7,304 matches
-
Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
D. Becerescu și col. (1983). Simptome. Boala se manifestă pe frunze începând din a treia decadă a lunii mai și prima decadă a lunii iunie. Pe fața superioară a frunzei, apar pete mici, până la 2-3 mm în diametru, de formă circulară, în dreptul cărora țesuturile capătă o colorație roșie purpurie. Țesuturile dintre pete se îngălbenesc și în funcție de intensitatea atacului, toată frunza devine galbenă cu pete purpurii; frunzele cad de pe pom, începând din luna iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este frecventă și păgubitoare în pepinierele și plantațiile din țara noastră, în verile răcoroase și umede. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și mai puțin pe ramuri. Pe frunze, începând din luna iunie, apar pete mici, de 2-5 mm, circulare sau colțuroase, de culoare cenușie, care sunt înconjurate de un inel bruniu. Petele se pot uni și o mare parte a suprafeței frunzei este distrusă. Frunzele cad în lunile august septembrie și fructele se maturează greu. Alteori, pe frunze apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care sunt înconjurate de un inel bruniu. Petele se pot uni și o mare parte a suprafeței frunzei este distrusă. Frunzele cad în lunile august septembrie și fructele se maturează greu. Alteori, pe frunze apar pete mari, cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala a fost observată mai întâi în Belgia, în jurul anului 1850, iar astăzi este răspândită în toate țările din zona temperată, pe multe soiuri de zmeur. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și foarte rar lăstarii tineri. Pe frunze apar pete mici, circulare, de câțiva milimetri în diametru, de culoare cenușie. În jurul acestor pete se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și în acest caz frunzele prezintă pete mari, brune, ce ating 10-15 milimetri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii, cu un inel mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate (fig. 191). Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari, sunt mai mici, de culoare verde-gălbuie sau decolorate, cu pete circulare sau neregulate de la 23 mm până la 1 cm în diametru, brun-negricioase în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate se veștejesc și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
butașilor, instrumentele se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. 11.1.2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Organele de înmulțire vegetativă se tratează prin scufundare în această suspensie înainte de plantare. Boli produse de ciuperci 11.1.7. Înnegrirea garoafelor Mycosphaerella dianthi Simptome. Boala apare pe garoafele din câmp, solarii sau seră, sub forma unor pete de decolorare circulare sau eliptice, înconjurate de o zonă violacee. În condiții favorabile ciupercii, petele se brunifică, se extinde zona atacată și în final frunzele se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă. Tulpinile florilor atacate se frâng foarte ușor în dreptul țesuturilor brunificate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din tija florală sunt mai întâi îngălbenite apoi brunificate iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3. Arsura bacteriană a crizantemelor și gerberelor, pătarea frunzelor și florilor de mușcată Pseudomonas cichorii Boala a fost semnalată în S.U.A. dar este răspândită și în Europa. Simptome. Atacul apare la 4-5 săptămâni de la plantarea crizantemelor sub formă de pete circulare de 2-3 mm în diametru, pete de decolorare pe frunzele bazale care în scurt timp se brunifică. Arsura zonelor afectate duce la deformarea frunzei, iar dacă este o atmosferă umedă apare putregaiul umed. Simptomele tulpinale apar mai târziu sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate se brunifică, în timp ce în atmosferă umedă, apare putregaiul umed. Când boala se extinde, pe pedunculi și tulpini apar pete brune, iar butonii florali nu se mai deschid. Pe frunzele de gerbera, atacul se observă sub formă de pete umede circulare, brune negricioase. La un atac puternic, brunificarea se extinde de la marginile frunzelor spre nervura mediană. Transmitere-răspândire. Bacteria are o evoluție rapidă la temperaturi de 26-30șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigații sau uneltele de lucru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3.5. Rugina albă a crizantemelor Puccinia horiana Această rugină originară din Extremul Orient unde a fost descrisă în 1901, a pătruns în Europa în 1963 și este semnalată și la noi în România. Simptome. Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare la început albverzuie, apoi albă și în final cafenie sau castanie. Petele sunt distribuite uniform pe surafața frunzei dintre nervuri și pe nervuri; în dreptul petelor, frunza se bombează pe fața superioară și se adâncește pe partea inferioară (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România a apărut încă din anul 1891. Simptome. Ciuperca infectează toate organele aeriene ale trandafirilor: frunze (tinere, mature), lăstari, pedunculi florali și muguri. În primăvară pe partea inferioară a frunzelor bazale, ale soiurilor sensibile dar și pe măceș, apar pete circulare galbene-portocalii de câțiva milimetri în diametru pe care se observă niște cupe (ecidiile). În dreptul acestor pete, pe fața superioară, apar mici puncte brune, fructificații cu spori (picnidiile). La sfârșitul lunii mai, apar pe frunze pete de decolorare în dreptul cărora pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nalbei Boli produse de ciuperci 12.1.1. Rugina Puccinia malvacearum Boala originală din Chile este semnalată în țară la noi pe diferite feluri de nalbă de grădină sau nalba mare. