3,820 matches
-
înființate la Tel Afek niște heleșteuri ca parte a a sistemului de aprovizionare cu apă a Ierusalimului; acesta a fost distrus in timpul Războiului de independență a Israelului(1948-1949). A. Alt și W. Albright au identificat Afek și Antipatris cu colina Tel Ras al Ayn sau Tel Afek de lângă sursele Yarkonului. În anii 1934-1935 au avut loc aici excavații limitate din partea departamentului de antichități al guvernului mandatar britanic al Palestinei, ele fiind conduse de Yaakov Uri, apoi din nou la începutul
Tel Afek (Antipatris) () [Corola-website/Science/328920_a_330249]
-
râul Elba până la râul Saale, un teritoriu locuit de triburile slavilor. Ulterior, "Marca Thuringiei" a fost numită ca "Marca sorabă". În 928 sau 929, în timpul campaniei împotriva slavilor Glomacze, regele german Henric I "Păsărarul" a construit un castel pe o colină ce străjuia Elba. Viitorul Albrechtsburg a fost atunci numit Meissen, după râul Meisa. Curând s-a dezvoltat acolo un oraș, la poalele fortăreței. Cu toate acestea, Henric nu a întreprins nicio acțiune de germanizare a slavilor sau de creare a
Marca de Meissen () [Corola-website/Science/325377_a_326706]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și botanic), situată în Moldova, pe teritoriul județului Vaslui. Aria naturală se află în partea de sud-vest a județului Vaslui, în Colinele Tutovei, pe teritoriul vestic al satului Bădeana, comuna Tutova, în apropiere de drumul național DN24 care leagă orașul Bârlad de Tecuci. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
Eginhard, el ar fi căzut ca urmare a unei trădări din partea locuitorilor, însă cronicarul franc nu oferă nicio explicație. Locul bătăliei (în limba latină, Tharsatica sau Tarsatica), a fost în mod tradițional identificat ca fiind Trsat, un fort pe o colină ale cărui ruine se află astăzi în orașul croat Rijeka (Fiume).
Eric de Friuli () [Corola-website/Science/324892_a_326221]
-
Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul unde domnia avea rezervă să pentru vii, multe suprafețe fiind dăruite „slugilor credincioase”. De asemenea, găsim menționat în documentele de vânzare a unor vii pe colinele Cotnarilor „în rînd cu Vodă”, adică vecine cu viile domnitorului. În anul 1756, domnitorul Mihai Racoviță întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
mare parte din prada cu care vasele sarazine erau încărcate a ajuns pe țărm și a fost jefuită de către localnici, în virtutea "ius naufragii". Prizonierii arabi capturați au fost trimiși să muncească pentru construirea "zidului leonin" care era menit să înconjoare colina Vaticanului. Din acel moment, Roma a încetat sămai fie amenințată de către musulmani.
