7,311 matches
-
SCHEMĂ SECVENȚĂ (conversațională). În cadrul analizei conversaționale termenul secvență este încadrat în structura ierarhică alcătuită de școala de la Geneva și reprezintă unitatea intermediară dintre interacțiune și schimb. Secvența se definește ca fiind un ansamblu de schimburi ce se caracterizează printr-o coerență semantică și/sau pragmatică accentuată. Această caracteristică a tematicii unitare a secvenței a determinat analiștii să o considere, alături de interacțiune, ca parte a modulului referențial. Modulul referențial, în cele mai recente studii, cuprinde unitățile superioare ale modulului conversațional, unitățile inferioare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțiativ care însoțește mărcile morfo-sintactice. La un nivel secundar, textual, alineatele creatoare de paragrafe și de grupări de paragrafe (prin blancuri complementare și prin intertitluri), schimbările de pagini, capitole sau părți semnalează structura planului de text. Paragrafele constituie unități de coerență semantică, adeseori marcate la început prin conectori. Factor de lizibilitate important, locuțiunea adverbială pe de o parte, plasată la începutul unui paragraf, produce așteptarea lui pe de altă parte, într-o poziție comparabilă, adverbul desigur este adesea inversat de conjuncția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile de limbaj, de expresie, în boli ca schizofrenia), pînă la didactică sau în orice disciplină care promovează evitarea șablonizărilor. Perspectiva antropologică abordează problema stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare și simplificatoare (este bine cunoscut textul lui Mihail Sadoveanu în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbi de o ierarhie tematică: hiperteme (teme ale textului, ale paragrafelor, ale grupurilor de paragrafe și capitole) și teme (ale enunțurilor). Cu alte cuvinte, nivelul textual este caracterizat prin progresie tematică, care, asigurînd relațiile dintre parte și întreg, implicit asigură coerența textuală. Trei mari tipuri de progresie tematică au fost evidențiate de teoreticieni: 1) progresia temei constante (aceeași temă este repetată de la o frază la alta și asociată cu reme diferite), 2) progresia lineară simplă (tema unei fraze este atrasă în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o frază la alta și asociată cu reme diferite), 2) progresia lineară simplă (tema unei fraze este atrasă în rema frazei precedente) și 3) progresia temelor derivate (aceasta se organizează în jurul unei teme de la care se dezvoltă diverse subteme).V. coerență, remă, text, transfrastic DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT TENSIUNE. În gramatica lui G. Guillaume, numele acțiunii redat prin verbul propriu-zis, spre deosebire de numele redat prin substantiv care propune o reprezentare, este în măsură să exprime activitatea în tensiunea ei. Astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și, nu în ultimă instanță, la adevăr. Ca atare, singura proprietate capabilă să asigure calitatea de text unei secvențe transfrastice de semne este concretizată în sistemul de raporturi similare celor care permit funcționarea unei propoziții sau fraze, proprietate numită coeziune (coerență sintactică), manifestată prin acord, recțiune, ordine discursivă, dar și prin fenomene care transgresează nivelul sintactic propriu-zis: izotopie, anaforă, continuitate presupozițională, recurență, paralelism, parafrază, proforme, elipsă, consecuția timpurilor, intonație etc. Nici din perspectivă generativ-transformațională nu se poate postula o autonomie conceptuală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
explicit în criteriile aplicate (de altminteri, nivelul sintactic nu poate fi definit, delimitat și analizat prin exilarea desemnării, semnificației și sensului). Ca atare, glisarea spre palierul semantic al cercetării se probează și la nivel terminologic, prin confuzia dintre coeziune și coerență, ultimul termen fiind inițial rezervat pentru desemnarea celeilalte dimensiuni a textului, semantică, pentru unele orientări, pragmatică pentru altele. De exemplu, la R. A. de Beaugrand și W. U. Dressler coerența nu are numai accepția de proprietate semantico-cognitivă a textului, materializată în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se probează și la nivel terminologic, prin confuzia dintre coeziune și coerență, ultimul termen fiind inițial rezervat pentru desemnarea celeilalte dimensiuni a textului, semantică, pentru unele orientări, pragmatică pentru altele. De exemplu, la R. A. de Beaugrand și W. U. Dressler coerența nu are numai accepția de proprietate semantico-cognitivă a textului, materializată în relații de cauzalitate, de referință, de timp etc., ci semnifică și mijlocul sintactic de constituire a sensului. Cele mai multe cercetări converg spre admiterea ipotezei că știința textului trebuie să conceapă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de referință, de timp etc., ci semnifică și mijlocul sintactic de constituire a sensului. Cele mai multe cercetări converg spre admiterea ipotezei că știința textului trebuie să conceapă obiectul de studiu ca o construcție bidimensională, în care coeziunea este coordonata structurală, iar coerența, atributul semantic, căci textul este o constelație a cărei lume devine reală prin continuitatea și finalitatea sensului. Coerența, ca proprietate semantică, asigură modul de organizare a universului textual prin intermediul progresiei semantice, susținute prin relații de cauzalitate, finalitate și analogie. Succesiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
