8,717 matches
-
acordată acțiunii și, de asemenea, de folosirea unui limbaj limpede. Pentru această orientare spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet sensibil atât la frumusețile
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet sensibil atât la frumusețile naturii, cât și la realizările civilizației. Călătorul se oprește mai ales asupra monumentelor de artă, a capodoperelor Renașterii, descriindu-le și
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
civilizației. Călătorul se oprește mai ales asupra monumentelor de artă, a capodoperelor Renașterii, descriindu-le și interpretându-le cu finețe. SCRIERI: Ce n-a fost și nu va fi, Sibiu, 1884; Pipăruș Pătru, Sibiu, 1884; Cenușotca, Sibiu, 1885; Din lumea basmelor, București, 1906; Din țări străine, Arad, 1911. Repere bibliografice: I.T. Mera, LU, 1909, 18; Octavian Lupaș, Dr. Iuliu Traian Mera, „Hotarul”, 1933, 7; I. Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 561; Dicț. scriit. rom., III, 173-174. C.
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
nu își trage rădăcinile din mitologia unui popor. Din păcate, în primul deceniu postbelic poetul s-a conformat dogmelor și stilului uniformizator al epocii, despărțindu-se de modul său liric anterior. Acum cultivă poemul lirico-epic de proporții, lirica encomiastică, balada, basmul versificat, sonetul. Mai târziu, în 1970, când a trebuit să-și selecteze poeziile pentru o ediție de autor, a renunțat la multe din aceste pagini. Cu toate că a adus servicii noii politici, a avut mult de suferit de pe urma atacurilor din partea oficialităților
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
pentru o ediție de autor, a renunțat la multe din aceste pagini. Cu toate că a adus servicii noii politici, a avut mult de suferit de pe urma atacurilor din partea oficialităților comuniste la plenarele din 1946 și 1959, precum și din partea criticii sociologist-vulgare. Pentru unele basme versificate (Șoltuzul Graur, Cerbul de aur), pentru mai multe intervenții din revista „Nistru” și mai ales pentru volumul de eseuri Iarba fiarelor (1959) M. a fost acuzat de „naționalism”, „apolitism”, „estetism”, „formalism”, „decadentism”, „simbolism” și de „teoretizări greșite”, „greșeli metodologice
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
parvenitului), Aspectul stilistic (e avută în vedere folosirea cu măestrie a figurilor de stil, a cuvântului „cu bogată sugestivitate”) și Descendența literară încearcă să fixeze statura de scriitor a celui cercetat. După ce în versificările sale din adolescență prelucrase și unele basme ale Fraților Grimm, la senectute dă o bine șlefuită și personală versiune a Fabulelor lui La Fontaine (1978). SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare), București, 1931; Cucu! Cucu!, București, 1931; Oameni și idei, pref. N. Iorga, București, 1937; Fragmente de critică
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1941; Anton Pann, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1941; St. O. Iosif, Poezii, pref. edit., București, 1943; A. I. Odobescu, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1943. Traduceri: La Fontaine, Fabule, București, 1978. Repere bibliografice: C. Dan Pantazescu, „Oameni și idei”, ȚA, 1937, 1317; Teodor Scarlat, „Oameni și idei”, „Românul”, 1937, 198; Vlaicu Bârna, „Oameni și idei”, RP, 1937, 5730; Dragoș Vrânceanu
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
că ideea de Dumnezeu este înnăscută în ființele onenești și că observarea cerului i-a făcut pe oameni să-l vadă în mod just în relație cu Dumnezeu. Pe de altă parte, deși atât grecii cât și iudeii au compus basme despre divinitate, teologia grecilor e superioară prin doctrina privitoare la Dumnezeu, prin cea privitoare la zeii inferiori, prin morală și prin modul cum sunt prețuite darurile venite de la divinitate. Grecii care au devenit galileeni au adoptat religia ebraică, trădând-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
