4,653 matches
-
data de 18.10.1967. Aici găsim semnăturile mitropoliților, iar pe un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul (vicarul arhiepiscopiei Bucureștilor), poposește pentru „câteva clipe” și la biserica Buna Vestire (Condica de Aur a Bisericii, preot Marin Cilă). În plină perioada comunistă, vizitele și activitățile pastorale erau foarte rare. Abia în anul 1998, 25 martie, presfințitul Teodosie Snagoveanu, vicar patriarhal, la invitația preotului Nicolae Ion, poposește în mijlocul cuvioșilor și oficiază Sf.
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
prilejul hramurilor Sfintelor lor Biserici. Parohia nu a avut și nici nu are un cor propriu, armonizat și sub conducerea unui dirijor profesionist, de aceea de-a lungul anilor au fost invitate să cânte corurile altor biserici din oraș. În Condica de Aur este menționată invitația onorată de Corul Ceremonial „I.C. Danielescu” al Catedralei Sf.Ioan din Ploiești la data de 6 iunie 1971. În curând și Biserica Buna Vestire va avea un cor propriu, mai ales că marele compozitor și
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
și Botoșani (întocmite pentru plata impozitelor de către locuitori) care conțin informații despre localitățile comunei Copălău. . Spre exemplu, din datele recensământului din 1772-1774 rezultă că în satul Cotu (Ruși) existau 40 de case, cu un număr de 38 de birnici. In Condica vistieriei Moldovei din anul 1816, satul Copălău este trecut ca aparținând Ocolului Târgului Botoșani cu 5 I de locuitori; actualele sate Copălău și Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
despre satul Brusturi. Datele acestor recensăminte au fost publicate în seria de volume ,"Studia Censualia Transsilvanica”" publicate de editura Staff în anii ᾽90. De asemenea, date despre sat se află și din studierea șematismelor făcute de biserica greco-catolică. Șematismele sunt condici în care se înregistrau date despre biserică, școală, locuitori, etc. și erau publicate o dată la câțiva ani. Șematismele în care apare satul Brusturi au fost cele ale Arhidiecezei de Alba Iulia din 1865 (pag. 106), ale Arhidiecezei Albei Iulii și
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
pînă în ajunul morții (1862), înregistrând sinuciderea fostului domnitor Grigore Al. Ghica (1857). Primul procedeu al metodei sale de lucru este ancheta orală, printre boierii mai bătrâni, însă documentarea arhondologului a cuprins și izvoare scrise. Paharnicul a consultat " pe la 1826" condica vistieriei de la domnul Mihai Suțu din 1793, cu birnicii timpului. Uneori a consultat și documente de moșie, ca "Băloșeștii Voinescului, de la ținutul Vasluiului", sau "manuscripte istorice despre țara noastră și familia Cantimirească". Ioan Tanoviceanu prețuia mult valoarea istorică și originalitatea
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I. Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești și alte sate vecine după cum sunt trecuți în condica biserici[i].”" Pisania continuă pe partea dreptă cu însemnarea: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a pictat acestă sf[ântă] bi[serică] în zilele binecredinciosului rege Carol [II și a] prea sfințitului Miron Cristea patriearh României. În anu mântuiri[i] 1930 aug
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
Rețeaua telefonică consta în două sârme suspendate pe stâlpi de lemn, ce trecea prin fața satului , asigurând legătura cu județul. Demografia. Datele statistice despre locuitorii satului , reflectă numărul foarte mic de locuitori , ce treceau prin momente grele , situație reflectată și în„ Condica Liuzilor„ pe anul 1803,astfel: 1. Populația. - 22vechi răzeși cu -152 ha. - 142 foști clăcași - 491 ha. - 6 însurăței - 30,78ha. - 4 proprietari mari - 148,50 ha. Total -822,28 ha. Recensămintele populației se execută încă din secolul al XIX
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că oamenii aveau loc puțin , ocupându-se și cu cărăușia. Din Catagrafia pe anul 1820, rezultă că oamenii se ocupau și cu olăritul , pe lângă dogărit. Studiul „ Olăritul meșteșug de tradiție în Județul Bacău ,„ este
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
de familii provin din Transilvania în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, fapt confirmat de existența la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori cu un
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
armele de la aceea vreme. Odată izbucnit războiul, societățile agrare au fost grav afectate, productivitatea agricolă s-a prăbușit, populații masive experimentând criză alimentară și automat, fiind rămase fără imunitate, devenind vulnerabili în fața inamicilor nevăzuți. Distrugerile așezărilor pe durata războiului și conditile lipsite de igienă au favorizat propagarea epidemiilor. Primul Război Mondial a dus la cea mai mare catastrofă demografică de până atunci. Totuși, gravitatea depinde de la caz la caz. Pierderile suferite din Marea Britanie au fost mai mici în raport cu numarul emigranților în
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
