4,383 matches
-
repetă); pașii i se împart între realități contrastante. Ceva din grafica expresionistă a unor Georg Grosz și Franz Masereel, vibrații din Țara de piatră a lui Geo Bogza se reactivează în rostirea lui C., eșuând nu o dată în redundanță, în clișee și poncife. Fie pe latura monumentalizantă, fie pe cea polemică (violent antiburgheză), notații aparținând registrului vânjos, utilizat intens, sfârșesc în manierism și imoderație. Pe răzvrătitul Horia (văzut ca personaj congener), poetul îl invocase de câteva ori, înainte de placheta cu acest
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
turnul lor de fildeș, ei trebuiau să se alinieze cadenței entuziaste a oamenilor muncii de la orașe și sate. Unii au înțeles imediat ce au de făcut, iar o anchetă a lui Ion Biberi din 1945 dovedește că și-au însușit deja clișeele lingvistice agreate de noua putere și acceptă să se pună în slujba unei pedagogii a remodelării. Retorica lor e impregnată de cuvinte ce evocă aderarea, angajamentul; ei elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un „marketing ideologic” ce poate fi numit și „comunism la pachet”. Alături de segmente de discurs pur, neatractiv, alcătuind nucleul dur, se plasează și elemente promoționale, atractive, jucând rolul unor produse comerciale care se găsesc pe piața liberă. O combinație de clișee politice, cultură, comerț liber: scheme cognitive prefabricate, clișee și stereotipii în amestec cu produse vandabile, dorite, trezind speranța unei alternative. Un consumerism care îmbină criteriul vandabilității cu dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunism la pachet”. Alături de segmente de discurs pur, neatractiv, alcătuind nucleul dur, se plasează și elemente promoționale, atractive, jucând rolul unor produse comerciale care se găsesc pe piața liberă. O combinație de clișee politice, cultură, comerț liber: scheme cognitive prefabricate, clișee și stereotipii în amestec cu produse vandabile, dorite, trezind speranța unei alternative. Un consumerism care îmbină criteriul vandabilității cu dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O ideologie locală acomodantă, injectată maselor în doze bine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se impune ca individualitate artistică distinctă prin particularități de meșteșug, prin specificitatea rafinamentului tehnic. De la început se caracterizează printr-o anumită sobrietate a formulărilor, lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele prea demonetizate, clișeele rudimentare pătrund în texte mai rar decât la numeroși alți producători de versuri din epocă. Adesea, poetul se dedă la mici ghidușii, la ștrengării grațioase, fără nici o finalitate. Nu e vorba doar de rimele „deșucheate”, sunt și alte jocuri în
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
urmăriți în popasul lor la Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă lucrări probe, întocmite cu rigoare filologică - rigoare ce caracterizează și activitatea de editor a lui D. Acestora li se adaugă editarea, în 1974 și 1976, a lucrărilor lui
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
se întâmpla în anii ’70. Succesul este explicabil, cred criticii, și datorită resuscitării romanului istoric pe considerente naționaliste, „boierimea valahă” fiind pusă într-un mod aproape firesc „în rând cu protipendada europeană” (Marian Popa). Dincolo de indicațiile directoare și de unele clișee inerente, cărțile se citesc ușor, cu plăcere. Romanele despre cavalerii lui Mihai Viteazul și ai lui Mircea cel Bătrân sunt un amestec insolit de adevăr și ficțiune, pe lângă chipurile simbolice ale domnitorilor apărând și o serie de bărbați puternici, luptători
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin și din Verlaine ori din Șt. Petică. Sugestive imagini picturale țâșnesc în această poezie care nu poate evita clișeul, dar îl adoptă cu o încredere candidă, el potrivindu-se fondului sufletesc. Calea sângelui, carte a amintirilor de pe front, prefațată de o scrisoare a lui G. Bacovia și premiată de Academia Română, ajunge, prin tiparele biblice, la un umanitarism pur și
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
