3,709 matches
-
în exil, după absolvirea altor cursuri în SUA, licența americană de pilot civil și pilot de încercare). După 23 August 1944 Traian Udriski a fost reintegrat în armată, cu funcția de aghiotant regal. În 1945 o întâlnește pe avocata Irina Cioc (Irina Burnaia), ea însăși aviatoare, care-i va deveni soție. În 1946 se naște fiul lor, Radu. Tot după 23 august 1944 regele Mihai a cumpărat de la englezii aflați în România, din bani personali, un mic avion Klemm Kl 35
Traian Udriski () [Corola-website/Science/336975_a_338304]
-
pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și picioarele negre; penajul este cenușiu cu galben-ruginiu și striații longitudinale pe piept. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul în formă de cupă și-l fac între crengi. Din luna mai depune 4-5 ouă albastre-verzui sau smântânii pătate cu maroniu
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
centrul Moscovei. Păsările zburau în interior printr-un geam spart de pe acoperiș și vânau muște, zburând peste capetele vizitatorilor pasajului. Muscarul sur prinde toate insectele care zboară pe lângă el, cu excepția gândacilor foarte mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
stema, emblema, drapelul și insigna de apartenență la Curtea de Conturi, care au fost adoptate prin hotarârea nr.44 din 15 iunie 2006. Toate simbolurile caracteristice au: câmpul partiționat în bilete albastru și argint, o acvilă cruciată, de aur, cu ciocul și membrele roșii, cu aripile pe jumatate desfăcute, purtând pe piept scutul din Stema de Stat a Republicii Moldova și ținând în gheara dreapta Caduceul lui Mercur, de argint, iar în cea stângă un răboj din două bucăți, de același metal
Curtea de Conturi a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334215_a_335544]
-
și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România este relativ frecvent pe tot traseul Dunării și rar în râurile din vestul țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului și Siretului. Are corpul alungit cu fruntea aplatizată dându-i aspect de cioc de gâscă. Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
din latină ca „arzător”, „de culoarea focului”. Ciuful de câmp este o bufniță de mărimi medii, cu o lungime de 34-43 cm și o greutate de 206-475 g. Are ochi mari, un cap relativ mare, gât scurt și aripi lungi. Ciocul este scurt, negru și în formă de cârlig. Penele sunt de culoare închisă, aranjate pestriț. Pieptul este brăzdat. Zborul este nelinear, din cauza bătăilor de aripi lipsite de ritm, care îl fac să pară un liliac în zbor. Anvergura aripilor variază
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
având o lungime de până la 8-10 cm. Poate trăi până la 5 ani. Corpul alungit, ușor turtit dorsoventral anterior și lateral posterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul mare și moderat deprimat. Botul turtit și larg, sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa posterioară, acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
Marii Negre. Este un pește mic, având o lungime de până la 10-12 cm, de obicei 6-8 cm. Corpul alungit, turtit dorsoventral anterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul triunghiular, moderat deprimat. Botul lat, cu vârful rotunjit, sub forma unui cioc de rață. Ochii înconjurați cu un cerc de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase. Au 2 perechi de nări tubulare (alungite în formă de tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
său erau jucători de rugby amatori. El a început să joace la vârsta de șase ani la Gloria București, un club de formare, unde fratele său mai mare se antrena și unde el însuși a fost descoperit de Dumitru Sterian „Cioc”. La seniori s-a legitimat la CSA Steaua (1996-1999), cu care a fost campion național în 1999, înainte de a pleca la clubul francez Stade Aurillacois (1998-2001), unde s-a alăturat lui Florin Corodeanu și lui Romeo Gontineac. Apoi a activat
Petre Mitu () [Corola-website/Science/335268_a_336597]
-
Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre. Ciocul galben la bază, cu vârful negricios. Sexele se aseamănă între ele, dar femelele sunt mai grele, cu dungi mai puține pe coadă. Are o răspândire circumpolară. Cuibăresc în nordul Eurasiei și Americii de Nord. Migrează spre sud pentru a ierna În România
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947, au fost emise de exemplare de bronz-aluminiu. Între 1947 și 1952, au fost emise de exemplare din aluminiu. Pe avers, în centru, este gravată "Acvila României" încoronată, ținând în cioc o cruce, iar în gheare un paloș și un sceptru, având pe piept un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea nominală, , de o parte și de alta a păsării heraldice
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
și de alta se află semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este zimțat. Pe avers, în centru, este gravată "Acvila României" încoronată, ținând în cioc o cruce, iar în gheare un paloș și un sceptru, având pe piept un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea nominală, , de o parte și de alta a păsării heraldice
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pitulice ("Sylvia nisoria"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), graur ("Sturnus vulgaris"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), notatița cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu cioc subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
apei. Lepisosteiformele înoată, de obicei, lent, dar la nevoie se deplasează foarte iute pentru perioade scurte de timp. Ele adesea rămân nemișcate în apropierea suprafeței apei până când prada se apropie destul de mult. Apoi, cu o împunsătură laterală rapidă cu botul (ciocul) prevăzut cu dinți ascuțiți, peștele străpunge prada cu dinții și în cele din urmă o înghite. Cu toate că peștele aligator atinge dimensiuni foarte mare (de până la 3 m lungime totală) și are numeroși dinți mari ascuțiți și un cap care seamănă
