4,649 matches
-
corelații datorează mult experienței de viață în comunism. Raportul public-privat a cunoscut o articulare aparte în societatea românească, în perioada comunismului, când zona privată și spațiul familial se bucurau de o valorizare specială, fiind considerate "loc de refugiu" în fața ingerințelor autoritare ale puterii politice, oferind un minim spațiu de libertate, precum și o necesară rețea socială de suport 25. Așadar, semnificația raportului public/privat nu era nici pe departe cea atribuită de mișcarea feministă a anilor 1970 și sintetizată în sintagma "ceea ce
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
in ROMANIA DRAGOȘ DRAGOMAN CAPITAL SOCIAL ȘI VALORI DEMOCRATICE ÎN ROMÂNIA Importanța factorilor culturali pentru susținerea democrației INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Introducere Tranziția societăților est-europene de la comunism la capitalism a fost un proces marcat de numeroase incertitudini. După ce euforia prăbușirii regimurilor autoritare comuniste a dispărut, constrângerile economice și sociale au modelat calea urmată de fiecare țară din regiune și au demonstrat că doar punctul de plecare era garantat, mai puțin punctul de destinație și cu atât mai puțin traiectoria parcursă (Stark și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Putnam, 2002: 115). Ceea ce pare să conteze decisiv la Putnam (2002: 196) este densitatea rețelelor orizontale. Pentru că doar interacțiunile specifice rețelelor orizontale produc norme de încredere și reciprocitate. Doar ele acceptă "sancțiuni" în cazul comportamentului egoist și înșelător. Rețelele verticale, autoritare, de subordonare, nu sunt propice dezvoltării unor asemenea valori. "O rețea verticală, oricât de densă și oricât de importantă ar fi pentru cei implicați, nu poate susține încrederea socială și cooperarea. Fluxurile verticale de informații sunt adesea mai puțin credibile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
non-membri. Hooghe măsoară nu doar participarea în asociații, ci și timpul petrecut în asociații, participarea anterioară (dacă este cazul) și tipul asociației. Mai mult, cercetarea realizată oferă o măsură adecvată a atitudinilor civice continuând abordarea lui Adorno referitoare la personalitatea autoritară care evită pe cât posibil ambiguitățile măsurilor bazate pe un singur item; ea înregistrează atitudinile contrare valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate, pe care le atribuim în general democrației. Scalele astfel construite sunt puse în relație cu participarea voluntară. Prima
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2001) iau în calcul și definiția competitivă a democrației. Folosind datele pentru România ale unei alte anchete la nivel regional realizată în 2000, autorii constată niveluri mari ale sprijinului pentru alternative nedemocratice: un guvern de experți (62,3%), un lider autoritar (32,8%), un partid unic (28,4 %), o dictatură (22,3 %), întoarcerea la comunism (19,3 %), dictatura militară (12,7 %) sau monarhia (11,6%). Toate alternativele oferite sunt nedemocratice pentru că reprezintă mijloace de a ocoli voința populară, văzută ca fundament
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
importanța factorilor politici în inhibarea capitalului social. Spre deosebire de transformările sociale produse de modernizare, încrederea socială rămâne scăzută în Spania. Explicația ar fi persistența unui specific cultural transmis din generație în generație prin socializare ca efect al constrângerilor politice specifice regimului autoritar pre-democratic ce a caracterizat Spania lui Franco. Vom reveni imediat la cazul spaniol; să ne ocupăm întâi de o relație de succes între caracteristicile politice ale regimului și un nivel ridicat al capitalului social. Suedia este un exemplu pentru persistența
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
rând întrebați: dacă ar trebui să alegeți, cu care dintre următoarele afirmații ați fi de acord? Tabelul 5.1.8 Preferința pentru regimul politic % Democrația este de preferat oricărui alt tip de guvernare 63,1 În anumite situații, o guvernare autoritară este de preferat uneia democratice 17,3 Pentru oameni ca mine nu contează dacă avem o guvernare democratica sau una nedemocratică 19,0 NS/NR 0,6 În măsurarea sprijinului pentru democrație, consideră Rose și Weller, ceea ce contează sunt tocmai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului sunt mai puțin dispuși să susțină democrația, asta pentru că încrederea se îndreaptă către instituții de tip sovietic mai curând decât de tip democratic. Iar concluziile pesimiste privind rolul capitalului social nu sunt datorate măsurii capitalului social pe care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
