KorAP: Find »[drukola/base=catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...147 148 149 ...151 >

3,766 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși chiar Vaticanul a acceptat treptat existența unui catolicism național). Această lipsă de unitate a presei a fost conștientizată atât de catolicii din România, cât și de către Vatican. Este adevărat că au existat mai multe încercări și acțiuni de unificare a presei catolice (și odată cu acestea, și a catolicismului românesc): înființarea unui cotidian în capitala țării reprezentativ pentru toți catolicii, crearea unor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
atât de catolicii din România, cât și de către Vatican. Este adevărat că au existat mai multe încercări și acțiuni de unificare a presei catolice (și odată cu acestea, și a catolicismului românesc): înființarea unui cotidian în capitala țării reprezentativ pentru toți catolicii, crearea unor asociații de presă la nivel național, o participare unitară la evenimentele din domeniul comunicării organizate pe plan internațional de Vatican. Cu toate acestea, ierarhii din România și-au păstrat viziunile proprii asupra evoluției și dezvoltării presei și a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi trebuit să apară în capitala țării și care să-i reprezinte pe toți catolicii din România, dar ele nu s-au materializat; nici crearea unor instituții media la nivel național n-a avut mai mult succes). Înființarea unor organisme precum Institutul "Presa Bună" din Iași (și altele) au reprezentat victorii sporadice și efemere în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981. Ceahotin, Serghei, Violul mulțimilor prin propagandă politică, ANTET, București, 2003. Cebollada, P., Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005. Ciubotaru, I. H., Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Ciubotaru, I. H., Despinescu, Anton, Doboș, Dănuț, Gherăiești, un sat din ținutul Romanului, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Ciubotaru, I. H., Zahariuc, Petronel, Comuna Horlești, Editura Performantica, Iași, 1999. Coltor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica, Hălăucești, 1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12, Iași, 1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928. V. Surse internet http://ro.wikipedia.org

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
profesor de teologie dogmatică la aceeași universitate. A studiat principiile lui Kant și a încercat să apere dogma creștină împotriva lor. În 1820 a devenit profesor de teologie catolică la Bonn și a ținut prelegeri cu scopul de a apropia catolicii și protestanții. Opiniile sale au luat numele de hermesianism și discipolii săi au publicat o revista pentru a le răspândi. În 1835 opiniile sale au fost condamnate ca eretice, în http://www.encyclopedia 123.com/H/HermesGeoeg.html, consultat în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevilla, Sevilla, 2002, p. 19. 118 "Ziariștii catolici trebuie să se dedice în întregime țelului de a transforma în leac pentru societate și Biserică ceea ce dușmanii folosesc în dauna amândurora. Deși, fiind catolici, nu veți putea folosi mijloacele necurate pe care adversarii le întrebuințeză atât de des, îi veți putea egala cu ușurință prin varietate, eleganța stilului și atenta redactare a știrilor, ba chiar îi puteți întrece prin transmiterea unor informații utile și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scrise sunt o garanție a drepturilor catolicismului, să se dedice activ apărării religiei. Însă, pentru a obține aceste rezultate pozitive, este absolut necesară unitatea în gânduri și fapte. Nimic nu-i bucură mai mult pe dușmanii Bisericii decât contradicțiile dintre catolici. Aceștia trebuie convinși să evite cu orice preț disensiunile, amintindu-le acele cuvinte divine: Orice împărăție dezbinată va pieri (Mt. 12-25). Iar dacă, pentru a păstra unitatea, e nevoie ca fiecare să renunțe la propria opinie, să o facă din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru binele comun" (Ibidem). 128 "Ziarele democrat-creștine sunt libere să emită știri și păreri cu privire la sfera politică, însă fără a susține că vorbesc în numele Bisericii și fără a-și impune opiniile, sugerând că cei ce gândesc diferit nu ar fi catolici autentici" (Leon XIII, Instrucction Nessuno...). 129 Papa Pius IX, Syllabus, 8.XII.1864. 130 În primele 19 propoziții, documentul condamna panteismul, naturalismul, raționalismul moderat și absolut, indiferentismul, latitudinarismul, socialismul, comunismul, societățile secrete, societățile biblice și pe cele clerico-liberale. În următoarele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
teza conform căreia toleranța reprezintă regimul politic ideal. Era condamnată atitudinea laică contrară Bisericii, însă nu și lumea sau civilizația modernă. Această interpretare a fost felicitată de Papa Pius IX și s-a bucurat de sprijinul a sute de episcopi. Catolicii intransigenți precum Veuillot, episcopul Pie de Poitiers sau cei ce publicau revista Stimmen aus Maria Laach, condusă de iezuiții germani, erau pentru interpretarea maximalistă a documentului. În Spania, acest curent s-a manifestat în publicația El liberalismo es pecado (1884

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe cele ale organizațiilor sociale catolice; separarea bugetului de cel al Instrucției Publice, al școlilor confesionale de cele neconfesionale; adoptarea unui sistem de reprezentare proporțională (asemănător celui belgian) care să permită stoparea dictaturii partidelor liberal și conservator, extrem de dăunătoare intereselor catolicilor, întrucât nu permitea ca aceștia, într-o țară majoritar catolică, să beneficieze de reprezentare și apărare adecvată în Camera Deputaților" (G. Redondo, La Iglesia en el mundo contemporaneo, vol. II, Eunsa, Pamplona, 1979, p. 146). 187 În 1883 de exemplu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exemplare, iar cele 32 din Madrid, 656.000. Orașul următor ca număr de ziare era Valencia, ale cărei 7 jurnale însumau 75.000 de exemplare; se evidențiau El Mercantil Valenciano (20.000 ex. în 1918, 60.000 în 1936) și catolicul Diario de Valencia (peste 10.000). Următoarele în clasament erau Zaragoza și Sevilia, care ajungeau la 20.000 de exemplare (M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., p. 35). 201 Singurele care erau foarte aproape de tirajul de 100.000 de exemplare până la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor catolici etc. (Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet..., pp. 293-294; Mariuca Vadan, Le relazioni diplomatiche tra la Santa Sede e la Romania 1920-1948