Acompaniamentul grav, elegiac, al neliniștilor stârnite de spectacolul „eternităților contradictorii”, o gesticulație patetic-romantică, ce transformă în procesiune sacramentală căutările sau umbletul în lume al omului, irizările simbolice, sugestia reușesc, în Drumul, să transmită prezența misterului. În ciuda mimeticelor Nevroze și a clișeelor simboliste (Parc mort, Căderea frunzelor), a neputinței de a ocoli conceptul și alegoria, C. reușește să dea o cosmică arcuire curgerii spre neființă a lucrurilor. Copacii, luna sunt paznici stranii ai morții, un alb suprafiresc își pune pecetea pe Cântecul
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Studenții organizează acum conferințe publice (precum altădată tinerii de la Criterion), încheagă o formație teatrală, cheamă publicul la audiții muzicale. Curând, vor interpreta ei înșiși o altă partitură. Cu toate disocierile lui Blaga, „spațiul mioritic” devenise, în publicistica epocii respective, un clișeu developat tradiționalist, pe direcția închiderii în fața influențelor occidentale. Nici Goga nu mai putea reprezenta un model viabil, câtă vreme el era astfel și în ochii naționaliștilor puri, pentru care esteticul devenise sinonim cu o „trădare” a etnicului, iar etnicul ajunsese
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
și arta pot face același lucru. Pot avea același efect cu cel al psihoterapiei; se păstrează pe de-a-ntregul scopurile: dacă știi ce ești, dacă știi încotro te îndrepți. Se poate vorbi, pe de o parte, despre încetarea simptomelor, a clișeelor, a anxietăților sau a altora asemenea; iar pe de altă parte, se poate vorbi despre dezvoltarea spontaneității, a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora similare. Destul de des se întâmplă că muzica, ritmul și dansul devin căi excelente spre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unde acestea nu existau. Se pierd pe drum nuanțele, adesea esențiale în evaluarea unor texte. Li se atribuie alte intenții, valori străine lor, mentalități nepotrivite. Problema este că, într-o cultură tânără cum este cea română, astfel de sinteze creează clișee foarte puternice, de care cu greu reușim să ne debarasăm. Istoriile literare, mai ales cele care, pe urmele lui G. Călinescu, ignoră fundalul cultural și selectează exclusiv textele care au potențial expresiv, construiesc imagini nerelevante ale fenomenului cultural medieval românesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rol al rațiunii este să caute adevărul interpretând Revelația 31. Iată un verdict la care tânărul Cantemir ar fi aderat fără ezitare. Concluzii O opțiune similară are Cantemir în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Problemele cu adevărat grave, mari, ireductibile la clișee, inaccesibile prin mijloace empirice, nu pot fi asimilate, nu pot deveni obiect al cunoașterii decât prin intermediul unei "lumini imateriale", ceea ce presupune legătura directă cu divinitatea, deci revelația. "Știința sfântă a lui Cantemir, comentează Dan Bădăru, este tot una cu "știința
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de vedere al unui personaj), ceea ce are drept consecință faptul că le permite punctelor de vedere și tonalităților să varieze, trecând, de pildă, de la ironie la descrieri lirice. Personajele nu mai sunt simple instrumente narative, inspirate dintr-un stoc de clișee, asemenea eroului ale cărui încercări glorifică valorile ideologice și provoacă uimirea cititorului. De data aceasta personajele sunt cele care posedă o psihologie proprie și a căror inserție în povestire permite dezvoltarea unei subiectivități. Ceea ce autorizează explorarea stărilor de conștiință, a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
SF-ul oferă și alte elemente de curioase reflecții, în primul rând caricaturizând abordările cele mai banale, de exemplu prin formula: "Voulez-vous parlez avec moi?" ⁄ Putem discuta puțin? (Robert Sheckley, 1965). În această povestire 106, autorul reia mai întâi toate clișeele întâlnirii dintre un comis-voiajor din spațiu și indigenii de pe o planetă necunoscută, după modelul vânzătorului de mărgele de sticlă în fața popoarelor presupuse a fi "primitive". Problema pare simplă: comis-voiajorul încearcă să învețe limba indigenilor pentru a se stabili printre ei
