8,108 matches
-
bun, se dovedește că românii austrieci nu-s sfâșiați de partide politice pasionale, ci, recunoscând că numai în cultura adevărată se face dovada prosperității unui popor” și care, alături de „reuniunile de lectură înființate de țărănimea română, aduc mărturia că românii austrieci pășesc înainte, duși încet, dar sigur!” Cât privește ziaristica din Principate, aici au existat în decursul anului 1867 40 de ziare 25 în București, 7 la Iași, 3 la Galați, 1 în Focșani, 2 în Botoșani, 1 la Craiova și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abstracție de ortografia revistei, influențată de sistemul propus de Aron Pumnul și criticat de Titu Maiorescu, după cum spune Ion Hangiu „publicația bucovineană a îndeplinit un rol important în popularizarea literaturii române în partea de nord a țării, aflată sub stăpânire austriacă.” „Cel mai fecund colaborator bucovinean al Foaiei a fost poporul cu producțiunile sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ei au militat pentru apărarea culturii, limbii și literaturii naționale, pentru poziția sa politică Alexandru a fost și arestat. El susținea că „poporul român este dator să-și dezvolte pe orice cale individualitatea, pentru a se putea opune cosmopolitismului imperiului austriac.” Conducător, chiar de la înființare, în 1862, al Reuniunii române de leptură din Cernăuți, pe care a propus să fie transformată în Societate pentru cultură și literatură română în Bucovina, membru al Societății Academice Române, deputat în Dieta Bucovinei, dar și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moartea sa în 1882, fiind urmat de Iancu Zotta, Eudoxiu Hurmuzachi, Dionisie Bejan ș.a. iar ca vicepreședinți: I. Caliniciuc, Silvestru MorariuAndrievici, Miron Călinescu, Vladimir de Repta. * Dimitrie Petrino, datorită scrierii sale „Răpirea Bucovinei” (1877) va intra în conflict cu procurorul austriac din Cernăuți, fiind obligat să părăsească Bucovina. La Iași, Petrino devine director al Bibliotecii statului, înlocuindul pe Eminescu și va ține un curs universitar de limbă și literatură română. Dimitrie Petrino (Desen în peniță De V. Cosmovici, din Revista Nouă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Făcând istorie, prefațatoarea revistei stabilește coordonatele istorice ale celei ce fusese, mult timp, numită Țara de Sus: „Istoria Bucovinei, ca un colț de țară, cu destinul ei specific, începe cu 330 de ani în urmă - la 1774, când trupele imperiale austriece au ocupat nordul Moldovei, numită ulterior Bucovina. Până la această dată istoria ei nu se deosebește cu nimic de istoria Țării Moldovei. Situația istorică a Bucovinei, de la 1774 și până astăzi a fost următoarea: 1. 1359-1774 (415 ani) face parte din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ales că tinerimea bucovineană, formată la școala românească, îndrumată de unii profesori cu vederi mai largi, treziți la conștiința națională și încălziți de mândria națională, acumulate din vechiul regat,refuza înregimentarea lor în partidele existente, cu simpatie la ideea statului austriac, și doreau altceva: românismul. Dacă dincolo de politică, tinerii făceau fie și numai literatură, ei nu aveau unde să o publice, iar cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din 1904 dându-i dreptul de a preda în limba germană și română. Pentru specializare a urmat cursuri la Viena, la Institutul de stat pentru educarea orbilor și la Institutul de stat pentru educarea surdo-muților. A publicat atât în timpul dominației austriece, cât și după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și lărgirea moșiei românești până la hotarele ei naturale.” Periodicul apare în perioada 1 aprilie 1 august 1916 și era editat de refugiații români bucovineni la București. Revista Bucovinei cuprindea proză: „O. Goga: Cântece fără țară”, de D. Marmeliuc, „Un profesor austriac (dr.Raimund Friedrich Kainell) despre etnografia Bucovinei” de A.C. Condrea,”Supuși și subjugați - austromaghiarii în Bucovina și Serbia” , de I.E. Torouțiu, „Justiția austriacă”, de Iorgu G. Toma - Corduneanu, „De la noi de acasă” - un fel de cronică literară la revistele și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bucovineni la București. Revista Bucovinei cuprindea proză: „O. Goga: Cântece fără țară”, de D. Marmeliuc, „Un profesor austriac (dr.Raimund Friedrich Kainell) despre etnografia Bucovinei” de A.C. Condrea,”Supuși și subjugați - austromaghiarii în Bucovina și Serbia” , de I.E. Torouțiu, „Justiția austriacă”, de Iorgu G. Toma - Corduneanu, „De la noi