Bătălia de la Ostia () [Corola-website/Science/324515_a_325844]
-
După Dicționarul Limbii Române al Academiei României din anul 1906, cuvântul „chiceră”, cu mai multe variante fonetice sau morfologice, ca de exemplu: Chicera, Chiciora, Chiciura, Cicera sau Ticera, îl definește printr-un vârf de deal înalt, mai înalt decât o colină, în forma acoperișului casei și cu pante repezi. Din această culme a Chicerei își adună afluenți și Argeșul și Vâlsanul; spre Argeș văile fiind mărginite de versanți foarte abrupți și cu profil longitudinal scurt, mai reprezentative fiind văile Oiasca și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Palestina antică (Canaan, Țara lui Israel) și menționat adesea în Biblie (Tanah sau Vechiul Testament). În perioada biblică a fost unul din cele mai însemnate fortificații de apărare a șesului Iudeei. Astăzi, Țel (în ebraică - תל לכיש) este un "tell", o colina din Israel, în șesul Iudeei (Shfelat Yehuda) lângă râul Nahal Lahish, la 45 km sud-vest de Ierusalim. Numele ei în limba arabă este Tell ad-Dwayr. Ea face parte în prezent din teritoriul comunei israeliene (moșav) Lahish, întemeiat în anul 1955
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
se întinde pe o suprafață de 12,4 hectare (pe culme are 7.5 hectare) Țel Lahish a fost identificat ca fiind locul unde s-a aflat orașul antic Lahish de către arheologul britanic William Albright în anul 1926. Zona din jurul colinei a fost așezată încă din epoca neolitica (7500-4000 î.e.n), si de atunci, în permanență, vreme de mulți ani. Colina însăși a fost populată începând din Epoca bronzului timpuriu, apoi a fost abandonată de acești întâi locuitori în favoarea unui
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
fiind locul unde s-a aflat orașul antic Lahish de către arheologul britanic William Albright în anul 1926. Zona din jurul colinei a fost așezată încă din epoca neolitica (7500-4000 î.e.n), si de atunci, în permanență, vreme de mulți ani. Colina însăși a fost populată începând din Epoca bronzului timpuriu, apoi a fost abandonată de acești întâi locuitori în favoarea unui deal din împrejurime. La începutul epocii bronzului mijlociu colina a fost repopulata, având și un loc de cult și de ofrande
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
î.e.n), si de atunci, în permanență, vreme de mulți ani. Colina însăși a fost populată începând din Epoca bronzului timpuriu, apoi a fost abandonată de acești întâi locuitori în favoarea unui deal din împrejurime. La începutul epocii bronzului mijlociu colina a fost repopulata, având și un loc de cult și de ofrande votive. Apoi (3150-1200 î.e.n) s-a dezvoltat aici orașul-stat canaanean nefortificat Lahish, aflat sub dominație egipteană. În epoca bronzului mijlociu orașul a căpătat o mai mare
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
3150-1200 î.e.n) s-a dezvoltat aici orașul-stat canaanean nefortificat Lahish, aflat sub dominație egipteană. În epoca bronzului mijlociu orașul a căpătat o mai mare importanță, el fiind înconjurat de un glacis și de un șanț, care au conferit colinei formă dreptunghiulara cu margini abrupte, pe care o are până astăzi, iar în centrul sau a fost înălțat un palat, probabil, al conducătorului cetății, si care a ars ulterior într-un incendiu. Între tăblițele egiptene din epoca bronzului târziu, cunoscute
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
1878 când Claude Reignier Conder a făcut excavații în locul numit Tell al Hezi. În 1929 ajutându-se de Onomastikonul lui Eusebiu din Cezareea, William Foxwell Albright a identificat Tell ad Duweir că Lahishul istoric, ceea ce excavații ulterioare au confirmat. Cercetarea colinei a început de fapt în 1932 sub conducerea britanicului James L. Starkey, însoțit de Harding și Tufnell atât pe Tell ad Duweir cât și pe dealurile din jur. Ei au săpat în întregime versantul de nord vest al Telului Ei
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
studiat asemănarea acestui sanctuar cu templul israelit găsit în citadela de la Țel Arad. În anii 1973-1974 israelienii au continuat excavațiile sub conducerea lui David Usishkin. Ele s-au concentrat pe zonele unde a săpat Starkey și în alte porțiuni ale colinei. S-a acordat o atenție specială secțiunii în lungime a mărginii de vest. Cel mai vechi strat dezvelit a fost din Epoca bronzului. Acolo s-a descoperit palatul din epoca bronzului și palatul fortificat din epoca regală ebraica. Au fost
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