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau tânăr se folosește de încrederea, inocența, dependența sau imposibilitatea de a se apăra a copilului (fată/băiat), pentru a-și satisface trebuințele sexuale. Formele pe care le ia abuzul sexual variază între: incidente minore (expunerea copilului la bancuri și clișee verbale obscene); obligarea copilului la a privi persoana adultă dezbrăcată; obligarea copilului la a privi împreună cu adultul imagini pornografice; abuz sexual prelungit, incluzând contact sexual. Agresorul sexual poate fi: adult sau tânăr (diferența de vârstă dintre victimă și agresor este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cea mai puțin reflectată a ideii. Împotriva tuturor eforturilor depuse de filosofii modernității de a disocia talentul de geniu 3, pentru simțul comun va fi mai simplu să denumească generic sfera capacităților creatoare, printr-o unică expresie confuz-totalizatoare - printr-un clișeu. Prezența termenului pare oarecum întâmplătoare la Mumuleanu, mai degrabă un accident de parcurs, decât un mit personal constant. De altfel, înainte de 1825 cuvântul nici nu face parte din vocabularul lui. Există un "Mumuleanu" de dinainte de descoperirea genialității. Acest autor care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oferea o formă particulară și foarte populară raportului dintre copilărie și geniu 77. Abordarea lui Ann Jefferson devine importantă pentru toate culturile care vin prea târziu și descoperă problema geniului mai degrabă sub forma unor elemente de discurs (constelații de clișee, locuri comune, elemente de imaginar și compilații filosofice) decât sub aceea a unor doctrine cristalizate. O asemenea perspectivă fixează un alt prag, inferior, pentru intrarea în dezbaterea despre geniu. Ea avantajează spațiile marginale care nu au avut șansa să dea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
români nu sunt relevante din perspectiva inventivității conceptuale, ci ca efect al unor transferuri culturale, ca urmă a unor "influențe" sau vulgarizări: ele fac parte dintr-o arhivă a reprezentărilor despre geniu care circulă în întreaga Europă, sub forma unor clișee ale culturii savante. Abordarea discursivă a lui Ann Jefferson ne dă astfel posibilitatea să urmărim aceste mitologii în spațiul nostru. De altfel, plecând de la analiza pe care o face pe cultura franceză, putem să proiectăm aplicații asupra "genurilor" caracteristice ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
80. Revenind la cazul românesc, putem analiza ramificarea stufoasă a discursului despre geniu în secolul al XIX-lea: broșurile populare care vorbesc despre geniile-copii, tema feminității geniale care apare insistent în textele politice ale lui Heliade Rădulescu sau Rosetti, recurența clișeelor despre Geniul României sau geniul național în oratoria epocii, demonstrațiile lingvistice care implică "geniul limbii române", abundenta literatură a boemei și a condiției poetului genial (cum sunt textele lui Negruzzi, Pantazi Ghica, Kogălniceanu, Heliade Rădulescu etc.). Dar o asemenea cartografiere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în care geniul se aplică la literatura română și la realitățile productive ale locului, nu ne va spune cum reușesc ideile despre geniu să mobilizeze creația de literatură. Pentru că foarte multe sunt simple valori de tranzit din perspectiva domeniului literar, clișee despre geniu care răspund nevoilor diverse ale societății românești: dezvoltarea unei educații bazate pe strategii ale exemplarității, alimentarea cu imagini a unui discurs naționalist sau justificarea unei abordări specifice a normelor lingvistice. Cum se poate caracteriza o situație literară? Cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În Iluziile literaturii române 89, Eugen Negrici observa rolul disproporționat pe care "fabrica de sfinți" l-a jucat în perioada de formare a culturii literare române: existența unei mitologii a capodoperei, numeroasele forme de adulare a protagoniștilor literari, abundența de clișee elogiative (poetul ca preot, apostol, rege, luceafăr etc.). Toate sunt moduri prin care doxa unei culturi mici tematizează desfășurarea exorbitantă de forțe din jurul obiectului literar, atât pentru producerea, cât și pentru aprecierea lui. Consecința stringentă a acestei teorii estetic-antropologice e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un mijloc de supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modalitate a scriiturii. Personajele nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a lui Sihleanu, "muiatul penei" lui Negruzzi, și, în sfârșit, seria care îl privește pe Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]