6,563 matches
-
trăi cu bucurie într-un oraș care să aibă deschidere la mare, la ocean sau la un râu important. Mi-am dorit întotdeauna bucuria de a sta pe un țărm. Mi-ar plăcea un oraș și o țară cu o climă mai prietenoasă cu astmul meu, din ce în ce mai greu de controlat. Dar veștile recente nu neagă capriciile generale ale climei și ale comportamentelor umane anti-ecologiste ce au loc cam peste tot în lumea noastră globală. Atunci când am revenit din București în Suceava
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
important. Mi-am dorit întotdeauna bucuria de a sta pe un țărm. Mi-ar plăcea un oraș și o țară cu o climă mai prietenoasă cu astmul meu, din ce în ce mai greu de controlat. Dar veștile recente nu neagă capriciile generale ale climei și ale comportamentelor umane anti-ecologiste ce au loc cam peste tot în lumea noastră globală. Atunci când am revenit din București în Suceava natală, în anii '90, aveam măcar speranța că revin într-un oraș destul de frumos și de civilizat. Între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au ajuns În Indii, Columb și navigatorii săi și-au văzut de ale lor... În secolele ce au urmat Însă, vechile continente și În special Europa au realizat că era o lume nouă, care se arăta așa prin particularitățile reliefului, climei; prin. fizicul și modul de viață al băștinașilor. Bogățiile găsite acolo de către navigatorii acelui timp au stârnit interesul și lăcomia regilor și Împăraților, dar mai ales speranța oamenilor În nevoi și cu aspirații la un trai mai bun. Așa a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
imensul teritoriu al SUA, cunoscut azi sub denumirea „Cordonul porumbului", care se Întinde În statele Iowa, Illinois, Missouri, Minnesota și Nebraska, unde ocupă milioane de hectare În fiecare stat. Aici face o descriere scurtă a cursului impetuosului fluviu Mississippi, a climei, solului, organizării fermelor, lucrărilor de cultură oentru porumb, recoltatul, cu tot ce este esențial pentru a obține producție de la această miraculoasă plantă a lumii noi. În statul lowa a urmat un studiu de „sociologie rurală" la Universitatea din Ames, unde
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Întotdeauna un pământ scump și mijloace de producție ieftine. Aceste idei care rămân și azi valabile le-a prezentat În lucrarea Raționalizarea agriculturii române În cadrul noii economii agrare. El caracterizează la modul general agricultura rațională, ca o Îndeletnicire practicată În funcție de climă și sol, pe baze științifice În raport cu situația social-economică existentă. În primul rând emitea ideea că autarhia În exploatația țărănească este o frână serioasă Împotriva progresului, o Întreprindere foarte costisitoare. El propune o profundă specializare agricolă pe zone naturale, pentru a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Pe baza datelor obținute, statul a putut să practice o sănătoasă politică agrară. Tehnica agricolă a fost astfel aplicată și Îndrumată spre rentabilitate. Creditele agricole sunt acordate la timp, cu larghețe, dar numai gospodăriilor care fac investiții rentabile. Nevoia, solul, clima, i-a Împins pe germani la o agriculură cât mai bună, cât mai intensivă. Racordarea interesului personal cu cel al economiei naționale a fost efectuată in mod strălucit. Regiunea Berlin a avut un sol ușor nisipos, pe care germanii l-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai ales pregătirile campaniei agricole. Parcurgem partea centrală și de vest a statului Illinois. Suntem În regiunea porumbului, „corn belt”. Regiunea e Împânzită de ferme mari, frumoase, toate situate pe terenul de cultură al fermei. Condițiile pentru agricultură sunt excelente. Clima, solul, șosele, calea ferată și mai ales cererea de produse agricole. Illinois are o suprafață de 14 milioane hectare. Populația totală e de 7.700.000 locuitori. Din aceasta, Chicago, Springfield, Decatur, Peoria, Urbana au 5,5 milioane locuitori. La
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Fermele sunt mai mari. Precipitațiile atmosferice mai mici. Cultura porumbului Începe să cedeze Încet locul altor culturi de primăvară, precum și pășunilor. Trec pe lângă câteva ferme care se ocupă cu creșterea vulpilor argintii. Într-o regiune a porumbului, deci Într-o climă caldă, creșterea vulpilor argintii poate produce nedumeriri. Avem un exemplu că și la noi acest animal poate fi crescut În climă mai caldă. Între Ames și Denison terenul e puternic ondulat. Șoselele sunt drepte ca un fir de panglică, evitând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Trec pe lângă câteva ferme care se ocupă cu creșterea vulpilor argintii. Într-o regiune a porumbului, deci Într-o climă caldă, creșterea vulpilor argintii poate produce