8,920 matches
-
într-o lume viitoare și transcendentă, ci aici - și, pe cît posibil, acum ! Este și cazul a ceea ce pe bună dreptate a ajuns să se numească un „cult al corpului”. Dorința de „autentic” în relațiile cu sine „implică, bineînțeles, o conștientizare a propriului corp și o stăpînire a acestuia, calea fiind astfel deschisă tuturor influențelor orientale”. Transplantarea acestora în cotidianul occidental implică însă și o transformare a sensului lor originar, ne atrage atenția Augé : „Eliberarea”, care constituie scopul ultim al acestor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
reconstrui o structură logică ce va lega succesiunea evenimentelor, însă această structură nu este motorul de bază al acestei căutări. Expresia «sesizarea fisurilor ascunse» exprimă bine dezamăgirea, ce rămâne întotdeauna, în ciuda iluziilor triumfătoare ale științei și tehnicii, ca rezultat al conștientizării aspectului lor tragic, strâns unite cu luciditatea intelectuală. În contextul acestei situații morale și cognitive se profilează știința filosofului, sub multe aspecte asemănătoare științei socratice și care dă naștere unui univers cultural orientat spre contestare, înțeles mai ales ca o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cultural orientat spre contestare, înțeles mai ales ca o cultură alternativă, o ignoranță doctă. Acesta este al treilea nivel al atenției critice de care se vorbea mai sus. Acest nivel le rezumă pe primele două și le exprimă printr-o conștientizare globală, ca proiect al unei culturi de opoziție. Popper, făcând referință la acea lucrare a lui Waismann în care este inclusă și ideea de «fisuri» de care am vorbit, își exprimă preocuparea ca perspectiva indicată de Waismann să nu fie
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
țin de exercițiul vieții filosofice, pe care Socrate l-a întruchipat în mod exemplar. Plecând de la aceeași considerație se poate înțelege și acea atitudine filosofică de neliniștită căutare, printr-o detașare interioară, ce exprimă exigența unei cunoașteri critice în contextul conștientizării misterului. Adevărații adversari ai filosofiei sunt «oamenii mici și sofisticați», despre care vorbește Platon în Theaitetos, o categorie pe care o putem întâlni și în varianta lui Berkeley cu numele de «filosofii la minut». La această imagine berkeleyană face referință
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
știe, idealismul transcendental a însemnat viziunea istoristă a gândirii ca gândire absolută. Abandonarea în plasa dialecticii sale, nu ne pune doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria ca gândire. Mirarea originară este soluționată astfel în evidența logică, iar ceea ce era problematizat de cele două instanțe interogative este total clarificat. Sensul vieții, destinația și raportul ei cu Absolutul, mai mult, rezolvarea sa
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sale, adică a clarificat natura dialectică a procesului discursiv; prin intermediul dialecticii a evidențiat legătura dintre particular și universal, caracterizând-o ca pe un raport deductiv și furnizând astfel instrumentele tehnice necesare definiției și demonstrației; în sfârșit, a adus în atenție conștientizarea sapiențială a limitei oricărei sistematizări omenești și teorii asumate și mitizate dogmatic: suspendarea judecății înseamnă denunțarea oricărei închideri definitive. Problema, dialectica, analitica, căutarea, nu sunt elemente contradictorii, ci constituie un ideal organic al activității teoretice. Problema este condiția esențială a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este contemplație pentru greci, judecată și creativitate, pentru idealiști. Cele două teorii își trag seva din aceeași analitică înțeleasă însă în două moduri diferite. Idealismul reprezintă tentativa de introducere a dinamismului în interiorul structurii teoretice, și, prin asta, ajunge la o conștientizare absolută a elanului activ ce trece prin descoperirea romantică a sentimentului. Am încercat să scoatem în evidență continuitatea substanțială, și totodată diferența, destul de relevantă, dintre cele două forme clasice de înțelegere a activității teoretice, cu scopul de a ne da
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a unor instanțe mitice. Nu mai rămâne decât ca orizontul evenimentelor noastre temporale să fie clarificat, disciplinat, raționalizat. Mirarea originară nu doar că trebuie stăvilită, ci și dispersată. Locul ei este luat de o angajare clară, uneori rod al unei conștientizări amare, izvorâtă dintr-o cunoaștere precisă. Nu toată gândirea contemporană adoptă aceste poziții, dar acestea sunt cu siguranță contururile sale cele mai comune și cele mai marcante. Analitica, în ciuda unității structurii sale fundamentale (elementul logic ce întemeiază și explică fenomenul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sesizarea trupului într-o conștiință fenomenologică nu este sesizarea unui lucru, ci a unei condiții, a condiției trupești sau corporale. Husserl folosește expresia corporalitate proprie ce specifică și precizează natura acestui dat prim al conștiinței, în sensul că cea dintâi conștientizare a condiției