3,717 matches
-
spre cerul plumburiu și câțiva fulgi ștrengari mi se lipesc de obrajii deja îmbujorați. Un pas nesigur, încă un pas..., parcă a și fi aselenizat pe sfidătoarea și enigmatica lună. Alunec în troienele virgine, mă răsucesc și mă afund până la brâu. Câteva minute rămân inertă, sedusă de răceala patului pufos care îmi dă fiori de plăcere... Reușesc să mă ridic și ca să mă încălzesc încep să mă învârt încet pe loc, apoi mai repede, mai repede, ca într-un spectaculos dans
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
războinice. 337 I.Lips, op.cit., p. 92-93. 190 Aborigenii sunt vopsiți pe trup cu linii continui sau punctate, meandrice În culorile tradiționale: alb, negru, roșu. Bărbații ca și femeile poartă un fel de șorț din piele franjurată susținută de un brâu la mijloc. Dansurile (corrobori) pot fi simple, distractive, rituale, tradiționale. Numai dansurile rituale se execută de bărbații adulți, la celelalte participă și femeile și tinerii. Unii execută dansul propriu-zis cu multă suplețe, imitând de pildă un animal și Împodobindu-se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un mic program artistic, grupuri de „artiști” au interpretat cu multă grație, pe muzică gamelan, dansuri tradiționale, din patrimoniul național indonezian. I-am felicitat pe interpreți, oferindu-le la rândul nostru câte o maramă de borangic moldovenesc și un frumos brâu oltenesc În culori vii, care să le amintească de această Întâlnire. Copii au intrat la clase și noi am fost invitați În cancelarie unde, În prezența Întregului personal didactic, directorul ne-a prezentat un DVD cu structura Învățământului indonezian și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Fota avea fondul crem și o dungă lată la poale de culoare albastră, sau fondul bleumarin și dunga de la poale roșie. Oricare ar fi fost culoarea, fotele aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile fiind pornite cu cusătură din brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
țipăt ascuțit al frânelor. - Ce s-a întâmplat? - Nimic spuse șoferul calm - repară pavajul, n-am știut, trebuie s-o luăm pe altă stradă. Am scos amândoi capetele pe ferestrele mașinii. Împrejurul cazanului cu smoală încinsă, cinci oameni goi până la brâu lucrau fripți de razele solare și de dogoarea flăcărilor cazanului. Te purta gândul la cei din oțelării, în luptă pentru depășirea celui de al treilea trimestru, cei din tipografii cu plumb încins, cei din HYPERLINK "minc.de"mine... de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
era încărcat cu plante veștede și hidoase (...). Era momentul când burghezia renunțase să-și mai acopere fața cu trandafiri și gladiole artificiale și instaura cu ajutorul naziștilor dictatura fățișă (...). Literatura oficială, mânjindu-se cu sânge pe față și atârnându-și de brâu scalpelul, devenea un credincios paj al fascismului (...). În acest bolnăvicios peisaj, alături de creații realiste care continuau cele mai bune tradiții ale literaturii noastre și vădind influența acestora, a apărut prima schiță a lui Marin Preda, intitulată Salcâmul. În timp ce în maculatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sensul alegoric (de la abstract la concret), sensul mistic, secret (inaccesibil). Punctul central este reprezentat de mâna și cercul, ele sunt simboluri ale sinelui, pe când pătratul este simbolul materiei terestre, de aici, brățara, cordon de apărare, protecție, APARE sub forma inelului, brâului, amuletei, nu doar ca element de podoabă, ci cu valoare de simbol. Simbolul mâinilor pentru om rămâne o casă a existenței simbolice a omului, casa este un simbol esoteric (cu formă de tip pătrat (împăcarea cu el însuși, eliberat de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Iuda a murit și, pentru că Tamar și-a dorit un moștenitor, s-a deghizat în prostituată, l-a ademenit pe socrul ei. Iuda a răsplătit-o cu un ied, dar Tamar i-a cerut zălog câteva obiecte: inelul cu pecetea, brâul și toiagul, acestea fiind și simbolurile poziției lui sociale. În Facerea / Geneza se spune: Iar el i-a spus: "Îți voi trimite un ied din turma mea". Și ea a zis: "Bine, dar să-mi dai ceva zălog până mi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din "templul femeilor" cum se mai numea haremul. Înainte de a fi eunuci, tinerii erau castrați după niște metode, considerate astăzi barbare: pe tăietura genitală cu briciul se turna ulei fierbinte, se dădea cu pudră, după care tânărul stătea îngropat până la brâu în nisip cald 24 de ore. Unii nu supraviețuiau chinurilor, ceilalți erau acceptați ca administratori ai