4,262 matches
-
se spune, era un critic din secolul al XVII-lea. Articularea numelui său la plural nu e menită să îi angajeze persoana, ci strict profesia, adică genul critic. De altfel, versul ar putea să curgă fără nicio referire la instanța biografică: "Viitorilor critici...". De aceea nomenclaturile la plural tind să se organizeze după o logică istorică. Autorii-gen apar ca funcții istorice care completează cartușele goale dintr-o tabulatură ideală a spiritului. Genul homeric e urmat de un gen hesiodic, apoi de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-o taină a inimii, a regăsi în spatele versurilor o pasiune de iatac devine esențial pentru analiza lui Rosetti. Una dintre primele secvențe ale textului se intitulează Care fu traiul d. Alecsandri și isvorul puterei sale și justifică o anchetă biografică, în căutarea suportului "intim" al pasiunilor poetice: Ceea ce cred că trebuie să ne intereseze în artele populilor trecuți și prezenți este nu simpla frumuseță și mărire a monumentelor create d-artiști, căci acele monumente prin forma lor numai, cu toată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sentiment de atașament neobișnuit de puternic pentru ceea ce aceștia fac sau simt. Evident, noutatea nu constă în apariția peste noapte a unui număr mare de oameni cu vocație, ci în descoperirea sentimentului care susține vocația. Ceea ce a generat un cod biografic 52 în spațiul românesc a fost descoperirea unei pasiuni capabile să orienteze viețile. Cum se făcea o biografie literară la 1860? Autorii nu compuneau textele de la zero cu ajutorul documentelor, ci le preluau gata făcute. Erau prefețe, necroloage, articole din reviste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un judecător, - îl poroclim clucer (chelar); s-a distins un ministru, - îl poroclim vornic (portar)"79. Aceste lamentații corespund de fapt unei stări de lucruri de dinainte de demararea "fabricii de biografii". Odată spațiul public deschis pentru înscrierea apelului național, convenția biografică se schimbă în mod radical. Corpul masiv al narațiunilor de viață se fondează pe un optimism profesional pentru care nicio profesie și nicio combinație între activități nu e incompatibilă cu aplecarea poetică. Nu mai există o tensiune între preferința intimă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bine spus, nu ilustrează o singură clasă, ci mai multe - mai exact trei. În primul rând, a fost folosit ca un studiu de istorie literară. În prefața sintezei sale din 1888, Alexandru Philippide îl tratează ca o sursă de informații biografice, îndeosebi pentru autorii minori 103. Până târziu, în epoca interbelică, atunci când se caută date despre vieților scriitorilor bisericești de pildă, Lepturariul continuă să fie folosit ca un text istoric. În schimb, pentru Titu Maiorescu - și acesta ar fi al doilea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
V. Alecsandri, înaintea unei poezii despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale, ci o literatură despre oi. Biograficul schimbă acest contract de lectură, orientând privirea nu spre realitate, ci spre autor. În volumele din Lepturariu în care literatura se asociază biografiilor, textele se organizează în jurul unor nume: Dimitrie Bolintineanu e centrul de gravitație pentru nouă poezii, Vasile Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asupra autorului ei ca să îl definească. Spre deosebire de raportul determinist între biografie și operă cu care ne-am obișnuit în secolul XX, Lepturariul nu induce efecte explicative de clarificare a textelor prin viața scriitorului (Pumnul e prea inconsecvent ca să facă narațiuni biografice integratoare în raport cu textele). Lucrurile se petrec exact invers. Nu viața creează aici un text după asemănarea autorului, ci textul creează un autor în funcție de dispunerea specifică a materiei sale verbale. Probabil că n-aș fi mers așa de departe în interpretarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucra în favoarea lor. * * * Ceea ce trebuie subliniat este faptul că în acest context maniera nu se asociază unei elite, ci se deschide spre câmpul larg al poporului de poeți, fără discriminare. Nu contează cât de slabi sunt. Toți scriitorii cărora mașina biografică le-a atribuit "dorința națională" au putut fi percepuți și ca autori cu manieră personalizată, generând o gamă infinită de "tonuri" literare. În același timp, să observăm că aceasta era o utilizare a Lepturariului, dacă nu abuzivă, cel puțin neprevăzută