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
exemplu, în timpul ritualului se fălește cu acestea. Cadou "de nuntă" La multe specii de păsări s-a format obiceiul deosebit,ca masculul să ofere hrană femelei și un cadou "de nuntă". Și comportamentul femelei este caracteristic: își deschide aripile și ciocul asemeni puilor care cer mâncare ,iar alte păsări emit sunete asemănătoare celor emise de pui. În acest fel, femela primește nu numai hrana necesară depunerii ouălor și clocitului, ci de asemenea află că masculul se pretează creșterii ulterioare a puilor
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
partenerii au roluri aproximativ egale în timpul ritualului nupțial. Albatroșii prezintă un ritual complicat, ce seamănă cu un dans elegant. La început își ridică aripile, apoi dansează unul în jurul altuia sau fac piruete în jurul propriului ax. Odată cu creșterea intensității, își deschid ciocurile și se ‚luptă’’ unul cu altul, iar uneori țipă puternic.Cu cât ritualul este mai lung, cu atât legătura dintre parteneri va fi mai strânsă. Alte păsări oferă în timpul ritualurilor și veritabile reprezentații de zbor. Nagâții încearcă să-și impresioneze
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
de 4-5 mm; stilul de circa 1 cm. Ovarul este superior, cu 2 loje (2 locular), numai în una din ele se află un ovul bazal. Fructul este o nuculă eliptică cafenie, uscată, indehiscentă, lungă de 2 mm, cu un cioc format din stigmatul persistent. Fructul conține o singură sămânță. Planta înflorește în mai-iunie (mai rar până în septembrie). Cariotipul 2n=24. În Banat, în lungul Dunării; Măcin (județul Tulcea), pe marginea bălților; sporadică în Dobrogea; Munții Retezat, barajul Râul Mare; Lacul
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
34%. Martus și colab. au identificat o fațetă anterolaterală accesorie în 34%, care a avut dimensiuni mari în 2,5%. În populația egipteană această fațetă a fost prezentă în 10,15%. Fațetă talară anterolaterală accesorie este asociată elocvent cu un cioc talar dorsal (pe colul talusului) în 29%. Fațeta anterolaterală accesorie, poate provoca dureri la pacienții obezi cu picior plat rigid. Fața medială a talusului este mai puțin înaltă decât cea laterală. Ea se împarte în 2 porțiuni, una proximală (posterioară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
trăiesc pe coastele mărilor, prin bălți și pe malurile râurilor înconjurate de vegetație. Această familie cuprinde păsări de talie mijlocie. Cormoranul mare are 91-93 cm (mai mare decât găina), iar cormoranul mic are 48-52 cm (între cioară și corb). Au ciocul relativ lung și prevăzut cu o pungă mică, iar la vârful ciocului au un cârlig (o unghie încârligată). Gâtul este lung, iar aripile de mărime mijlocie. Penele au o culoare închisă. Coada este lungă, rotunjită, formată din pene (rectrice) rigide
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
vegetație. Această familie cuprinde păsări de talie mijlocie. Cormoranul mare are 91-93 cm (mai mare decât găina), iar cormoranul mic are 48-52 cm (între cioară și corb). Au ciocul relativ lung și prevăzut cu o pungă mică, iar la vârful ciocului au un cârlig (o unghie încârligată). Gâtul este lung, iar aripile de mărime mijlocie. Penele au o culoare închisă. Coada este lungă, rotunjită, formată din pene (rectrice) rigide, folosite drept cârmă la vânătoarea subacvatică. Nu au glande uropigiene, de aceea
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
se udă ușor după scufundări repetate, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, pentru a se usca. Glandele uropigiene sunt niște glande sebacee la baza cozii la multe păsări acvatice, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul pentru a-și impermeabiliza penajul. Au toate patru degetele de la picior unite prin membrane înotătoare ce formează o palmatură mare, iar primul deget este îndreptat lateral și nu înapoi. le întrunește circa 40 de specii răspândite aproape pe întreg globul
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
zboare. Hrana constă din pești de diferite specii și mărimi, pe care-i prind urmărindu-i pe sub apă. Sunt mari consumatori de pești și sunt considerate ca cele mai stricătoare păsări. Adesea produc pagube rupând plasele de pescuit. Puii introduc ciocul în gura părinților spre a-și lua hrana. Excrementele lor produc guano, foarte prețios ca îngrășământ. În China și Japonia cormoranii sunt dresați în vederea pescuitului. Sunt păsări monogame. Trăiesc în colonii simple (cormoranii mari) sau mixte (cormoranii mici). Coloniile ajung
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
le sau dumbrăvencele (Coraciidae sau Coraciadidae) este o familie de păsări arboricole răspândite în zonele tropicale și temperate din Asia, Europa și Africa. Cele din ținuturile nordice sunt călătoare. Au o talie mijlocie. Ciocul de lungime mijlocie este tare, gros și puternic, de tip corvideu (ca cel al ciorilor). Corpul este robust, capul mare și picioarele scurte. Degetele anterioare libere și gheara degetului anterior mijlociu mai mare decât cea a degetului posterior. Penele sunt
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
(Vipera ammodytes ammodytes) numită și viperă cu corn, năpârcă cu cioc, năpârcă cu corn, năpârcă cu nas întors, viperă cu nas este o subspecie de șerpi veninoși din familia viperide ("Viperidae") răspândită în sud-estul Europei, inclusiv în România. Este o viperă mare (cea mai mare din viperele europene); masculii ajung până la
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]