I, pp. ???-???), două modele de religie se confruntă și, cum e obiceiul în asemenea cazuri, fiecare din cele două revendică pentru sine capacitatea de a se apropia de divin, aruncând asupra celuilalt acuzația de superstiție și etichetându-i credințele drept basme (mythoi). Grecului care se mândrește cu o tradiție culturală și religioasă glorioasă și elevată, creștinul îi opune convingerea că aparenta „noutate” a propriei credințe l-ar ajuta doar pe el să aibă, în schimb, raport real cu divinul; iar acuzația
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
arhaice descoperite la Istrița, în vecinătatea necropolei de la Monteoru (județul Prahova). Eseistul vede în aceste obiecte niște reprezentări ale mitologiei românești, opere de artă magică și, în același timp, „hieroglife de piatră” a căror simbolistică e corelată cu motive din basme și descântece din folclorul literar autohton. Ca și în interpretările versificate ale monedelor geto-dacice din Scripturile, fascinația provocată de vârstele primordiale încinge imaginația artistului, care, la rândul ei, provoacă speculația eseistului, atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
un mediu cosmopolit, descris cu precizie și cu un aplomb rar la noi în epocă. Notă aparte între scrierile lui G. face Domnița Fărănume prin stilul său înflorit, bogat în pasaje plastice ori muzicale. Însă intriga, plecând de la motive de basm, se constituie artificial, numai pentru a exprima jalea și tristețea robiei și a înstrăinării. Buna cunoaștere a limbii engleze, unele calități înnăscute și experiența acumulată au făcut ca, într-o primă fază, traducerile lui G. să fie suficient de fidele
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
Propoieziții, Satu Mare, 1998; Exerciții de tragere cu pușca de soc, Pitești, 1998; (Re-)citindu-l pe Eminescu. În umbra Timpului, Bistrița, 2000; OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Logodnica mecanicului Gavrilov, Cluj-Napoca, 2002. Antologii: Șase basme minunate toate într-o singură carte..., [Brașov], 1989; Repere ale gândirii românești, pref. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Liviu Petrescu, Debuturi în proza scurtă, ST, 1988, 8; Dan
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
1990; Rudyard Kipling, Cartea junglei, ed. 2, I-II, București, 1969 (în colaborare cu Mihnea Gheorghiu); Cântecul bizonului. Din literatura pieilor roșii, introd. trad., București, 1978; Casa cu multe ferestre. Critici marxiști americani, pref. trad., București, 1981; Puiul de ren, Basme eschimose, București, 1996. Repere bibliografice: Vlad, Convergențe, 45-46; George, Sfârșitul, I, 56-60; Cornel Moraru, „Direcții în poezia secolului XX”, FLC, 1976, 8; Artur Silvestri, „Direcții în poezia secolului XX”, LCF, 1976, 22; Grigurcu, Între critici, 168-171; Nicolescu, Starea, II, 175-179
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Rău, Marin Sorescu și Adrian Rogoz (1990), Toma George Maiorescu și Romulus Bucur (1991), Titus Andronic (1992). Din sumarul revistei nu lipsește nici proza: fragmente din romanul Admirabilul nebun de Shusaku Endo, capitole din Călătorie spre miazănoapte de Matsuo Bashô, basmele japoneze Farsa lui Matazei și Fântâna tinereții, ca și notele de drum ale lui Corneliu Filip, intitulate Pe meleaguri nipone. Demne de menționat sunt eseurile lui Florin Vasiliu (Matsuo Bashô - „sfântul haikuului”, Poemul pillatian într-un vers și haikuul japonez
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
București: „Luminița”, „Arici Pogonici”, „Cutezătorii” ș.a. Cu toate că începuturile literare ale lui G. se leagă de poezie, când revine în viața literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul lui Toderiță, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit, se va revărsa necontenit într-o mulțime de snoave, povești, basme, legende, poeme versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
leagă de poezie, când revine în viața literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul lui Toderiță, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit, se va revărsa necontenit într-o mulțime de snoave, povești, basme, legende, poeme versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie. Fie că e vorba de prelucrări ale unor vechi motive populare de basm
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