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete de decolorare, mici, circulare. Petele de 1-2 mm în diametru, cu timpul devin albicioase și pot fi întâlnite pe pețioluri, nervuri și chiar tulpini. Sporii se formează subepidermic așa încât frunza apare bombată la locul de atac (fig. 211). Frunzele puternic atacate se usucă iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cercosporioza nalbei Cercospora althaeina Boala a fost descrisă de Fr. Bubak în 1900, dar la noi prezența sa a fost semnalată de Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville în 1935. Simptome. Pe frunzele diferitelor specii de nalbă se observă pete circulare sau variate ca formă, decolorate, apoi brune. Țesuturile din centrul petelor, după brunificare devin cenușii, iar frunzele puternic pătate se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul perioadei de vegetație ca și persistența ei peste iarnă este asigurată de spori. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor, este semnalată pe tot globul. La noi în țară a fost descrisă în 1932 de Tr. Săvulescu și apoi de alți cercetători din toate zonele unde se cultivă această plantă. Simptome. Pe frunzele atacate se formează numeroase pete izolate, circulare, de 5-7 mm în diametru, de culoare verde-măslinie, apoi albicioase și în final brune-negricioase. Frunzele se usucă înainte de vreme (fig. 212). Transmitere răspândire. Ciuperca În cursul perioadei de vegetație se răspândește prin spori iar în cursul iernii rezistă prin sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 %. 12.4. Bolile anghinariei Boli produse de ciuperci 12.4.1. Septoriozele anghinariei Septoria scolymi și S. cardunculi Bolile sunt semnalate în 1962 de E. Docea și de O. Constantinescu în 1959. Simptome. Aceste ciuperci produc pe frunze, pete circulare sau ovale, de 2-5 mm în diametru, de decolorare, apoi brune și în final cenușii în zona centrală cu o margine brună. Frunzele atacate se usucă de timpuriu. Transmitere răspândire. Ciupercile se răspândesc prin spori iar de la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
folosesc pentru mane. 12.7 . Boli la levănțică Boli produse de ciuperci 12.7.1. Septorioza Septoria lavandulae Boală cunoscută încă din 1901 însă a fost descrisă în România de O. Constantinescu în 1959. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare sau alungite de 2-5 mm în diametru, albe-cenușii la centru și cu o margine brună. Pe tulpină petele sunt alungite și brune negricioase sau violacei, pete ce produc uscarea rapidă a plantei. Transmitere-răspândire. În tot cursul vegetației ciuperca se răspândește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitatea este circulară. Subiectul și obiectul nu se confundă, dar nici nu sînt absolut distincți, căci sînt legați prin schimburi permanente. "Realitatea lumii nu mai este obiectivă, dar face parte din mine însămi. Ea există [...] în mine. Eu exist în ea. [...] Eu exprim
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
obiect care reflectă: oglindă, apă întunecoasă, strălucire... Diferența nu este mică, căci auzul instaurează un raport cu timpul, care este de ordinul simultaneității, și nu al secvenței. Trecere de la imaginea clară și distinctă la ascultarea șovăielnică. Timpul se repliază. Devine circular. Nu mai există desfășurare liniară. Fără început (expedierea bilei de biliard), nici sfîrșit (recepția în exterior). Efectiv, organismul, această totalitate centrată pe ea însăși, nu poate fi instrumentalizat pentru scopuri exterioare. Voința este aici identică cu puterea. În locul și spațiul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fără sfîrșit. Pe măsura observațiilor, realitatea se schimbă în alta. Procesul, dacă este buclaj, nu este niciodată terminat. D) Într-adevăr, un sistem organizat, cum sînt mașinile organizate sau sistemele vii, este un sistem care evoluează, pentru că este complex, adică circular și ierarhic, pe niveluri interconectate. Această evoluție, care depinde de o anume organizare internă, definește ceea ce numim "auto-organizare". Auto-organizarea, remarcăm, trimite la non-realitatea exterioară, deoarece nu din afară primim informații, ci, înlăuntru, schimbul între diferite niveluri produce comunicarea. Aceste diverse
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai apare acum trimiterea de către un subiect emițător a unui mesaj calculabil, unui obiect receptor. Comunicarea este inserția unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Subiectul face parte din mediul înconjurător și mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitate circulară. Idee paradoxală, aceea că partea este într-un întreg, care este parte a părții. Subiectul rămîne, dar el a îmbrățișat lumea. Cuplul subiect/ lume, unde cei doi parteneri nu și-au pierdut în totalitate identitatea, dar practică schimburi neîncetate. Realitatea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
produs cadrul și aplicarea, pînă la receptor ar fi fost brusc suprimate. Ca și cum receptorul însuși nu ar fi decît un burete absorbant, care acceptă ca atare semnalul electric transmis. Totalitarismul tautismului. Nebunie mută a negării realului. Țintă totalizantă și închidere circulară descrise de Baudrillard, care contribuie la aceasta fără să știe. Tautism: contracție a doi termeni, autism și tautologie. Autism, boală a auto-închiderii, unde individul nu încearcă nevoia de a comunica gîndirea sa altuia, nici de a se conforma gîndirii altora
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]