admiterea ipotezei că știința textului trebuie să conceapă obiectul de studiu ca o construcție bidimensională, în care coeziunea este coordonata structurală, iar coerența, atributul semantic, căci textul este o constelație a cărei lume devine reală prin continuitatea și finalitatea sensului. Coerența, ca proprietate semantică, asigură modul de organizare a universului textual prin intermediul progresiei semantice, susținute prin relații de cauzalitate, finalitate și analogie. Succesiunea de secvențe temă-remă generează diverse tipuri de progresii semantice (lineară simplă, cu temă constantă, cu teme derivate, dezvoltarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cauzalitate, finalitate și analogie. Succesiunea de secvențe temă-remă generează diverse tipuri de progresii semantice (lineară simplă, cu temă constantă, cu teme derivate, dezvoltarea unei reme divizate); totuși, dificultatea stabilirii obiective a esenței și departajării celor două tipuri de factori ai coerenței conduce la impas în cercetarea textului. În același timp, coerența este considerată deopotrivă și produsul unei activități hermeneutice, căci cel care realizează interpretarea pleacă de la premisa că unui text trebuie să i se confere aprioric un sens, orice text avînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tipuri de progresii semantice (lineară simplă, cu temă constantă, cu teme derivate, dezvoltarea unei reme divizate); totuși, dificultatea stabilirii obiective a esenței și departajării celor două tipuri de factori ai coerenței conduce la impas în cercetarea textului. În același timp, coerența este considerată deopotrivă și produsul unei activități hermeneutice, căci cel care realizează interpretarea pleacă de la premisa că unui text trebuie să i se confere aprioric un sens, orice text avînd o intenție, o finalitate. Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Laios - cînd păstorul spune că Oedip e fiul lui Laios, pentru Oedip și pentru cititori nu mai încape îndoială: el este ucigașul lui Laios. Concluzia nu se bazează pe probe noi ci pe forța semnificației, pe împletirea profețiilor cu cerințele coerenței narative. Convergența forțelor discursive impune ca Oedip să fie ucigașul lui Laios, și el se supune acestui înțeles ultim. Înțelesul nu-i aici un efect al vreunui eveniment anterior, cît chiar cauza lui. În caz că lui Oedip nu i-ar stărui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lui Laios, și el se supune acestui înțeles ultim. Înțelesul nu-i aici un efect al vreunui eveniment anterior, cît chiar cauza lui. În caz că lui Oedip nu i-ar stărui în minte ideea propriei vinovății și nu s-ar supune coerenței narative rezistînd logicii semnificațiilor, adică insistînd cu: „Nu înseamnă că l-am omorît dacă este tatăl meu” , clamîndu-și deci inocența și solicitînd noi probe și noi martori, el și-ar distruge statutul de erou tragic. Logica tragediei îi cere să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acțional) al unei narațiuni. Astfel, atunci cînd presupunem că o narațiune este teleologică, tindem să căutăm (și să găsim) material dispersat în cadrul narațiunii, făcut să susțină și să ducă spre acel scop. Funcția este mijlocul prin care se obține această coerență atotcuprinzătoare într-o narațiune, mai curînd decît orice altă logică de cauză- efect, locală sau adiacentă. Barthes distinge două tipuri de funcții: a) funcțiile propriu-zise (pe care le putem numi „funcții de tipul Propp”; și b) indiciile, care sînt o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
găsi mărci gramaticale locale ale principalelor evenimente din narațiune. Totuși, în cele din urmă, cînd oferim o definiție a ceea ce exprimă nucleele narative, trebuie să acționăm holistic și teleologic. Iar această presupunere este necesară pentru a aplica orice criteriu de coerență formală. Un truism analog spune că nu poți analiza o propoziție pînă nu ai citit-o. Totuși, pot începe să analizez o propoziție înainte de a termina să o citesc - ceea ce și fac, de obicei. Dar știm că analiza este provizorie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