nedumeriri. Avem un exemplu că și la noi acest animal poate fi crescut În climă mai caldă. Între Ames și Denison terenul e puternic ondulat. Șoselele sunt drepte ca un fir de panglică, evitând cât e posibil curbele, sursa atâtor accidente. Pentru Întâia oară de când străbatem SUA ne oprim În fața unei bariere de cale ferată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de la măgari? În fine se așterne tăcere, dar tusea continuă destul de violent. După o oră de drum vedem o foarte mică stațiune pomicolă pierdută În imensitatea câmpului de aci. Se urmărește Înmulțirea de puieți din soiurile cele mai potrivite pentru clima Dakotei. Deocamdată stațiunea e bogată În broșuri. Ea Însăși e săracă În pomi. În momentul acela, la ora 16, tot personalul 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 78 stațiunii, inclusiv directorul, căra apă cu găleata la rădăcinile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
baza odinioară pe grâu. Acum, primul loc Îl ocupă ovăzul, porumbul, urmat de cartofi, orz, fân, și la urmă grâu. Zootehnia e dezvoltată foarte bine. E și 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 87 firesc și din cauza climei, dar și din cauza populației germane, mare amatoare de creșterea vitelor. Bovinele ocupă primul loc cu 3,5 milioane capete, din care vacile 2,5 milioane, 500.000 cai, 600.000 oi și 1,8 milioane porci. Regiunea a fost Întâi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e mare centru industrial și comercial, cu o populație de 900.000 locuitori, clasându-se al 7 lea oraș pe țară. În tot cursul zilei de 4 iunie străbatem partea centrală a lui Missouri. Partea centrală are o agricultură intensivă. Clima e o trecere de la temperatură medie la una subtropicală, cu veri călduroase. Se cultivă porumb, ovăz, grâu, bumbac, tutun, viță de vie, fructe. Din zootehnie e frumos reprezentată avicultura și albinăritul. Negrii sunt În număr de 200.000, ceea ce explică
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mari de sămânță, să le umectezi și apoi să le usuci. Altă curiozitate. Se dă sămânță mult mai puțină ca la noi, și anume 70 litri În loc de 180. Altă curiozitate. Grâul e păscut cu vitele. Practica e destul de răspândită. Din cauza climei și În special a vântului, pământul se lucrează ușor. Se evită arătura mai adâncă de 15 cm. Arătura principală se face la 2-3 ani. În schimb, se dă mai des cu rotativul. Alături de sistemul de ogor sterp, se practică și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lui Louis Bertrand. Proprietarul nu e la fermă. Administratorul său ne conduce și ne dă explicațiile cuvenite. Suprafața fermei e de 5.200 hectare, răspândite pe o rază de 100 km. Suprafața aceasta a fost realizată treptat prin cumpărare. Regiunea, clima, slaba populare, explică posibilitatea de a cumpăra teren ieftin. Să nu uităm că statul, pentru a construi calea ferată a dat În schimb societăților constructoare mari Întinderi de teren, pe care la rândul lor lau vândut, deci și domnului Bertrand
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
bogăție Însemnată o formează minele de aur, argint, aramă și mercur. Climatul e secetos. Agricultură puțină, cât se face, e datorită irigațiilor. Creșterea vitelor joacă un rol moderat din 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 112 cauza climei reci - aspră iarna și secetoasă vara. Media precipitațiilor e de 370 mm. Suprafața statului e mare, populația mică. Capitala Moscow, 4.500 locuitori. Cel mai mare oraș e Boise cu 22.000 locuitori. Statul dispune de bogății insuficient exploatate. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și condiții foarte bune pentru mecanizare. Mai departe Începe zona pășunatului extensiv. Vitele slabe de aci, sunt duse pe jos sau cu trenul În zona cerealelor. Sunt unii care susțin că aceste zone americane sunt impuse În bună parte de clima locală. Până la un punct e adevărat, dar să nu uităm că odinioară pe coasta Atlanticului se cultiva grâu. Acum, În zona grâului, În Kansas, În jurul centrelor mari, se ivesc mici zone cu ferme frumoase, exact ca În jurul New Yorkului. Prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Phoenix, oraș cu 50.000 locuitori, urmat de Tucson cu 33.000 locuitori. Restul localităților sunt mici. Populația e rară, 600.000 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 135 locuitori la suprafața de 29,5 milioane hectare. Clima e foarte secetoasă. Agricultura ocupă doar 3% din suprafață, cea mai mare parte cu irigații. Mai bine reprezentată e creșterea vitelor cu 1,6 milioane oi, 150.000 de cai, 40.000 de vaci de lapte, 1,2 milioane conute
