4,343 matches
-
ciudat. Era un șarpe, din sticlă, bineînțeles, care stătea încolăcit și cu fața spre ea. Nu se putea decide pe care să-l aleagă. Îți place șarpele? Da, dar nu are ochi. Dă-mi-l mie, spuse femeia și-i coloră cu multă îndemânare nu doar ochii ci și gura, limba și chiar coada.Acum șarpele o privea cu ochii săi verzi care o fascinau. Încearcă și tu, uite așa și coloră cu pensula din loc în loc, marginea dantelată a coșulețului
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ochi. Dă-mi-l mie, spuse femeia și-i coloră cu multă îndemânare nu doar ochii ci și gura, limba și chiar coada.Acum șarpele o privea cu ochii săi verzi care o fascinau. Încearcă și tu, uite așa și coloră cu pensula din loc în loc, marginea dantelată a coșulețului. Viviana luă o pensulă cu altă culoare și coloră, rând pe rând, cu diferite culori, coșulețul. Acum era mai vesel, avea culoare. Poți să le iei, sunt ale tale, să le
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
transcendentè așa cum îmi este și sufletul cu dorurile lui spre lumi inaccesibile mie?! Sè nu-mi pot concepe viața decât prin ce nu este viața mea?! Urmèresc lumină dulce a soarelui care a lèsat o urmè vagè peste coroanele copacilor, colorând frunzele pe care, zi de zi, le atinge cu vârfurile razelor sale, descriind un arc roșietic peste pèdure, Îmi dau seama cè n-am fumat deloc de când am urcat în tren și ies pe culoar sè fumez o țigarè, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
-i brațele, înlènțuindu-l, accelerând fèrè grabè, pânè când, luându-și zborul din carne și atingând un fel de absolut imponderal al simțurilor, camera mateianè s-a aprins în strèlucirea unei explozii nemaivèzute de stele, rèsèritul instantaneu a mii de sori colorând cu raze întunericul din camerè al nopții, Dimineața surprinzându-ne în patul mateian de o persoanè, apoi, eu mè ridic din pat că sè sun la Institut afirmând cè nu mè simt bine, deși nu m-am mai simțit atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de vorbè cu ea abisul în care mè scufund că într-un tub vertical de vid rotitor, având circumferință trupului meu, se lèrgește, desfèșurându-se într-un spațiu tridimensional, larg, extinzându-se, necuprins și nemèrginit, în toate direcțiile și, pe alocuri, colorându-se viu, că speranța, Trèiascè lumea virtualè! A primit e-mail-ul pe care i l-am trimis ieri de la Institut, astèzi, deja luni, mè sunè că sè mè anunțe cè l-a primit, dar cè fișierul atașat matei.doc e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
parcă și-a pierdut ritmul... Oamenii merg aplecați de griji, sunt tot timpul în doliu, parcă în fiecare zi le moare puțin, câte puțin, speranța. Pe străzi, nici câinii vagabonzi nu se mai arată, nici acoperișul clădirilor cu zăpadă, nu colorează atmosfera... Diminețile de iarnă, altădată, sprințare, ca fulgii de nea, s-au ascuns după o cortină de ceață în gri la fel ca și viața. Degeaba am sădit clipe fericite în ghivece, la fereastră, n-au dat rod. Poate, cândva
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
cântărețului, fără să se știe cauza... Mă privesc în oglindă ca într-un tablou din tinerețe și-mi văd doar inima (chipul, între umbrele ramei). Acolo mi-am așezat viața, în cămăruțe suprapuse, pe diferite dimensiuni, cu toate visele împlinite, colorate în roșu aprins. Le iau la rând ca pe niște păpuși matrioșka și abia la urmă în cea mai îndepărtată și micuță cutie, găsesc un vis neîmplinit... Sunt, așa cum sunt! Haide, să punem steagul alb în fereastră chiar de nu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
fi văzuți, doar auziți, strigau în Dumnezeu și Dumnezeu se pulveriza în spațiu, în Dumnezei. Chemau pe Diavoli, care se înstăpâneau în spațiul urlat și clădeau alt urlet, al neputinței de a nu fi putut să se autocreeze, slabi și colorați după viața strigătelor, erau la mâna acestor gunoieri, strigați la rândul lor de alți gunoieri, un strigăt material care-și putea schimba forma, destinația, putea și hotăra nașterea și moartea. Urletul se hrănea, îngurgitându-se pe sine, se procesa interior și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bucată de linoleum care deschidea ca un plic vederea spre cimentul zgrunțuros al podelei și turnă o țuică pentru Cargobot, ca arvună a viitoarelor servicii aduse restaurantului și clienților săi aleși: piețari, băutori de carieră, bromfagiii cartierului de pe vremea copilăriei, colorată cu țigări din mătase de porumb, țuică marca Hambârlai, din porumb și foame din zori și până în zori. Cargobot strânse mâinile consumatorilor precum Președintele Republicii, întrebând posac și mecanic pe fiecare de sănătate. Află că încă unul de-al lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