că o consolidare a democrației devine dependentă în special de elitele politice, de instituții și de funcționarea economiei de piață. Concluzii Tranziția societăților est-europene de la comunism la capitalism a fost un proces marcat de numeroase incertitudini. După ce euforia prăbușirii regimurilor autoritare comuniste a dispărut, constrângerile economice și sociale au modelat calea urmată de fiecare țară din regiune și au demonstrat că doar punctul de plecare era garantat, mai puțin punctul de destinație și cu atât mai puțin traiectoria parcursă (Stark și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului sunt mai puțin dispuși să susțină democrația, asta pentru că încrederea se îndreaptă către instituții de tip sovietic mai curând decât de tip democratic. Iar concluziile pesimiste privind rolul capitalului social nu sunt datorate măsurii capitalului social pe care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
e+f. Sprijinul pentru democrație * Democrația ca ideal Textul afirmației: Dacă ar trebui să alegeți, cu care dintre următoarele afirmații ați fi de acord? a. Democrația este de preferat oricărui alt tip de guvernare; b. În anumite situații, o guvernare autoritară este de preferat uneia democratice; c. Pentru oameni ca mine nu contează dacă avem o guvernare democratica sau una nedemocratică. Indicatorul sprijinului pentru democrație: a=1; b, c=0. * Democrația ca regim în competiție Textul întrebării: Oamenii au opinii diferite
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
vechea societate. Brailovski, de exemplu, în loc să studieze în timpul anilor universitari, „s-a ocupat intens de treburile partidului și ale sindicatuluiel conducea adunările din universitate, poza lui nu cobora de pe panoul de onoare, era un adevărat tovarăș nacealnic al anilor 30: autoritar și trupeș, neîndurător, oarecum imperios, nepăsător de ironiile celorlalți și absolut nepăsător față de bunăstarea oricui, cu excepția bunăstării proprii.” (p.67) Inculți, grosolani, vulgari, dar snobi, aroganți și pretențioși, noii conducători frâng tot ceea întâlnesc diferit de ei înșiși. Mersul istoriei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dreapta, agresiv și intolerant conservatoare. Miezul problemei pare a fi deci următorul: se numește reacțiune orice atitudine de critică, negare, contestare, de rezistență activă sau pasivă (p. 14) împotriva oricăror forme ale ordinii constituite, stabilite, fixate în forme date, obligatorii, autoritare, oficializate, represive. Orice sistem politico-social și scară de valori corespunzătoare, care la rândul său se fixează, se stabilizează și respinge modificarea, evoluția, transformarea într-un sens sau altul devine automat conservator, monolitic și totalitar. Pe scurt, nu mai puțin, reacționar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în formula actuală, dacă nu al contra-culturii, al non culturii românești cu certitudine. Este, în mare parte, focarul de infecție al culturii oficiale actuale, denunțat și din interiorul său, cu tot mai multă vigoare, de unii foști colaboratori: Incompetența instaurată autoritar degradează și descalifică activitatea instituțională. II. Cultura alternativă La polul opus culturii oficiale se află, se profilează mai bine spus, cultura alternativă. Dar ea poate fi definită și ca: independentă, paralelă, autonomă, neconvențională (chiar underground), pluralistă, particulară, privatizată etc. Caracterizată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Arte. Idei. V, 41, 30 octombrie 1995. 15 România literară, XXVIII, 24-25, 24 iunie-4 iulie 1995. 16 Se va cere desființarea Ministerului Culturii, in: Evenimentul zilei, 14 decembrie 1995. 17 Un exemplu recent: Victor Mircea, La Ministerul Culturii. Incompetența instaurată autoritar degradează și descalifică activitatea instituțională, in: România liberă, 9 ianuarie 1996. 18 cf. Dan Ciachir, Cronica ortodoxă (Iași, Timpul, 1994), pp. 317-318. 19 Theodore Roszak, The Making of Counter Culture. Reflexions on the Technocratic Society and its youthful Opposition (Garden
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
armată de 125 000 de soldați pentru a opri creșterea influenței rusești în Balcani sau în Persia. Londra nu a răspuns acestei oferte pentru că i se părea prea riscantă, viceregele fiind cunoscut ca un condotier, un om politic imprevizibil și autoritar. Mehmed Ali a luat acțiunea pe cont propriu și a ocupat Palestina și Siria pe parcursul anului 1832, zdrobind la 27 decembrie, la Konieh, trupele otomane, comandate de marele vizir, care a fost luat prizonier. Deși evenimentele luaseră o turnură periculoasă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