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
minoră. Maiorescu include zece poezii și mai multe scrisori imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații după Eminescu... am convenit să fie aruncate în foc", citează integral patru poeme? Narațiunea biografică e construită ca o enigmă, în jurul unui misterios abandon al Institutului teologic din Caransebeș. E vechea întrebare, care a vertrebrat numeroase biografii ale secolului al XIX-lea, a renunțării la chemarea teologică în favoarea celei literare și alegerea unei existențe precarizate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e vorba, dar sfântă, cum o numește el și cum are dreptul să o numească, se vede din poeziile lui123. După ce citează încă două texte conchide triumfător: Acum viața sufletească a autorului ne era deslușită, nu doar că micile notițe biografice [nu] serveau la explicarea poeziilor, cum cere o rătăcire modernă a criticei literare, ci din contră, poeziile serveau la explicarea biografică a unei personalități atât de atrăgătoare 124. Inversiunea dintre biografie și operă asupra căreia insistă Maiorescu arată ce s-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
citează încă două texte conchide triumfător: Acum viața sufletească a autorului ne era deslușită, nu doar că micile notițe biografice [nu] serveau la explicarea poeziilor, cum cere o rătăcire modernă a criticei literare, ci din contră, poeziile serveau la explicarea biografică a unei personalități atât de atrăgătoare 124. Inversiunea dintre biografie și operă asupra căreia insistă Maiorescu arată ce s-a schimbat în mod profund în economia vocației: chemarea, ceea ce îl mobilizează pe poet din interior, nu se mai reconstituie printr-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o relație de comunicare elitistă și restrictivă - pentru că distingerea "semnăturii" care dă cheia vocației reclamă specializare și rafinament. Titu Maiorescu, după ce citează o scrisoare a lui Popovici-Bănățeanul în care acesta i se confesează, face exerciții de lectură estetizantă pe materialul biografic: ...e admirabil scrisă toată scrisoarea, cu acel stil intuitiv din care renaște realitatea și se înfățișază în același timp transfigurată în imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
173-174. 49 Ibidem, p. 173. 50 Erich Auerbach, "Philology and "Weltliteratur"" (1952), traducere de Maire Said și Edward Said, The Centennial Review, vol. 13 (1969), nr. 1, pp. 1-17. 51 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 168. 52 Despre codurile biografice exploatate pe scară largă în secolul al XIX-lea și despre filiațiile lor, există articolul lui Luc Fraisse, "Le pittoresque développement des biographies d'écrivains au XIXe siècle", COnTEXTES [En ligne], 2008, nr. 3, mis en ligne le 17 juin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
revues.org/2143; DOI: 10.4000/ contextes.2143. Aceeași dimensiune generică a transformării vieții prin literatură stă în centrul cărții lui Alexandre Gefen, Inventer une vie. La fabrique littéraire de l'individu (Les Impressions Nouvelles, Paris, 2015). Chiar dacă bogăția "genurilor" biografice ilustrată aici depășește posibilitățile și necesitățile unei culturi emergente, cazurile de reconstrucție literară a vieții pe care le discută Gefen pun în evidență mizele complexe ale acestui act discursiv - care implică etica, exemplaritatea socială, dar și raportul identității cu formele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
emergente, cazurile de reconstrucție literară a vieții pe care le discută Gefen pun în evidență mizele complexe ale acestui act discursiv - care implică etica, exemplaritatea socială, dar și raportul identității cu formele estetice. Pentru o trecere în revistă a genului biografic în cultura română, rămâne de neocolit volumul de studii al lui Mircea Anghelescu, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005 și mai recent, articolul "The New Biographism", în Dacoromania litteraria, I (2014), pp. 13-18. 53 Maiorescu, "Observări polemice", p. 123
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l-a jucat August Treboniu Laurian se găsesc mai multe detalii în sinteza Luminiței Murgescu (Ibidem, pp. 112sqq; despre introducerea biografiilor de domni la clasa a treia, la p. 70 și despre principalele figuri istorice pentru care se fac narațiuni biografice la pp. 190sqq). În același sens, Catinca Stan, Des héros pour référence identitaire. Les manuels scolaires de littérature roumaine, 1859-2009, teză de doctorat prezentată la Facultatea de Litere a Universității din Laval