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor catolici etc. (Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet..., pp. 293-294; Mariuca Vadan, Le relazioni diplomatiche tra la Santa Sede e la Romania 1920-1948, Libreria editrice vaticana, Citta del Vaticano, 2001, p. 30). 262 Ion Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana. Manoscritti. Documenti. Carte, (se va

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întreaga lume situația presei catolice de la noi din țară, cu particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o amplă dezvoltare ca urmare a unirii unei părți a Bisericii Ortodoxe Române cu Roma la începutul secolului al XVIII-lea, primii pași ai presei române au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București să nu li se acorde importanța pe care o au sau pe care ar trebui să o aibă. Cu toate acestea, în situația politică actuală Presa Catolică Română a câștigat un avantaj. Înainte de 1918, ortodocșii uniți (imensa majoritate a catolicilor români) erau obligați să lupte pe două fronturi pentru a-și apăra credința și naționalitatea. Din momentul în care existența și viitorul poporului român sunt complet asigurate, cei care sunt convinși că acest popor nu poate progresa și nu se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
826 (1,6%). Practic, etnicii germani ocupau locul al doilea în tabloul minorităților cu 4,1%, după maghiari (7,9%). Referitor la confesiunea catolică, existau aproximativ 7,9% greco-catolici (1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151 catolici). În arhidieceza de București existau, la 29 decembrie 1930, aproximativ 64.993 persoane de confesiune catolică, din care aproximativ 9000 germani (Recensământul General al Populației României 1930, II, Neam, Limbă, Religii, 1938, p. 11; pp. 25-30; p. 132 și Sabin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri, Săbăoani-Roman, 1942, p. 240. 669 Viața, nr. 1, 1913, p. 5. 670 Idem, nr. 2, 1913, p. 13. 671 Idem, nr. 1, 1914, p. 1. 672 Emil Dumea, op. cit., p. 140. 673

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în Lumina creștinului, septembrie 1933, pp. 150-151. 736 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 737 Acest sactuar a fost dedicat sfinților Cosma și Damian, fiind cel mai vechi loc de pelerinaj pentru catolici, din Moldova. Baza documentulară era formată, în principal, din informațiile oferite de Codex Bandinus, dar și de cele oferite de un document din 1659, privitor la misionarul italian Bernardin Valentini. 738 Acest articol, intitulat Petru Șchiopul și catolicismul, evidenția meritele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cele ale statelor vecine, realizată de Pal, este relevantă: "Noi latinii din România aveam loc între țările din Europa, așa cum și suntem puși printre țările balcanice. N-am avut material destul. Un perete din micul nostru pavilion s-a dat catolicilor din Bulgaria și Grecia. Suntem pe altă parte alături de Ungaria, Polonia, dar cu material mult, mult, mai modest. Nici nu ne supărăm, nu ne putem măsura cu munca și producția seculară a vecinilor noștri!" (Ibidem). 846 Comitetul organizator s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a adresat nunțiului pentru a se implica în organizarea evenimentului: "De mult timp doream să scriu Excelenței Voastre despre Expoziția presei catolice ținută la Vatican, dar a trebuit să aștept ca Congregația Orientală să decidă ce urmau să facă catolicii de rit oriental. Din materialul atașat aici, Excelența Voastră va putea să-și facă o idee despre această Expoziție și va vedea că publicațiile periodice vor trebui să apară în mai multe secții ale expoziției, dar în moduri diferite" (ASV

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ibidem. 906 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, ff. 194-202. 907 Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU). 908 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, f. 194. 909 Ibidem. 910 Ibidem. 911 Ibidem. 912 Ibidem. 913 Ibidem, f. 195. 914 Ibidem. 915 "Cotidianul catolic român așa cum îl plănuim noi, pentru ca să-și poată împlini misiunea, așa cum o înțelegem și o intenționăm noi, nu poate să aibă un teren și un mediu mai potrivit decât capitala țării" (Ibidem). 916 Iată ce cuprindea punctul al doilea al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a încercat să se plieze pe noile realități sociale, politice și economice prin metode și mijloace moderne, mass-media fiind unul dintre ele. 933 Un deziderat al presei catolice românești a fost acela de a crea un cotidian reprezentativ pentru toți catolicii din România, care să apară în capitala țării și care să prezinte pe lângă subiectele religioase și viziunea Bisericii Catolice cu privire la evoluția social politică a societății (în general) și a statului român (în special) și nu în ultimul rând, raportul dintre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
941 La alegerile din 1879, ierarhia ecleziastică din Spania înclina către participarea la sistem și chiar în acel an, Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Ulterior Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presă și propagandă" (Ibidem, ff. 338-339). 953 "De mult timp, importantul ziar de la Bologna L'Avenire d'Italia duce împotriva noastră o campanie de știri și articole tendențioase. Zilele trecute, publicând un articol prin care eram acuzați că asuprim pe catolici și chiar pe frații noștrii Uniți, m-am crezut dator să adresez Direcțiunei ziarului un răspuns, ce a fost inserat în numărul din 28 februarie. Aflând în acelaș timp că acest ziar ar fi cu totul la dipozițiunea propagandei ungurești

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]