167. Ele cuprind în conținutul lor mai multe elemente constitutive decât le oferă materialul concret al intuiției. Acest paradox se activează cu fiecare întrebuințare a unui concept categorial: "De câte ori se determină concretul printr-un concept categorial, cunoașterea, printr-un act autoritar, pune în ecuație materialul concret și o anume expresie conceptuală, care înglobează prin debordare acest material. Un "mănunchi de calități" devine prin acest paradoxal act "un subiect cu atribute"; o "succesiune regulată de fenomene" devine, pe temeiul aceluiași tur de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fascinase pe nomazii din josul Dunării prin simbolurile ei de statut, era și ea clădită pe smârcurile drenate de afecte ale subiectivității. Înainte de a se număra printre cetățenii de ispravă ai Țărilor de Jos, ființa lui era revendicată mult mai autoritar de țara cea mai de jos, ce se trage de la sine de sub picioarele locuitorilor ei, atrasă, la rându-i, înspre acea linie de fugă a perspectivei numită orizont. Împotriva derivei ei funciare Ian se găsea complet neapărat, sau mai degrabă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu sarcinile de învățare în care se vede antrenat. Întrucât participarea elevilor este influențată foarte mult de stilul de conducere a procesului de învățământ, lecția activă preferă stilul democratic, de colaborare și conlucrare vie, activă între toți subiecții în locul celui autoritar și unidirecțional de impunere. În majoritatea cazurilor, scopul didactic principal fiind transmiterea de noi cunoștințe, lecțiile îmbracă forma lecțiilor de comunicare, având următoarea structură : * Pregătirea lecției noi; * Anunțarea subiectului și scopului lecției ; * Comunicarea noilor cunoștințe; * Fixarea cunoștințelor; * Tema pentru acasă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
un grup dominant. Cum se știe, tranziția a fost distorsionată sau chiar blocată de o „criză morală a sistemului politic”, cum descrie fenomenul un sociolog, Cătălin Zamfir. Adică polarizări violente și apelul insistent la consens În locul dezbaterii democratice, comportamente politice autoritare și paternalism ideologic, reforme improvizate, criza instituțiilor statului. Această ambiguitate, rezultat al refuzului unor schimbări de fond, a permis mimarea unui proces de schimbare și a perpetuat vechi practici sub etichete noi. Deși schimbarea de regim din 1989 ar fi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sovietice productive. Ne umflau burta, ne săturau. Și deodată, prin viscol, apare În prag, transpirat și acoperit de promoroacă, directorul coordonator al comunei. Acest Învățător era un munte de om, ceilalți spuneau că fusese un elev mediocru În Școala Normală, autoritar și atașat regimului. Nu rău la suflet, ci doar opac și balizat de poncife. Vădit impresionat de mizeria noastră, dorind sincer să ne scoată din această condiție, a Început pe loc asaltul. Venise cu o misiune asumată din convingere: să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și-au declinat orice responsabilitate, crezând că e de datoria lor să continue. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic prin care individualitatea este aliniată, personalitatea este integrată sistemului colectiv, supunerea fiind cimentul natural care leagă oamenii În sistemele autoritare. După ce au fost informați asupra resorturilor experimentului la care au fost supuși, mulți participanți au explicat că au aflat despre ei Înșiși multe lucruri noi, la care nu meditaseră până atunci. Psihologul român Radu Clit (2010) a examinat „fenomenul Pitești
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
schimbării. Recent, l-am auzit pe venerabilul istoric Neagu Djuvara cu o previziune și mai inconfortabilă: avem nevoie de 60-70 de ani pentru a Înregistra o schimbare, trebuie să se succeadă măcar trei generații. Visul oricărei societăți totalitare (sau numai autoritare, Închise) este să pună la punct un sistem de control al populației, să Întindă un năvod sub care să adune și să regleze (uniformizeze, alinieze) mințile, atitudinile și comportamentele indivizilor. Aceasta poate Însemna controlul total (politic, social, economic, fizic, educativ
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
politice? „Formele fără fond” junimiste, crede Marino, au o rădăcină „ancestrală” de care poate nici fondatorii curentului n-au fost conștienți. N-avem competența psihosocială a cooperării, echipei, construcției (sociale, economice, de idei), avem, În schimb, individualism și egoism, structuri autoritare paternaliste, cutume patriarhal-tradiționale, solidarități de clan. În relațiile dintre șefi și subalterni nu se invocă competența și nu se practică competiția, ci se cere un hatâr, o favoare, un avantaj pentru „un om de-al nostru”, „bun cunoscut”. Orice poziție
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Mihai Busuioc, vestitul „Domnu trandafir”), a avut o ascensiune impresionantă În sânul Bisericii Ortodoxe, până la poziția de mitropolit de Cernăuți. Înainte fusese episcop de Argeș și apoi de Hotin, un organizator de excepție, dedicat și inflexibil, se pare că și autoritar. În 1937 se definitivează construcția casei de la Vovidenia, care ar fi trebuit să folosească prelaților din Bucovina care vor fi cu treburi prin țară sau vor dori să petreacă câteva zile pentru odihnă În liniștea tihnită a acestui loc. N-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]