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să-i fie frați. De aceea am și structurat interviul în așa fel încât să acopăr cât mai complet aspectele în care deciziile politice ale partidului-stat s-au răsfrânt asupra întregii existențe a celor intervievați. Astfel, pe lângă cele câteva date biografice minimale am vrut să aflu care a fost motivul real, vina pentru care au fost acuzați și întemnițați, încercând să disting cu atenție faptele, adică ce anume s-a petrecut, și felul în care autoritățile comuniste interpretau acele fapte ca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de a prefera Deșteaptă-te, române! Dumitru BAZON Fiul sosiei lui Carol al II-lea Constantin Ilaș: Domnule Dumitru Bazon, înainte de a intra propriu-zis în discuția noastră despre detenția politică și nu numai, aș vrea să punctăm minimal câteva date biografice. Dumitru Bazon: Tata a fost ofițer. A făcut și războiul pe ambele fronturi, are decorații acordate și de către nemți și de către ruși! A murit în februarie 1958. A fost sosie pentru Carol al II-lea1. Lui tata i s-a dat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
L-au mai frecat cred că și pe el, dar nu a fost închis. C. I.: Dar din armată a fost dat afară? D. B.: Da, bineînțeles! Laolaltă cu toți cei care luptaseră pe front. C. I.: Să continuăm cu datele biografice. D. B.: Sunt născut pe 11 iulie 1933 la Roman. Școala primară am făcut-o la Suhuleț, comuna Tansa, pe vremea aceea era județul Vaslui. Am terminat școala primară și am făcut apoi 4 ani la Seminarul "Veniamin Costachi". Seminarul era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la judecătoria locală de ocol. Senatul vota și el legea la 23 septembrie cu o majoritate de 74 voturi, contra patru, fiind promulgată la 5 aprilie și publicată în Monitorul oficial nr.82 din 7 aprilie 1933. Mihail Kogălniceanu Datele biografice ale lui Mihail Kogălniceanu ne spun că Vasile Kogălniceanu, căpitan al ținutului Iași înainte de 1741, este un străbun al său. Fiul lui Vasile Kogălniceanu, Constantin Kogălniceanu, stolnicul, era strămoșul lui Mihail, ajuns pe timpul ocupației rusești de la 1769 ispravnic al ținuturilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa biografică publicată în 1933, la doi ani după moartea fostului său secretar 338. Referitor la momentul efectiv al fondării și apariției revistei, mărturia arhiepiscopului a fost edificatoare: "Cenzorul primi de lucru abia după ce a fost înființată Revista Catolică. A fost o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
său bogat și forma sa plăcută, corespunde menirii sale. E de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea avută de aceasta, precum și scopul fondării ei: "Netzhammer a înființat în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de prudență și scepticism în raport cu temeritatea inovativă a muntenilor. Fără a fi tradiționaliști în critica lor intelectuală (cu excepția notabilă a lui Theodor Rosetti, în paginile dedicate „Direcțiunii progresului nostru“), junimiștii aparțin unui mediu pentru care tradiția culturală este o realitate biografică. Și dacă G. Ibrăileanu trasează genealogia acestui criticism moldovenesc, înțeles ca o formă de reacție la radicalismul înnoitor și la îmbrățișarea mimetică și falsă a noilor forme culturale, E. Lovinescu dă o formă memorabilă și definitivă acestei opoziții de temperament
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
moderne, București, 1935.</ref> Opțiunile junimiste se cer redate contextului românesc marcat de o demonizare a Adversarului generic. Politica liberalilor radicali, astfel cum se con turează ea până la momentul de turnură de la 1876, urmează tiparul revoluționar al ridicării maselor. Itinerarul biografic tragic al lui Barbu Catargiu se desenează pe acest fundal ce reînvie practicile unei revoluții franceze pe care liberalii radicali munteni o urmăriseră, fascinați, la 1848. Retorica revoluționară este dublată de apelul constant la o „clasă de mijloc“ improvizată și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
explicită, cum ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citând constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este însă mai mult biografică și memorialistică, valorizând, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelând constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată în jurul intrigilor politice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]