reține replici încă de când eram în uter, pot să-ți redau cele spuse înfocat de Nilă lui Nilă: Propoziția 5: Orice limită de funcții măsurabile este limita măsurabilă. Demonstrație: Nilă Mic luă caietul din mâna lui Nilă Neant și se coloră la față. Deschise brațele, apoi îl îmbrățișă pe bătrân fără să vadă, în afară de mine, cum în spatele lui pânza vie a orașului se deschise ca o cortină-fluture. Priveam viitorul. Nilă Hagiu încercuit cu roșu în diferite ipostaze, de la îmbrățișarea copacului etern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de întrebări și să trecem la un alt subiect. Cerem în mod oficial ca să fiți supusă unui set complet de teste genetice, la o clinică cu reputație, preferabil la UCLA, și să ... Femeia țâșni în picioare, iar fața i se coloră rapid. Nu! — Să nu ne pripim, zise Whitey, punându-și mâna pe brațul clientei sale. Aceasta îl împinse furioasă. — Nu! Categoric nu! Refuz! Ce minunat. Ce neașteptat și minunat. — Anticipând refuzul dumneavoastră posibil, continuă Sindler, am schițat o cerere pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
te taie din priviri! Frumoasa Neli începuse să împletească deja prima cunună de ceapă, lua câte o ceapă aurie, apoi câte un fir de rafie, lipindu-le pe amândouă, ca și cum ar fi vrut să nu se rupă vreodată funia aia colorată de soarele verii și al toamnei, să fie puternică precum memoria. Fuseseră suficient de ploioase, dar și de călduroase, și vara, și toamna încât să crească lucerna (cosită deja de trei ori) în grădina întinsă de nu-i vedeai capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Cei doi cumpăraseră toată suprafața (avea și 1.000 de metri de pământ împrejur) la prețul unui apartament cu două camere în București. Un chilipir nesperat. O bere pe zi sau una pe an?, râde Laszlo, ceilalți doi, gazdele, se colorează în albastru, se așteptau amândoi la recunoștință și comision, nu le ieșea nimic și amândoi înghit politicoși în sec. I-o plătesc eu, gândește Loredana, care nu iartă pe nimeni, niciodată. Nu mi-a dat mie banul, o să-l dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
încălzească, toată natura se trezește la viață. Copacii mângâiați de razele soarelui și de ploile calde încep să înmugurească. Din acei muguri plăpânzi apărem noi, frunzele și surorile noastre florile. Primăvara și vara creștem și ne facem mari și frumoase. Colorăm în verde peisajul, iar păsările vin și își fac cuib între noi. În schimbul găzduirii și căldurii noastre ne oferă cântecele lor minunate. Ce vesel și frumos era cu ele! Acum totul este trist și pustiu. Păsările au plecat, surorile mele
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
foarte deschis despre relația noastră. — Ăă... da, zic, cuprinsă de o ușoară nervozitate. — E doar așa, o idee. S-ar putea să nu-ți placă. Vreau să spun că... tu hotărăști dacă da sau nu. Îl fixez nedumerită. S-a colorat vizibil la față și pare realmente jenat. O, Doamne. Să nu-mi spui că i s-a făcut de niște perversiuni. Oare ce vrea, să mă pună să mă Îmbrac În tot felul de costumașe și chestii dintr-astea ? Sinceră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu ea și prințul William, la un meci polo de binefacere. — Încă mai visezi să intri În familia regală ? zice Lissy. Nu mai știu, cu câți ani e mai mic ca tine ? — Termină cu prostiile ! se rățoiește Jemima la ea, colorându-se ușor. Zău, Lissy, câteodată ești complet imatură. Oricum, nu-mi doresc absolut deloc un inel cu piatră prețioasă pe deget, răspund eu. Jemima Își ridică sprâncenele perfect arcuite, În semn de „vai de capul tău, ce proastă ești“ și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și Îmi vinde mereu tot felul de ponturi despre mineralele esențiale și despre procentul optim pe care trebuie să-l aibă carbohidrații Într-un regim sănătos. — Salut, zice În clipa În care intru. Cum merge kick-boxingul ? — A ! zic și mă colorez ușor. Foarte