basme, legende, poeme versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie. Fie că e vorba de prelucrări ale unor vechi motive populare de basm (Ciuboțelele ogarului, Nuielușa de alun, Izvorul fermecat, Domnița de rouă ș.a.), fie că e vorba de întâmplări rememorate din propria copilărie (Pânzele mamei) sau din primul și al doilea război mondial (Onică, De-a visele...), G. se dovedește un neobosit
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
literar în favoarea muzicii. Lirica sa este o reacție antisămănătoristă. Citadină prin excelență, poeta are un alt fel de receptare a universului rural, după care tânjește, ca și după copilăria pierdută. Satul reprezintă pentru H., la fel ca pentru feți-frumoșii din basme, un adevărat izvor de apă vie, de redobândire a purității și prospețimii. Cultura fortifică, dă un alt înțeles legăturii cu natura, peisajul fiind animat de apariția „fetei de primăvară”, netulburată încă de Sburător, „și-n gând nevinovată de tot”. Personajul
HAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Relativ târziu își adună poeziile și traducerile în placheta Duh de basm (1934), distinsă de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul pentru debut editorial. Ulterior s-a ocupat mai mult de tălmăciri. A tipărit volumul Poemele lui Edgar A. Poe (1938), premiat și acesta, și a dat la lumină, în „Revista Fundațiilor Regale
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Substanță sufletească” este cerută și prozei, condiția fiind satisfăcută, dintre străini, de André Gide, Marcel Proust, François Mauriac, iar dintre români, de Mircea Eliade, Camil Petrescu, G.M. Zamfirescu, Mihail Sebastian. Orientarea către „viața interioară adevărată” este evidentă în Duh de basm. Autorul a subliniat în repetate rânduri că poemele și traducerile cuprinse aici datează din anii 1925-1929, iar la sfârșitul plachetei dă ordinea lor cronologică, sugerând astfel o evoluție, deci momente depășite. Unul dintre ele este influența barbiană, negată cu obstinație
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
ori alura - „Madonă tristă printre lumini de bal” (Bal) -, dar acestea au ceva din forța obsesiei. Concretul devine predominant și în latura lui repulsiv-fiziologică doar într-un poem ca Vlad Țepeș și în expresia angoasei în fața morții (Declin). În ciclul Basme, inspirația pare să se autohtonizeze, însă motivele, reduse la chintesență, sunt simple pretexte pentru exprimarea acelorași obsesii interioare. Conținând versuri notabile, placheta nu constituie totuși, cum s-a afirmat, un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme disparate și, în 1939, un grupaj ce relevă o tentativă de înnoire, năzuind să se instaleze în zona de confluență a visului și realității. Tălmăcirile strânse în Duh de basm, din Paul Claudel, Jules Supervielle, François Mauriac, Georges Duhamel și Léon-Paul Fargue, precum și cele rămase în periodice, din Philippe Soupault, Valery Larbaud, Maurice Maeterlinck, Guillaume Apollinaire, marchează afinitățile cu unele voci din poezia contemporană. Firesc, traducătorul le va căuta și
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
raciniene, atât de depărtată de lirica modernă. Împlinirea promisiunilor suscitate de poezia și critica lui G. la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut a fost mai întâi întârziată, apoi a devenit imposibilă din pricina sfârșitului său prematur. SCRIERI: Duh de basm, București, 1934. Traduceri: Poemele lui Edgar Poe, introd. trad., București, 1938. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Despre numai trei poeți, CU, 1932, 2591; Mircea Eliade, Glose pentru scriitori tineri, CU, 1932, 2592; C. I. Șicloveanu, „Duh de basm”, ADV, 1934, 15
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
SCRIERI: Duh de basm, București, 1934. Traduceri: Poemele lui Edgar Poe, introd. trad., București, 1938. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Despre numai trei poeți, CU, 1932, 2591; Mircea Eliade, Glose pentru scriitori tineri, CU, 1932, 2592; C. I. Șicloveanu, „Duh de basm”, ADV, 1934, 15 448; Perpessicius, Opere, VII, 18-21; Al. Robot, Poezia nouă: „Duh de basm”, RP, 1934, 4917; Pompiliu Constantinescu, „Duh de basm”, VRA, 1934, 341; Octav Șuluțiu, „Duh de basm”, „Reporter”, 1934, 27; Mihail Sebastian, „Duh de basm”, „Azi
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]