haremului. Eunucii păzeau femeile, le țineau companie, asistau la îmbăieri și masaje, le trezeau din somn, masându-le picioarele, hrăneau pisicile, animale adorate în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Prolog, texte revelatoare pentru incisivitatea critică și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea ciocoiului în două ipostaze, dar nu a avut răgazul de a-l modela decât pe ciocoiul „cu anteriu și cu călămări la brâu al timpilor fanariotici”. Existența unei versiuni manuscrise referitoare la turpitudinea ciocoiului „cu frac și cu mănuși albe” din timpurile mai noi se plasează pe tărâmul ipotezelor istoriei literare. Numindu-l pe Dinu Păturică, eroul lui F., „un Julien Sorel valah
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
nu curge în hanuri pe-aici Decât pentru-ai Franței urmași. Vezi doar, gâtlejul de colb ni-i uscat Dă-ne, copilă, din vinul tău, Pe-al berii meleag ne-om întoarce îndat' Și soare-om purta în ulcică, la brâu. Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde vitejii-s
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Ceva despre Maramureș și Muncaciu, Psihologia unui articol anticatolic, Catedrala), I. Lupaș (Matei Voileanu, Puterea morală a conștiinței naționale, Testamentul episcopului N. Ivan, Transilvania sau Ardeal?), Al. Lapedatu (Statul și Biserica Ortodoxă), Sextil Pușcariu (Românism și ortodoxie, În noaptea Învierii, Brâul crucii ortodoxe, Veac nou), Em. Panaitescu, Victor Stanciu, Victor Papilian, Nichifor Crainic, Onisifor Ghibu, Ioachim Crăciun, Florian Ștefănescu-Goangă, N. Drăganu, D. Stăniloae, Iosif E. Naghiu ș.a. Sunt incluse în sumar versuri de C. Dumitrescu, Florea Mureșan, Sanda Mateiu, Ion Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
chenarul cărții, sau pentru un timbru poștal sau cutia de chibrituri se ia nu înțeleg deosebirea o ghirlandă de foi împletite, cunoscute sub numele de rinceaux, întâlnită în decorațiunea din toate timpurile, mai mult a a Renașterii, cât și binecunoscutul brâu bisericesc, format din trei ciubuce împreunate și răsucite la distanțe egale"154. Pentru decorativismul bizantin, mărcile stilistice stau, de asemenea, la îndemâna artizanului: linii în zig-zag, steluțe înscrise în cercuri, ochiuri, împletituri de linii de evanghelii etc. Ilustrarea acestei metode facile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe carton, 1913). Cu brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul negru cu un batic galben, țiganca stă rezemată de un zid văruit, cu brațele ridicate, într-o atitudine care posedă grația formală a unei amfore. Poza senzuală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lucrează în cadrul unui program inconografic menit să rețină doar anumite atitudini corporale. La fel sunt și tablourile cu același titlu, Țigancă, reproduse în Adevărul literar și artistic 530. Țigăncile lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o notă de frivolitate, de ludic erotic, libertate consfințită cutumiar în cadrul acestei etnii. Vermont își dirijează modelul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
136 cm, 1909), Vermont alege clasica atitudine a odaliscei, țiganca stă întinsă pe o laviță, dar nu pentru a se odihni, ea își ține o mână sub cap și una pe mijloc și își expune corpul, conștientă de farmecul ei. Brâul roșu îi subliniază linia corpului și adaugă un plus de atracție. Picturile de țigănci ale lui Vermont, saturate de subînțelesuri erotice, se află la confiniile cu Kitschul, pe care-l răspândesc afișele. În Țigancă (inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat de un brâu aurit în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o dantelă"597. Artista pune accentul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zilele noastre. Scriitorul a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și din titlu. Primul volum, ori prima parte, era proiectat să redea un tablu realist al devenirii, afirmării dar și pedepsirii ciocoilor vechi, cu anteriu si cu călămari la brâu din timpurile fanariote, iar cel de al doilea volum, ori a doua parte, urma să prezinte o imagine la fel de realistă a ciocoilor noi, cei Îmbrăcați În frac și cu mănuși albe, cu pretenții mondene, din zilele autorului. Proiectul nu s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o adaptare . (vezi scena cu memorarea scrisorii ș. a.); Ștefan Tipătescu, june-prim, tip, abil, amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu (cață - unealtă, mahalagioaică); Farfuridi si Brânzovenescu, dependenți unul de altul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]