de acasă” - un fel de cronică literară la revistele și evenimentele zilei, „Penetrația germană în România”, de Iorgu G. Toma Corduneanu, „Noi academicieni: G. Coșbuc și I. Lupeș” de D. Marmeliuc, „Introducerea limbii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înstrăinați drumul cel bun de urmat. Apoi regimul nostru politic era - „democrat” - erau abolite titlurile deosebitoare de clase sociale, iar răzeșii, sau mai bine zis unii din ei, mazilii, aveau titluri și încă titluri (de noblețe), străine, din timpul dominației austriece, care acordase mazililor din Bucovina un gaj corespunzător clasei respective din Austria. Deci, cine se prezenta în calitatea de răzeș, trebuia să înțeleagă numaidecât, că e un indezirabil.” ... Pornind la drum cu afirmarea că „pământul Moldovei în aceste margini de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vedem nici program, nici organe care să-l dezvolte”. Și din această cauză a fost nevoie de o organizare politică a românilor și s-a ajuns la... Concordia Nefiind organul unui partid politic românesc, Revista ataca, cu vehemență, deopotrivă administrația austriacă cât și pe românii, care în fața alegerilor spuneau că alcătuiesc partidul național, dar nu erau decât niște asociați la exploatarea drepturilor românilor în folosul personal. La 15 ianuarie 1887 în Revista politică se scria: „Revista politică” are meritul de a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George Tofan. În timpul stăpânirii austriece, în localitățile cu populație mixtă sau înființat școli cu limba de predare a altor naționalități decât cea română (germană, ruteană). În această situație, unele personalități culturale române - spune Dragoș Cuzic și Dragoș Luchian în Mic Îndreptar Turistic - Siret - Editura Sport-Turism
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Și își punea, mai ales, mari nădejdi de izbândă în cercetarea viitorimii... „Bucovina”, gazetă bilingvă, tipărită pe două coloane, una în românește și alta în germană, cu coaractere semichirilice, servind moldovenilor, ca și valahilor, dar tratând probleme și din mediul austriac și german, cu interese în Principate, se declara preocupată, în aceeași măsură „și de soarta fraților noștri români - în număr de mai mult de trei milioane din Ungaria și Transilvania.” Dacă frații Hurmuzachi acordau interes Principatelor și tuturor românilor în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Constantin Demianov, Gh. Papazoglu, Scarlat Miclescu din Botoșani, Anastasie Scorțescul din Iași, Mitropolitul Veniamin și arhimandritul Daniil, profesorul de muzică Iohann Kraus, farmacistul Iohann Lochmann, foarte mulți preoți, adăpostiți în podurile chiliilor mitropoliei de la Suceava. Supravegheați și spionați de autoritățile austriece , cu apărători devotați și sinceri tot din partea românilor (bunul și jovialul Doxachi Hurmuzachi și mitropolitul Veniamin, de exemplu, ei nedorind să se publice în presă știri despre ajutorul dat pentru că, după părerea lor, prietenia și dragostea „cresc în umbra vieții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziare nu numai la Cernăuți și Suceava, ci și la Câmpulung, Gura Humorului, Storojineț, Hotin, Alba, Soroca, la Rădăuți, Dorohoi și Siret. Cu puternic suflu românesc, publicistica din nordul Moldovei a beneficiat și de ceea ce a putut prelua de la presa austriacă, germană, ruteană, rusă, dar a fost puternic influențată, mai cu seamă de cultura franceză, Intervenția Franței la Conferința de la Versailles pentru transferul Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei către România, în virtutea principiului wilsonian de autodeterminare a popoarelor, a fost favorabil comentat de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până în 1937. Din partea Partidului Național Țărănesc era prezent în presa timpului Teofil Sauciuc-Săveanu; absolvent al Facultății de filozofie din Viena și Cernăuți (1902 1909), cu studii în Grecia și Italia, profesor universitar la Cernăuți în 1913, membru corespondent al Institutului austriac de arheologie, dar și membru al Institutului de arheologie din Germania, decan al Facultății de filologie de la Universitatea din Cernăuți în 1924. Presa cernăuțeană, încă puțin cunoscută, subzistă. Ea continuă a fi prezentă la Cernăuți prin renăscutele Glasul Bucovinei, Țara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Causa of Law, La Salle College (Philadelphia). - (21 mai) Doctor of Human Letters, Oberlin College. - apare Religions australiennes, Payot. SW: - participă la primul Congres internațional de sanscrită, organizat la New Delhi. 1973 ME: - (22 mai) ales membru corespondent al Academiei Austriece de Științe (Philosophisch-historische Klasse). - (27-31 august) participă la Turku, în Finlanda, la Congresul Asociației Internaționale de Istorie a Religiilor, cu tema Știință și religie. - apar Fragments d’un Journal, Gallimard (traducere de Luc Badesco) și Australian Religions: an Introduction, Cornell