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cadrelor militare de carieră, pe genuri de arme, folosind și celor care rămâneau cu amintirile: „Amintiri demult și mai de curând”; „Amintiri de război. Tratamentul prizonierilor români în Germania”; „De la Mărășești” - „Să cânte compania”; „Generalul Berthelot și misiunea franceză”. În funcție de climă și anotimp, de profesia armelor, se făceau trimiteri la literatura și din Africa, America, Anglia, Franța etc, la conducători de armate, arme și bătălii, cu implicare la români. Britanica, revistă literară pentru răspândirea culturii britanice, apare lunar, începând cu luna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anii 1809, 1811, 1812, 1813, 1814, 1816, 1820, 1824. În 1812 își schimbă titlul în Calendarul pentru casă, iar în 1824 în Calendariul a Bisericii Răsăritului (Vezi Ioan V. Cocuz - Anuarul Muzeului județean Suceava). * Calendariu... Calendariu... întocmit pe gradurile și clima Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Ungrovlahiei. Apare la Buda în 18171818, 1825, alcătuit și editat de Z. Carcalechi, ferlegherul cărților românești în Crăiasca tipografie a Universității II, unde sa imprimat și Calendariul în chirilice și nepaginat. Deosebit de partea calendaristică, cronologie, genealogie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
are o mare importanță istorico-literară, susține Ioan V. Cocuz în „Suceava - Anuarul Muzeului Județean XVI - Presa românească în Bucovina 1809-1944, tipărit la Bacău, 1991. * Calendariu pe anul de la Hristos 1834 Calendariu pe anul de la Hristos 1834, întocmit după gradurile și clima țării Ungaria, a Marelui principat al Ardealului, a Țării Românești și a Moldovei, realizat la Buda, 21 cm., important prin conținut, dar mai ales prin titlu, oferindu-se cele necesare românilor din întreg teritoriul: Ardeal, Țara Românească și Moldova. Se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
T. Blajovic, Iracle Porumbescu, T. Vasilevici, S. Morariu - Andrievici. În 1854 se tipărea la Tipografia Eduard Viniardz, iar în anii 1868-1873 la Rudolf Ekhardt. * Kalendariu pe anul de la Hristos 1869 Kalendariu pe anul de la Hristos 1869 întocmit după gradurile și clima Ungariei, a Ardealului, Banatului, precum și a României și a Moldovei, la Sibiu, la Tipografia Archidicezeană, 22 cm, cu litere chirilice. * Calendariul pe anul visect de la Christos 1880 Calendarul pe anul bisect de la Christos 1880, întocmit după gradurile și clima Ungariei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și clima Ungariei, a Ardealului, Banatului, precum și a României și a Moldovei, la Sibiu, la Tipografia Archidicezeană, 22 cm, cu litere chirilice. * Calendariul pe anul visect de la Christos 1880 Calendarul pe anul bisect de la Christos 1880, întocmit după gradurile și clima Ungariei, Ardealului, Banatului și României. Anul al douăzeci și nouălea, Sibiu, Editura și tiparul Tipografia archidiecesană, strada Măcelarilor nr.47. Deci provenea din anul 1851. În cronologia cuprinsului: anii de la facerea lumii, anii după nașterea lui Christos; date cronologice pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V. Petri: „Nou abecedar românesc”, „Legendar sau cărți de cetire”, „Instrucțiune pentru învățători”, „Plan de învățământ” și „Școala română, cursul 1876, 1877. * Calendariu pe anul comun de la Christos 1881 Calendariu pe anul comun de la Christos 1881 întocmit după gradurile și clima Ungariei și a României, Anul al treizecilea, Sibiu. Editura și Tipografia archidiecesană, întocmit cu aceleași coordonate ca și cel din 1880. * Calendariul Poporului Bucovinean Calendarul Poporului Bucovinean, Cernăuți, 1888-1913 în editura Biblioteca poporului bucovinean (1888), editor Librăria Romald Schally (18911896
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ne țină despărțiți! Dragă prietene, nu vreau să vorbesc prea mult despre deziluziile noastre, ci despre sănătatea dvs. - sunt progrese, injecțiile și celelalte leacuri sunt bune la ceva? Ați plecat deja în Provența sau rămâneți la Paris? Nu, hotărât lucru, clima noastră nu este ceea ce vă trebuie, dacă ați fi venit aici, boala ar fi putut izbucni și mai rău. Ce faceți, ce citiți? Cel puțin la Paris nu sunteți izolat, măcar puteți dicta, din când în când? Dar nu vă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
trimite. șMircea Eliadeț* XIIItc "XIII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 18/1 1952 Dragă prietene, Am fost foarte bucuros primind scrisoarea dvs. din 15 ianuarie și mulțumesc tuturor divinităților mediteraneene care au binevoit să vă restituie sănătatea! Numai clima asta de la noi, mai detestabilă decât oricând în aceste zile, să nu distrugă ceea ce soarele a creat! Da, și eu am conștiința încărcată că nu v-am răspuns la ultima scrisoare, dar prevedeam apropiata dvs. plecare și aș avea poate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]