4,386 matches
-
care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul la confort sufletesc al bărbatului, îndeobște scriitor. Bal mascat, Fata din Zlataust, Crăciunul de la Silvestri, Lorelei, Arca lui Noe, Secretul Anei Florentin, Fundacul Varlamului, Prăvale-Babă, Tudor Ceaur Alcaz, Hai-Diridam nu adaugă nimic valabil peste seria La Medeleni. În ultimul roman găsim totuși grațioase versuri. C. STERE Fiind împiedicat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de-altădată în albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din care făurisem a dorului povară, Și cu același tânăr și palid bonjurist... Când ea, înfășurată în vălul de percal Îmbălsămat de fuga zefirului de vară, Visa la iarnă baluri la consulul muscal. Tot acum se schițează și o poezie intimistă a odăii, a relicvelor, cu elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ă...î Am alergat ca un iepure pe câmpul Copoiului, făr a căpăta altăceva decât o ocă de colb în piept și deplină încredințare că locuitorii Iașului au fost și sunt oamenii cei mai colbăiți din toată lumea... Am fost la balurile măscărite... vreu să zic măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun masca o 1 Proză, p. 583-584 ăConstantin Negruzziî. 2 Ibidem, p. 597 ăart. cit.î. 3 Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de răutate și venin. ,,Conducătorul Bazorio împreună cu geții săi stăteau adunați și zăceau bolnavi și însetați. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel și i-au fugărit pe toți. Oala pen-tru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au trecut înot și sau dus în ținutul besilor din apropiere. Cînd gheața s-a rupt iar apele mari s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete și gînduri ascunse au trecut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Foae de propagandă naționalistă și creștină, Huși, An. I, nr. 4, din 1 septembrie 1940, p.2). Satul Dodești nu este lipsit de tradiția unor manifestări culturale. Cercul studențesc fălcian „Ștefan cel Mare”, organizează manifestări culturale însoțite de serbări și baluri, la Dodești (6 august 1934) și Stănilești (20 iulie 1934) ( „Ideea”, Huși, An I, nr. 1, din 15 august 1934, p. 2).
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara, slavofilul Feodor Feodorovici
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
atâtea posibile morți, dezvoltate în ultimele capitole. Ț. a parodiat, cu aplicarea unui bun aparat teoretic (autoreferențialitate, intertextualitate, amestec al vocilor narative) orchestrat ludic, si genul policier-ului, ca în Cette mort qui va et vient et revient (1984), Le Bal autour du diamant magique (1988), La Vie mystérieuse et terrifiante d´un tueur anonyme (1990). Atunci cand scrie teatru, autorul e interesant mai ales in textele care propun revizuiri ale discursului dramatic, ceea ce se explică și printr-o experiență regizorala. Nu
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
l´amour, Paris, 1982; ed. (Evenția Mihăescu. Tratatul dumneaei de călătorie exotică la ceasul nunții sale dintr-un secol revolut), Craiova, 1994; C´est mon affaire, soție, Paris, 1983; Cette mort qui va et vient et revient, Paris, 1984; Le Bal sur la goélette du pirate aveugle, Paris, 1987; Le Bal autour du diamant magique, Paris, 1988; La Vie mystérieuse et terrifiante d´un tueur anonyme, Paris, 1990; Mă Roumanie (Entretiens avec Blandine Tézé-Delafon), Paris, 1990; ed. (România mea), tr. Irina
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
călătorie exotică la ceasul nunții sale dintr-un secol revolut), Craiova, 1994; C´est mon affaire, soție, Paris, 1983; Cette mort qui va et vient et revient, Paris, 1984; Le Bal sur la goélette du pirate aveugle, Paris, 1987; Le Bal autour du diamant magique, Paris, 1988; La Vie mystérieuse et terrifiante d´un tueur anonyme, Paris, 1990; Mă Roumanie (Entretiens avec Blandine Tézé-Delafon), Paris, 1990; ed. (România mea), tr. Irina Petraș, București, 1996; Ils refleurissent, leș pommiers sauvages, Paris, 1991
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