dintre monedele pe care le emite, pentru a se reconcilia cu autoritățile Bisericii. Totuși, la Roma, favorizează pe față susținătorii vechii religii numind doar păgâni în posturile sus-puse (prefectură urbană, ...). Sacrificiile în onoarea Cybelei își refac prezența din 350, pe colina Vaticanului; s-a găsit o dedicație a unui preot păgân în care îi mulțumește lui Magnențiu că a pus capăt « "lungii nopți" » creștine, care, potrivit acestuia, s-a abătut asupra Romei. Constanțiu al II-lea se îndreaptă rapid asupra lui
Flavius Magnus Magnentius () [Corola-website/Science/323569_a_324898]
-
cu forme pozitive (drumlin-uri, öesar-uri, kames-uri) cât și zone depresionare (lacuri, bălti, mlaștini, turbării). Drumlinurile se referă la formele cu aspect colinar, orientate pe direcția deplasării ghețarilor. Între ele există zone de înșeuări, lacuri sau sectoare mlăștinoase. Lungimea fiecărei coline oscilează între 400-1.000 m, lățimea între 150-200 m, iar înălțimea relativă între 10-40 m. În plan au aspect oval. De obicei drumlinurile se găsesc grupate, numărul lor fiind de ordinul sutelor și miilor. Dispunându-se unul în continuarea celuilalt
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general apă puțină, seaca
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
(pl. "Nowe Bielce") este un cartier în sud-vestul municipiului Bălți. La nord și est cartierul este delimitat de r. Răuțel și Lacul municipal, iar la sud și vest de hotarul administrativ al orașului. Cartierul este situat pe o colină cu altitudine maximă de circa 154,2 metri. Versantul de nord-vest este puternic afectat de alunecări de teren din cauza defrișărilor. Pe panta nord-estică a colinei se afla un cimitir, însă din cauza alunecărilor cimitirul a fost lichidat în 1997 și teritoriul
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
iar la sud și vest de hotarul administrativ al orașului. Cartierul este situat pe o colină cu altitudine maximă de circa 154,2 metri. Versantul de nord-vest este puternic afectat de alunecări de teren din cauza defrișărilor. Pe panta nord-estică a colinei se afla un cimitir, însă din cauza alunecărilor cimitirul a fost lichidat în 1997 și teritoriul reamenajat . Solul este cernoziom tipic moderat humifer. În funcție de înclinație grosime solului variază de la 1 metru până la câțiva centimetri pe versanții mai abrupți. La este de
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
izvor natural care tâșnește în valea râului Kidron, la o înălțime de 636 m deasupra nivelului mării. În vechime era principala sursă de apă a orașului pre-ebraic Iebus (Yevus), devenit apoi Orașul lui David, nucleul inițial al Ierusalimului, ridicat pe colina care se ridică in apropierea sa. Debitul său anual este în medie 600,000 mc de apă, ceea ce îl face unul din izvoarele cele mai însemnate din Munții Iudeei și zona Ierusalimului. Izvor cu scurgere intermitentă, a făcut posibilă aprovizionarea
Ghihon () [Corola-website/Science/323268_a_324597]
-
23 septembrie 1976, Chișinău),poet din Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost redactor-șef al revistei "Chipăruș", secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie "Luminile câmpiei" (1952), "Struguraș de pe colina" (1956), "Însetat de depărtări" (1959), "Lume, dragă lume..." (1962), "Gustul pâinii" (1964),"Mi-e dor"(!971), "Mă caut" (1976), "Băieții tatei, băieți..."(1977) ș.a. Poezia sa este sinceră, melodioasă, scrisă cu inima. Multe dintre versurile sale au fost puse pe
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
Europa este limitată la Dobrogea și o mică parte din estul Bulgariei. În Dobrogea, răspândită mai mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80 (rar 150) cm
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
din București, situat pe o colină din Parcul Tineretului, pe str. Șerban Vodă nr. 183, a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcția a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa "Societății Cenușa", înființate la 7 martie 1923. Realizată într-un
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
Prima mențiune documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord. Situată pe colina Burgbasch, colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic (Stolzenburg), localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord. Situată pe colina Burgbasch, colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic (Stolzenburg), localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este o capelă
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]