosmic, Pangu, a creat universul. Optsprezece milenii a trăit Pangu într-un ou. Când a ieșit din ou, Cerul s-a depărtat de Pământ iar din părțile corpului s-au plămădit astrele, munții, apele, vegetația, animalele, oamenii. În mitologia semită / iudaică, influențată de cultele divinităților canaanene, feniciene, babiloniene, lumea sacră este reprezentată de Azazel, divinitate nefastă a deșertului, de cuplul Gad și Asherah, protectorii norocului, și de divinități reprezentând războiul, dragostea, fertilitatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Binelui, și de Angra-Mainyu, simbolul distrugerii și al Răului. În mitologia scandinavă, crearea universului se datorează zeului suprem, Odhinn, născut din perechea Borr și Besta, ce l-a ucis pe uriașul primordial, Ymir, al cărui cadavru a fost transformat în astre. În mitologiile precolumbiene din America Centrală, creatorii universului, la mayași sunt: Gugumatz / Marele Șarpe cu Pene, ulterior, perechea primordială Gugumatz Tepeu. La azteci, creatorul lumii existente în șase ere este Quetzalcoatl / Șarpele cu Pene. La incași (Peru), Viracocha este creatorul lumii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divinități protectoare ale fecundității și agriculturii, foarte venerate la nivel public și, chiar mai mult, la nivel privat. În afara câtorva excepții, divinitățile nu se confundă cu obiectul material pe care Îl personifică sau Îl locuiesc (soarele, luna, stelele etc.). Cultul aștrilor, atestat uneori, este considerat o excepție. b) Regatele divine În principiu, zeii locuiesc În elementul pe care Îl reprezintă. Chiar și zeii al căror nume nu recheamă un domeniu anume sunt atașați În mod fundamental de un loc. Sediile zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeii continuă, adresându-i-se cu titlul de „Stăpân” și Îi aduc laude: „Marduk este regele!”. În continuare, narațiunea descrie realizarea proiectului: Marduk o Înfruntă și o ucide pe Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii și stabilește locuințele zeilor. Tot lui Îi aparține și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Asiria. Soția lui Mardukxe "Marduk" era ßarpanștu(m), „Cea care strălucește ca argintul”. Emblema sa este miticul mușhușșu, un șarpe sau dragon cu solzi, coarne, limbă bifurcată, ac de scorpion cu labele anterioare de leu, iar cele posterioare de vultur. Astrul lui Marduk este Jupiter. b) Assurxe "Assur" Assurxe "Assur", al cărui nume a ajuns la noi prin intermediul izvoarelor biblice și clasice, este zeul național al asirienilor, care Îi spuneau Așșur. El este cel care a dat numele capitalei regiunii asiriene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
relație cu Întregul sistem religios mesopotamian. 1. Crearea lumii (cosmogonia)tc "1. Crearea lumii (cosmogonia)" a) Atestarea Deținem 11 lucrări principale sumero-akkadiene care tratează originea lumii și iau În considerare cosmosul În Întregul său, dar și În părțile sale principale (aștri, țări, regiuni, cetăți, râuri etc.)1. Pentru a fi scurți, vom cita doar titlurile: 1) Prologul mitului sumerian Ghilgameșxe "Ghilgameș", Enkiduxe "Enkidu" și Infernul (sau Ghilgameș și Arborele ¾uluppu); acesta va fi reluat pe tab. XII a poemului akkadian despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
interpretare, arbitrară În parte și discutabilă metodologic, e În mare parte reducționistă și nu ține cont nici de personalitatea variată a protagoniștilor (de exemplu, Baal nu poate fi banalizat ca „ploaie”, după cum Shapashxe "Shapash" nu poate fi redus la un astru etc.), nici de complexitatea și profunzimea valorilor exprimate de eveniment, care folosește codul natural pentru a se referi la o realitate ce transcende cu mult ciclul sezonier și conceptele de fertilitate și fecunditate. Întâmplările narate, care se interpretează cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unii rămân la studii câte 20 de ani ș...ț După ei, această credință este un foarte bun stimulent pentru curaj, deoarece Înlătură teama de moarte. În afară de aceasta, mai discută și Îi Învață pe tineri o mulțime de lucruri În legătură cu aștrii și cu mișcarea lor, cu mărimea universului și a pământului, cu originea lucrurilor, puterea și atribuțiile zeilor nemuritori (De bello galico, VI, 13-14). Dacă la aceste competențe adăugăm și exercițiul poeziei elogiatoare - pentru preamărirea conducătorilor și a strămoșilor lor -, atestat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a Israelului și, de asemenea, era cultura celor învingători. Cu toate acestea, Gn 1 proclamă superioritatea Dumnezeului lui Israel asupra tuturor divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera acești aștri. Faptul este foarte cunoscut, dar merită subliniat că credința lui Israel a supraviețuit încercărilor exilului datorită acestui efort de reflecție teologică. Al
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera acești aștri. Faptul este foarte cunoscut, dar merită subliniat că credința lui Israel a supraviețuit încercărilor exilului datorită acestui efort de reflecție teologică. Al treilea aspect Distrugerea Samariei în anul 721 î.C. și apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
șaptea. În prima zi, Dumnezeu creează ritmul primordial al timpului, adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul lui Israel este Domnul timpului și al istoriei. În
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, obținând licența în 1963. A fost profesor de latină (1963-1966), redactor la revistele „Cronica” (1966-1968) și „Luceafărul” (1968-1993), apoi la Editura Cartea Românească. A debutat în 1959 la „Iașul literar”, iar prima carte, Poziția aștrilor, îi apare în 1967. I s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Eseuri asupra stării de grație (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor (1978, 1984, 1994, 1995) și Premiul Academiei Române (1989). Poezia lui L. își extrage substanța din valorificarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Cu o generozitate care, în fond, nu-l costă, presară în aproape toate poemele sale diamante, aur și stele, știind sigur că această recuzită, oricât ar considera-o unii desuetă, are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984; Ave Eva, București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului, București, 1991; Femeie dormind, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului, București, 1991; Femeie dormind, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), București, 1993; Mountolive, București, 1994; Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic, București, 1995; Poziția aștrilor, București, 1996; Călătoria mea ca erou și martir al timpului, îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]