unde e redactor), „Noesis”, „Cetatea culturală” ș.a. A obținut Premiul revistei „Steaua” la Festivalul Național „Lucian Blaga” (1993). Evoluția poetică a lui Ț. înregistreză două etape: una rebelă, suprarealistă, nonconformistă, avându-l ca model pe François Villon, ilustrată de plachetele Bal ca-n iad (1993) și Roși de lună (1997); alta sobră, tradiționalistă, elogiind personalități istorice, ca în volumele De izvoare (1999) și Suflet dac (2000). Exersând inițial în umbra poeziei avangardiste sau folosind un discurs frust și direct, tânărul poet
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
sunt eseurile, culegerile de articole și cronici pe teme istorice, unde Ț. își propune „o radiografie personală asupra fenomenului istoriografic românesc”, cu preocupări accentuate pentru Transilvania și personalitățile ei culturale și politice (Simion Bărnuțiu, Onisifor Ghibu, Ștefan Micle ș.a.) SCRIERI: Bal ca-n iad, Cluj-Napoca, 1993; Roși de lună, Cluj-Napoca, 1997; De izvoare, Cluj-Napoca, 1999; Manifestații studențești anticomuniste la Cluj în 1946, Cluj-Napoca, 1999; Suflet dac, Cluj-Napoca, 2000; Reflecții critice despre o teologie a istoriei, Cluj-Napoca, 2001; Capitala în Ardeal, Cluj-Napoca
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
Suflet dac, Cluj-Napoca, 2000; Reflecții critice despre o teologie a istoriei, Cluj-Napoca, 2001; Capitala în Ardeal, Cluj-Napoca, 2002; Elegie omului simplu, Cluj-Napoca, 2002; Cronici de istorie românească, Cluj-Napoca, 2003; Transilvania, model României, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. M. [Ioan Moldovan], „Bal ca-n iad”, F, 1994, 1; Ion Roșioru, Teribilism, revoltă, dor, TMS, 1994, 8; Ion Cristofor, Ionuț Țene, TR, 1996, 5-6; Mircea Popa, „Roși de lună”, „Adevărul de Cluj “, 1997, 1 975; Alexandru Sfârlea, „Roși de lună”, „Al cincilea anotimp
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
îndreptăm” sau „Gânduri creștine”. A debutat cu traduceri din poezia lui Evgheni Evtușenko în „Cronica” (1963), iar un grupaj de versuri, Ceruleum, îi apare, mult mai târziu, în volumul colectiv Incantații (1989). Își strânge poeziile în cărțile Planetă la marele bal (1995), Într-o bună dimineață (1999), Despre libertatea calului (1999) ș.a. O rememorare încărcată de emotivitate și admirație se află în paginile intitulate Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut (1998). Versuri, articole referitoare la actualitatea literară, eseuri și interviuri publică
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
poetul este în permanență dublat de un reporter deloc blazat, ba chiar frenetic și, de multe ori, patetic. Versul său, mereu la persoana întâi, are o subiectivitate țâșnind prin toți porii și o alternare neobișnuită a ritmurilor și registrelor. „Marele bal” care e viața nu poate fi reflectat și esențializat artistic decât printr-un omolog „bal” textual, în care stau împreună, parcă în chipul cel mai firesc, tradiționalismul și avangardismul, simbolismul și textualismul, tiparul folcloric și infuziile livrești. E ca și cum poetul
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
multe ori, patetic. Versul său, mereu la persoana întâi, are o subiectivitate țâșnind prin toți porii și o alternare neobișnuită a ritmurilor și registrelor. „Marele bal” care e viața nu poate fi reflectat și esențializat artistic decât printr-un omolog „bal” textual, în care stau împreună, parcă în chipul cel mai firesc, tradiționalismul și avangardismul, simbolismul și textualismul, tiparul folcloric și infuziile livrești. E ca și cum poetul și-ar acorda toate instrumentele de care dispune, pentru a reuși astfel să domine incoerența
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet”, el parcurge - cu o mare siguranță și cu bune rezultate - toată gama. SCRIERI: Planetă la marele bal, postfață Ioan Holban, Iași, 1995; Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut, Iași, 1998; Despre libertatea calului, Timișoara, 1999; Într-o bună dimineață, Iași, 1999; O zi din viața mea - Une Journée - ma vie, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, pref. Al.