umane apare în noi ca sesizare a acelei corporalități care ne aparține în primă persoană. Conștientizarea lumii exterioare este extensia acestei sesizări. Și pentru Rosmini cunoașterea lumii naturale devine concretă într-o serie de modificări și extensii ale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sau corporale. Husserl folosește expresia corporalitate proprie ce specifică și precizează natura acestui dat prim al conștiinței, în sensul că cea dintâi conștientizare a condiției umane apare în noi ca sesizare a acelei corporalități care ne aparține în primă persoană. Conștientizarea lumii exterioare este extensia acestei sesizări. Și pentru Rosmini cunoașterea lumii naturale devine concretă într-o serie de modificări și extensii ale sentimentului fundamental corporal. Omul de astăzi, omul conștient de condiția sa umană, chiar și fără o cunoaștere tehnică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și conținuturi care se extind la o sferă importantă a activității umane, specificări legate de medierea gestului, de expresivitate în general, de limbajul însuși. În sens larg, corporalitatea este ea însăși un limbaj. Însă gestul, expresia comunicativă, limbajul implică inteligența, conștientizarea reflexă, spiritualitatea. Perspectiva tradițională ar vedea în aceasta o problemă de limite, de distincții, de coordonare sau subordonare, toate probleme reale. Totuși, există în sensibilitatea contemporană un mod diferit de a le percepe, întrucât sunt sesizate într-un continuu în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
pe care conștiința o are despre corporalitate. Aceste elemente sunt: sesizarea faptului de a fi în mod concret, sensul propriei identități, deschiderea către o relație de comunicare. Un efort existențial, un fel de vis existendi este prima expresie ce caracterizează conștientizarea faptului de a avea un trup, sau mai bine-zis, de a fi un trup. Această considerație concretă ce indică o conștientizare a propriei identități, o autoconștiință elementară și exactă. Totuși, identitatea sesizată prin corporalitate nu ne închide în individualitate, ci
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
deschiderea către o relație de comunicare. Un efort existențial, un fel de vis existendi este prima expresie ce caracterizează conștientizarea faptului de a avea un trup, sau mai bine-zis, de a fi un trup. Această considerație concretă ce indică o conștientizare a propriei identități, o autoconștiință elementară și exactă. Totuși, identitatea sesizată prin corporalitate nu ne închide în individualitate, ci ne deschide unei relații intersubiective; corporalitatea este un mesaj care, chiar dacă se exprimă prin individul concret, ca expresivitate este îndreptată întotdeauna
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
deplin personal, adică întotdeauna el însuși. Grupul în fuziune, despre care vorbește Sartre în Critica rațiunii dialectice, constituie elementul în baza căruia fiecare om regăsește, mai mult, se realizează deplin, în dimensiunea împlinitoare a comunității. Aceasta este făcută posibilă de conștientizarea că, în experiența luptei comune pentru o serie de revendicări, oamenii nu luptă pentru interese ale unei părți, ci pentru cele ale dreptății în sine. Astfel are loc catharsis-ul, evenimentul «apocaliptic», lupta de clasă transformată în luptă pentru eliberarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
formele de religiozitate neîmplinite, ce ni se par că sunt implicite în aspecte ale vieții și culturii contemporane, chiar dacă apar într-un mod foarte disparat. Mai înainte de toate însă trebuie precizată, tot pe scurt, natura fenomenului religios. Fenomenul religios presupune conștientizarea faptului de a fi într-o condiție de privare, de limitare și, în consecință, într-o atitudine de disensiune. Fără disensiunea, ruptura, contestarea acelei «lumi» pentru care, conform Evangheliei, Isus nu se roagă, nu se poate vorbi de o experiență
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a fi într-o condiție de privare, de limitare și, în consecință, într-o atitudine de disensiune. Fără disensiunea, ruptura, contestarea acelei «lumi» pentru care, conform Evangheliei, Isus nu se roagă, nu se poate vorbi de o experiență religioasă autentică. Conștientizarea fracturii este fundamentul disensiunii. Totuși rămânerea definitivă în disensiune sau protest nu permite o experiență religioasă. Aceasta poate avea loc doar dacă, în afară de ruptură, exprimă și recuperarea, mai mult, dacă este ea însăși anticiparea depășirii, într-un context de speranță
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
realizare completă și care, în situația practică a aceluia care o trăiește, respinge orice reducționism psihologic sau sociologic. Judecat de la acest nivel, intelectualismul iluminist sau neoiluminist apare ca nivelare, putere culturală constituită, «lume» față de care se ia distanță, regresie față de conștientizarea rupturii inițiale și eliberatoare. O notă ulterioară, esențială oricărei experiențe religioase, este sentimentul de dependență față de realitatea ideală, sau față de un Absolut, ca totalitate de sens ce determină depășirea rupturii și transformarea semnelor descurajării în speranță de mântuire. Din simțământul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