bine, mulțumesc. — Ai Încercat manevra aia nouă pe care ți-am arătat-o ? — Da ! Mi-a fost de mare ajutor ! — Eram sigur, spune Încântat și pleacă să-mi prepare shake-ul de mango. OK, bine. Adevărul e că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a pierdut cheia de la garaj, atunci demult. — Asta a fost acum o mie de ani ! spune Lissy cu un aer superior. Nu i-ai spus niciodată lui Simon că sperai să te ceară de nevastă... — Ba nu speram ! spune Lissy, colorându-se vizibil. Ei, bine, OK, poate că da... — Ești convinsă că tipul ăla cu față tristă, care stă În apartamentul de lângă noi, e Îndrăgostit de tine... — Ăsta nu e un secret ! spune, dându-și ochii peste cap. — A, da ? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mi-a sărit imediat la el, așa că fac eforturi să-mi iau o privire lipsită de orice expresie și să zic: — Cine, Connor ? — Nu, prostano ! Străinul din avion. Cel care știe totul despre tine. — A, ăla. Simt că mi se colorează rapid obrajii și cobor privirea, fixându-mi-o asupra suportului ștanțat pentru pahare. — Da, ăla ! Ai reușit să-l eviți ? — Nu, recunosc. Și nu vrea deloc să mă lase În pace. Mă opresc În clipa În care un chelner ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pachet ! șoptește. Răstoarnă repede chipsurile Într-un castron de plastic și Începe să aranjeze pledul grăbită. Brian ! Vezi că ai firimituri În barbă ! — Și de unde naiba Îl cunoști tu pe Jack Harper ? spune Nev. — Pur și simplu... Îl cunosc. Mă colorez ușor. Am lucrat Împreună și ne-am... Împrietenit. Dar, vă rog mult, când vine, purtați-vă ca și până acum, spun repede, În timp ce Jack dă mâna cu tipul În blazer și pornește spre noi. Purtați-vă ca Înainte... O, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu sarcasm. Cred că e o mică mare diferență Între noi. Tu abia dac-ai schimbat două vorbe cu Jack Harper. — Ba am schimbat ! spun Înainte de a mă putea opri. Am vorbit cu el ! Am... Amuțesc, și obrajii mi se colorează vizibil. Am fost... chiar la o Întâlnire la care el... — Și l-ai servit cu o ceașcă de ceai ? Artemis Îi Întâlnește privirea lui Nick, cu o ușoară grimasă. Mă uit la ea furioasă, și sângele Îmi pulsează În urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
la unghii, iar eu Îmi examinez atentă catarama de la ceas. — Și, chiar am... spune Lissy Într-un final. O, Doamne. Oarecum, recunosc. — Și... mă descurcam ? — Poftim ? Casc ochii mari la ea. — În vis. Mă privește fix, și obrajii i se colorează instantaneu. Mă descurcam ? — Lissy... zic, făcând o față agonizată. — Eram groaznică, așa-i ? Eram groaznică ! Știam eu ! — Nu, firește că nu erai groaznică ! exclam. Erai... erai foarte... Nu-mi vine să cred că am la modul real o conversație despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
astea, astea - la plus; alea, alea, alea - la minus. Tragem linie și adunăm. Tăiem din ‘pierderi’, mărim ‘câștigul’... - Vezi, de aceea îmi plac evreii. Știu să aducă economia în viața de zi cu zi. Pentru că degeaba te apuci să o colorezi, daca esti fălit. Îți asiguri baza - pe urma nu ai decât să cauți și altele. Îți asiguri felia de pâine mai întâi. Dacă îți poți permite, pui și unt pe ea. Ba chiar și gem. Dar numai dacă îți poți
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Rue du Calvaire, a zis că preferă pe la gară, dintr-un motiv ecologic absurd ; l-am lăsat s-o ia pe unde voia, am încredere oarbă în transporturile fribourgheze, aș fi putut să nasc și în acel taxi confortabil, cristalin, colorat în ocru. Am făcut destul de mult până la spitalul cantonal, aproape 20 de minute și nici urmă de contracție. Pun pariu că și dacă făceam o oră, tot nu s-ar fi întâmplat nimic. Iată câtă stăpânire de sine în întâlnirea
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
am mutat cu polcu în balaganele de holeră, unde și s-au molipsit polcu. 1831 august 2/14, m-am dus cu roata a 5-lea la Herăstrău, spre paza carantinei de holeră"138. Dimitrie Pappasoglu și-a povestit mai colorat activitatea din timpul epidemiei de holeră de la 1831 în cunoscuta-i lucrare Istoria fondărei Orașului București, apărută spre apusul vieții sale, la 1892. Iată narațiunea sa: "La 1831, fiind președinte al divanurilor Valahiei și Moldavii general Kiseleff, se ivi atunci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]