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Pătrașcu, București, 1999. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Numele poetului: Lucian Teodosiu, LCF, 1982, 38; Laurențiu Ulici, Condiția debutului, CNT, 1989, 44; Ioan Holban, Vă invit s-ascultați, vă invit la dresaj!, „Opinia”, 1995, 1 479; Nicolae Prelipceanu, „Planetă la marele bal”, RMB, 1995, 27 octombrie; Vasile Constantinescu, Balul istoriei, „Timpul”, 1996, 3; Liviu Leonte, Planetă de poet, CRC, 1996, 12; Cristea, Teleorman, 683-684; Al. Husar, „Planetă la marele bal”, RR, 1997, 2; Vasile Constantinescu, O carte despre omul și poetul Dimitrie
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Numele poetului: Lucian Teodosiu, LCF, 1982, 38; Laurențiu Ulici, Condiția debutului, CNT, 1989, 44; Ioan Holban, Vă invit s-ascultați, vă invit la dresaj!, „Opinia”, 1995, 1 479; Nicolae Prelipceanu, „Planetă la marele bal”, RMB, 1995, 27 octombrie; Vasile Constantinescu, Balul istoriei, „Timpul”, 1996, 3; Liviu Leonte, Planetă de poet, CRC, 1996, 12; Cristea, Teleorman, 683-684; Al. Husar, „Planetă la marele bal”, RR, 1997, 2; Vasile Constantinescu, O carte despre omul și poetul Dimitrie Stelaru, CRC, 1998, 7; Nicolae Turtureanu, Un
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
invit la dresaj!, „Opinia”, 1995, 1 479; Nicolae Prelipceanu, „Planetă la marele bal”, RMB, 1995, 27 octombrie; Vasile Constantinescu, Balul istoriei, „Timpul”, 1996, 3; Liviu Leonte, Planetă de poet, CRC, 1996, 12; Cristea, Teleorman, 683-684; Al. Husar, „Planetă la marele bal”, RR, 1997, 2; Vasile Constantinescu, O carte despre omul și poetul Dimitrie Stelaru, CRC, 1998, 7; Nicolae Turtureanu, Un scriitor din generația pierdută, „Monitorul” (Iași), 1998, 238; Nicolae Panaite, Se curbează pământul, CL, 1999, 8; Nicolae Turtureanu, Pe unde medii
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Adică n-aveam pături, aveam rogojini. Pe jos era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis și noi ne consideram deja o clasă aparte. Ni s-o schimbat concepția... Cât timp ați stat la Gherla? Până În iunie ’51, când s-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost clădită casa Greceanu. Actualul Hotel Capșa nu era pe atunci, iar casa, care nu avea decât un etaj, cuprinde și sala Slătineanu atât de cunoscută și vestită. Era cunoscută fiindcă în această sală se dădeau cele mai frumoase baluri mascate ale epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130. Cofetăria, aflată „cam alături de biserica Zlătari“ este evocată (sub numele - poate mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
totul altul.138 Pe acea vreme era o casă veche cu un etaj: sus, sala Bossel, sală de tea tru cu tavanul scund și cu un rând de loji la nivelul sălii, în genul sălii Majestic; era și sala de bal mascat. După dispariția sălii Slătineanu, această sală a rămas cea dintâi și mai șic întâlnire de bal mascat.139 Jos, intrai pe sub scară într-un local de berărie și, de multe ori, local de café chantant. Palatul Imobiliara e de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de tea tru cu tavanul scund și cu un rând de loji la nivelul sălii, în genul sălii Majestic; era și sala de bal mascat. După dispariția sălii Slătineanu, această sală a rămas cea dintâi și mai șic întâlnire de bal mascat.139 Jos, intrai pe sub scară într-un local de berărie și, de multe ori, local de café chantant. Palatul Imobiliara e de dată recentă 140, la 1871 era Hanul Mercuș. Engliș Hotel nu era decât o casă cu un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcu hotelul pe care îl vedem.141 Dar despre Cârciumărescu voi vorbi mai târziu, când voi scri despre oamenii vremii. bucureștiul în 1871 119 1840, o altă clădire a boierilor Slătineanu unde, la etaj, se amenajase o mare sală de bal și de spectacole (sala Slătineanu sau Momolo, după numele proprietarului, italianul Eronimo Momolo). În clădirea din fața sălii Slătineanu, închiriată și apoi cumpărată de ei în 1871, frații Capșa, români macedoneni, au deschis o cofetărie în anul 1866, iar după 1880
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care ulterior a adăpostit la parter un magazin Romarta. 139. Tapițerul sas Frederich Bossel a deschis în 1849, într-o construcție nouă sau poate într-o aripă a fostului palat domnesc amintit mai sus, refăcută de el, o sală de bal și de teatru care a dăinuit timp de trei decenii; aflată în apropierea Teatrului cel Mare, sala Bossel a fost, vreme de mai mulți ani, a doua sală de teatru a Bucureștilor, în care dădeau spectacole trupe românești și străine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]