două aspecte plecând și de la niveluri diferite: primul îl precede pe cel științific și este cel al lumii cotidiene, al «lumii vieții», al doilea se referă la o explicare generală a întregii realități. Lumea vieții de inspirație husserliană, intră în conștientizarea temeiurilor preștiințifice ce alimentează știința, și totodată furnizează stimuli bogați în sens pentru un nivel cognitiv superior ce se realizează în interpretarea generală a realității. Este vorba despre înțelegerea genezei și dezvoltării obiectivității științifice și situarea ei într-un întreg
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
izvoarele cele mai specifice activității filosofice. La baza demersului se află un evident exercițiu al îndoielii, o serie de certitudini nedogmatizate și aplicații metodologice, dar și o admirație pentru întreaga realitate, care și-a recăpătat posibilitatea mirării și a magnanimității. Conștientizarea globală a universului ce are un sens, devine și un angajament concret de a-l face explicit. Viața însăși, înțeleasă ca o constantă atenție și tensiune spre ceea ce dă sens, devine, dacă se realizează deplin în această caracteristică, o mărturie
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ființă o gândire evocativă a limbajului enigmatic și aluziv, a judecăților istorice pătrunzătoare apodictice, a filologiei îndrăznețe, cum s-a întâmplat în cazul lui Heidegger; sau poate fi sursa unui discurs raportat la evenimentele prezente, chiar dacă este articulat din perspectiva conștientizării a ceea ce este constitutiv gândirii umane, cum se întâmplă în cazul lui Jaspers. Sigur, că filosofia acelor gânditori, în viața cărora solitudinea aleasă liber este predominantă, trăiește o autenticitate riscantă. Chiar și solitudinea poate să fie atât un act polemic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se facă filosofie cu spiritul aceluia care pornește într-o cruciadă, ci doar că exercițiul vieții teoretice se împlinește întotdeauna într-un climat moral riguros și intransigent, ce trebuie să permită totuși deschiderea la dezbatere și dialog. Radicală este, însă, conștientizarea lucidă a situației de fapt și a finalității la care nu se poate renunța. În spațiul creat între situație și finalitate experiența este diferită, tocmai pentru că nu este o idee. De aceea, angajarea filosofului într-un astfel de demers nu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
domeniul «rațional, reflexiv» al culturii). Radicalitatea situației, ceața speculativă în care ne mișcăm, conduce totuși discursul unei filosofii creștine spre limitele posibilităților sale, și-l focalizează pe un plan diferit de cele două faze ale metodei indicate, adică pe terenul conștientizării existențiale a întregului proces. Așadar, nu întreprindem doar o simplă identificare a condițiilor de posibilitate, și nici doar o elaborare a unor argumentări cu privire la credibilitatea unei viziuni asupra vieții în baza exercițiului hermeneuticii, ci conștientizăm, printr-o cunoaștere reflexivă, situația
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în valoarea unei purificări ce ne predispune pentru un astfel de eveniment. Perspectiva pe care o propune este o implicare existențială într-o tensiune unitară în care aporia este deja intențional depășită. Filosofia în sensul tare, originar, al termenului, înseamnă conștientizare a acestei implicări existențiale, elucidare fenomenologică și interpretarea ei semantică. În propunerea noastră de unificare, exercițiul credinței filosofice și exercițiul credinței în Revelație în aceeași persoană, conștientizarea implicării existențiale, dă contur propunerii unei filosofii creștine. În momente de mare credință
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
aporia este deja intențional depășită. Filosofia în sensul tare, originar, al termenului, înseamnă conștientizare a acestei implicări existențiale, elucidare fenomenologică și interpretarea ei semantică. În propunerea noastră de unificare, exercițiul credinței filosofice și exercițiul credinței în Revelație în aceeași persoană, conștientizarea implicării existențiale, dă contur propunerii unei filosofii creștine. În momente de mare credință, pătrunși de sensul unui angajament constructiv, filosofia creștină ne-a oferit sinteze armonios articulate în construcții metafizice puternice; în timpuri de lipsă și de sterilitate speculativă, ea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sus. Vorbim așadar de analiza unei întâlniri, în care se concentrează drama identității în care are loc dezbaterea noastră și în care ia formă speranța creștină. E o analiză dar și o interpretare, o ipoteză, dacă o considerăm din perspectiva conștientizării filosofice și abandonare încrezătoare, dacă o privim în lumina credinței religioase. Aceasta este posibilă datorită faptului că rațiunea umană este rațiune deschisă; nu domeniu teoretic exhaustiv, ci activitate hermeneutică. Credință și căutare: o confruntare a structurilor Discursul pe care intenționăm
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]