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Studies in African Mythology, Uppsala, 1951. 2. Este vorba de H. Baumann, Schöpfung und Urzeit des Menschen im Mythos afrikanischer Völker, Berlin, 1936: „Cu privire la viața religioasă a diferitelor populații arhaice, există de asemenea cărți importante scrise de etnologi germani și austrieci, care n-au intrat în dezbaterile privind originea și dezvoltarea religiei primitive. Putem menționa unele din scrierile lui L. Frobenius și H. Baumann asupra religiilor și mitologiilor africane” - cf. Nostalgia originilor, p. 51. 3. Titlul versiunii tipărite a conferinței „Chasteté
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fredonate în oraș ; Am o iubită, Dacă mâine vinovată sau Cingolita, printre primele plăci cu texte semnate de Ion Pribeagu, toate înregistrate cu orchestra celebrului evreu de origine rusă Dajos Béla, același cu care colaborase chiar Richard Tauber, marele dizeur austriac ce cucerise Europa cu vocea sa, pentru peste șaptezeci de piese. Călătoriile în Europa și contactul cu artiștii internaționali ai vremurilor, cu care se împrietenește pe loc, fie mai marii Tauber sau Maurice Chevalier, fie alții la început de drum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la Berlin mă ocup eu de vederi pentru mama, de plăți la hotel, de tot. Tu doar odihnește-te, n-ai închis un ochi toată noaptea. Încă te gândești la melodie ? — Aha, a bălmăjit el, privind pe fereastră peisajul matinal austriac. Erau printre munți. Prin pădure, unde totul era de un verde aprins, un verde crud, iar lumina dimineții strălucea. Trenul șerpuia printre văi, iar prin geamul întredeschis al compartimentului intra un aer tare, curat și răcoros. Cristi a închis ușor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
stiluri și decorații florale care încântau privirile trecătorilor și îi învăluiau cu aerul proaspăt și parfumat. Zona mlăștinoasă a Herăstrăului este schimbată peste noapte în Parcul Național sau Parcul Carol al II-lea, cum i se va spune, odată ce arhitecții austrieci Pinard și Rebhun, împreună cu Octav Dobrescu, vor termina de proiectat aleile și peisagistica minunată, creată dintr-o varietate vegetală nemaiîntâlnită, de la arțari, flașini, simpli plopi, sălcii sau tei până la stejari și cireși exotici, tufe și flori asiatice, împodo- bit de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Într-un cont În bancă pentru unii, depărtați, necunoscuți aflați În lipsuri grave, dar, mai ales, să te „deplasezi” În mijlocul lor, poate nu ca Maica Tereza, ființă ce frizează o sfințenie posibilă În plină modernitate, dar, poate, ca acel actor austriac, fiul marelui dirijor Karl Böhm, care, iritat de ipocrizia multor europeni ce-și adorm conștiința expediind dolari sau mărci sau franci sau lire pe adresa unor asociații ineficiente, multe, dacă nu oneroase, s-a „deplasat” el Însuși Într-un stat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unei servituți pro-moscovite, Începuseră deja din deceniul opt legături economice și culturale cu Vestul, căderea zidului de la Berlin găsindu-i oarecum pregătiți, măcar În mentalitate, nemaivorbind de rădăcinile lor mai vechi cu civilizația occidentală, prin structurarea lor istorică În imperiul Austriac, Cehoslovacia și Ungaria, sau prin puternica Biserică Catolică, În toate trei, dar care, mai ales În Polonia, a creat fenomene spectaculare de opoziție și chiar de luptă În primele rânduri ale Apusului contra „celei de-a doua mari puteri a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
modul festiv, sărbătoresc, dar și dramatic: Încercarea, efortul și lupta atâtora pentru conviețuirea a sute și sute de mii de inși, ce vorbeau aceeași limbă, e drept, dar care viețuiseră secole și secole sub trei imperii antagonice - rus, turc și austriac. Această „convulsie” dramatică a marii Uniri s-a văzut mai clar, cum se Întâmplă, În provincie și, mai ales, În cele „revenite” la patria mumă: Basarabia, Bucovina și Ardealul, cu toate provinciile sale - Banatul, Crișana, Transilvania, colonizată În bună parte
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]