spațiale: atunci, chiar după aceea, șase săptămîni mai tîrziu, dar afară, în spatele casei, ș.a.m.d. O combinație judicioasă a acestora, alături de încrederea în capacitățile cititorului de a deduce conexiunile dintre evenimentele și scenele reproduse, va fi indispensabilă în crearea coerenței narative. Într-un film, de obicei, trebuie să se pună accentul pe procesarea vizuală pentru a obține rezultate similare. Nu ni se spune prin cuvinte că "ceea ce s-a întîmplat mai apoi a fost asta și apoi chiar după aceea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și cu o viziune de stat și de a întreprinde reforme coerente și continui. Acest eșec joacă pentru noi rolul de catalizator al reacțiunilor anticomuniștilor sau contra forțelor anticomuniste. În Bulgaria, transformărilor economiei planificate în economia de piață le lipsește coerența și omogenitatea. La începutul anilor 1990, măsurile de liberalizare rapidă a prețurilor au fost luate, dar adevăratele reforme structurale sunt în întârziere 39. Eșecul reformelor economice se datorează, în primul rând, succesului fostului partid comunist în timpul primelor alegeri libere: chiar dacă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Lui Angelo Mitchievici îi reușește un tablou critic unitar, ferit de viciul curent al unei abordări academice standard, în care vocea autorului prim se poate pierde în rețeaua stufoasă (și cel mai adesea sufocantă) a trimiterilor la bibliografia deja "clasică". Coerența perspectivei se păstrează cu atât mai mult cu cât acest periplu se realizează fără a ignora partea obscură, întunecată a interbelicului, marcată de mutații ideologice și deviații naționalist-antisemite. Complementar, capitolul al VI-lea prezintă o serie de "recuperări simbolisto-secesionisto-decadente", urmând
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a intui potențialul direcționat specific al literaturii minore nu sunt singurele merite notabile ale volumului lui Angelo Mitchievici. Scrisul (literalmente) generos nu lasă textul să alunece în goluri retorice (greu de evitat pe parcursul mai multor sute de pagini), iar coerența internă a volumului se menține voit și transparent, efortul fiind cu atât mai necesar cu cât decupajele servesc armonizării principiilor ce guvernează o cartografie comparatistă. Alături de contribuțiile sale la explorarea comunismului românesc, de eseurile și povestirile publicate în volum sau
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
între două obiecte 60. Sistemul valorilor cazuale propus de Hjelmslev (1972 [1935]: 134) este organizat după criteriul a trei dimensiuni/semnificații fundamentale: direcția, cu valorile apropiere/depărtare; intimitatea (sau caracterul nemediat, direct vs mediat, indirect al relației cazuale), cu valorile coerență/incoerență; subiectivitatea perspectivei (conceperea sau nu a relației cazuale din punctul de vedere al unui subiect gânditor), cu valorile subiectivitate/obiectivitate. Hjelmslev (1972 [1935]) descrie limbi cu sistem cazual tridimensional (tabassaran și lak, limbi caucaziene) și, în cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și deducții, sînt comunicate în locul dovezilor înseși. March și Simon afirmă că, prin acest procedeu de absorbție a incertitudinii, receptorul unei comunicări are posibilități foarte limitate de a judeca exactitatea acesteia. Deși există diverse probe ale validității, care țin de coerența internă și de coerența cu alte comunicări, receptorul trebuie să aibă mai mult sau mai puțin încredere în procesul care s-a produs și, dacă acceptă în final comunicarea, trebuie să o accepte aproape așa cum este. "În toate aceste cazuri
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în locul dovezilor înseși. March și Simon afirmă că, prin acest procedeu de absorbție a incertitudinii, receptorul unei comunicări are posibilități foarte limitate de a judeca exactitatea acesteia. Deși există diverse probe ale validității, care țin de coerența internă și de coerența cu alte comunicări, receptorul trebuie să aibă mai mult sau mai puțin încredere în procesul care s-a produs și, dacă acceptă în final comunicarea, trebuie să o accepte aproape așa cum este. "În toate aceste cazuri, persoana care rezumă și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
premiul Nobel, și Krell însuși); între prima și a treia listă, nouă nume sunt identice. Ultimele două liste nu au niciun nume în comun 17. O asemenea diversitate de puncte de vedere printre economiștii cei mai notorii nu pledează în favoarea coerenței științei economice, nici în favoarea existenței vreunei paradigme în această știință. Aceasta este și părerea economistului Kenneth Boulding, care consideră că această știință este "dezorientată", comparând-o cu povestea orbului și a elefantului. Nici premiatul Nobel Vasili Leontiev nu este mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a conceptului de "prezidențialism", de Fred Riggs 28. Mulți autori au comparat regimurile prezidențiale cu cele parlamentare. Am învățat multe din acest gen de comparație. Dar Riggs prezintă o abordare inovatoare, comparând între ele regimurile prezidențiale. Conceptul integrator prezidențialismul conferă coerență unui univers heteroclit: Brazilia, Statele Unite, Coreea de Sud, Chile; în total, mai mult de 30 de țări. Această agregare aparent disparată este coerentă din punct de vedere conceptual. Riggs găsește un contrast, în interiorul acestui univers construit, între Statele Unite și toate celelalte sisteme
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]