definitive în materie penală", Auel Sava, București,15p, B.A.R.: II 86342 21. "Origina semnăturii prin "punere de deget" la Români", Aurel Sava cu Valentin Sava, Buc., 1938, Extras din Revista Medico-Legală, an III, nr. 1-2, 1938-39, 22. "Pravilniceasca Condică 1780", (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), Aurel Sava, 1957, p. 268, Ed. Acad. Rep. Pop. Române. OCLC Nr. 163769156. Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, Anul III, București, 1928: 1. Legea de organizare p.t.t. și statutul funcționarilor publici
Listă cu articole publicate de Aurel Sava () [Corola-website/Science/327218_a_328547]
-
atribuirea denumirilor cartierelor sale de început, a mahalalelor, după tradițiile amintite, putând constitui chiar un exemplu în lumea localităților românești. O primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : "Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici" - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în copie legalizată de primărie extrase din condicile bisericilor din anii 1863 și 1864. Peste doi ani, după războiul de independență se decretează de Principele Carol I un regulament pentru executarea articolelor 5 și 6 din Legea rurală. Satul Gheorghe Lazăr a apărut pe teritoriul comunei Bucu, în urma
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
coloniștii spanioli și exploratorii francezi. Pentru pionierii care aveau să confrunte pericolele acestor terenuri, deschizătorii de drumuri, ca Daniel Boone, cucerirea Vestului este o poveste de curaj și plină de greutăți care a format caracterul Americii. Înarmați cu cunoștințe despre conditile dure , ca Jedediah Smith, milioane de americani s-au îndreptat spre vest. Călătoriile cu caravanele de căruțe erau un real pericol pe distanțe neimaginabile de mari. Dar dorința de aventură, oportunitate și câștigul economic era prea puternic. În timp ce unii se
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
În urma protestelor înaintate de călugărițe și de credincioșii din Botoșani către Ministerul de Justiție, Culte și Instrucțiune publică, hotărârea a fost anulată. În 1864, mănăstirea a înființat prima școală primară din sat. În 1872, protoierul iconom C. Lăzărescu a întocmit ""Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872”". În document sunt înscrise toate călugărițele cu numele purtat, postul pe care îl ocupau, locul nașterii (comună
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
pe fiecare parte a tindei fiind plasate câte una sau două camere. Casele au un acoperiș. Mama poetului Mihai Eminescu, Raluca Iurașcu, a avut patru surori, dintre care trei s-au călugărit la Mănăstirea Agafton. Prezența lor este menționată în ""Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872”", întocmită de protoierul iconom C. Lăzărescu, cu ajutorul stareței, schimonahia Susana Pisoschi. Acest document este păstrat în fondul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Culte no.8324 din 1872”", întocmită de protoierul iconom C. Lăzărescu, cu ajutorul stareței, schimonahia Susana Pisoschi. Acest document este păstrat în fondul Secției de Istorie Modernă a Muzeului Județean Botoșani (nr. inv. 2995). Cele trei surori Iurașcu menționate în acea condică sunt următoarele: Mai târziu, maicile Fevronia și Sofia au adus la mănăstire pe o nepoată de a lor, Safta Velisarie (1852-1926), care s-a călugărit sub numele de Xenia. Dacă maicile Fevronia și Sofia erau schimnice și se ocupau cu
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Prin această legiuire s-a făcut un pas important în direcția modernizării organizării justiției. Are ca izvoare unele dispoziții din „Bazilicale”, jurisprudența (povețele) și doctrina juridică modernă (Montesquieu, Beccaria). Elaborată în perioada descompunerii relațiilor feudale și formării relațiilor capitaliste, Pravilniceasca condică cuprinde și unele dispoziții corespunzătoare relațiilor de producție capitaliste în curs de apariție. În Pravilă, de inspirație predominant cutumiară, se amestecă obiceiul pământului cu dispoziții ale dreptului bizantin. Pravila este o legiuire tipic feudală, care apără proprietatea feudală și reglementează
Pravilniceasca condică () [Corola-website/Science/307573_a_308902]
-
cutumiară, se amestecă obiceiul pământului cu dispoziții ale dreptului bizantin. Pravila este o legiuire tipic feudală, care apără proprietatea feudală și reglementează în mod amănunțit dijma și claca. Din punct de vedere al dreptului moștenirii, a consacrat principiul masculinității. Pravilniceasca Condică a lui Ipsilanti s-a aplicat în Țara Românească până la 1 septembrie 1818, când a fost abrogată de Codul lui Caragea.
Pravilniceasca condică () [Corola-website/Science/307573_a_308902]
-
ține-au cursurile prin case mici, închiriate. Timp de 10 ani pâna în anul 1893 nu s-au găsit în arhiva școlii registre care să ateste cine și în ce mod au învătat elevii. De la 1893 s-au găsit registre :condică de prezență, matricolă școlară, cataloage și registre de corespondența. Învățătorul Vasile Grigoriu a educat copii satelor Stamate și Bănești, fapt ce duce la ideea că ambele sate au luat ființă prin aceeasi perioadă la moșia aceluiași boier. Notările din aceea
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
la Râmnicu Vâlcea în anul 1504 "Episcopia Râmnicului - Noul Severin", fapt remarcat și de Paul de Alep care notează că în peregrinările sale a găsit aici o "„reședință episcopală”". Vechi documente istorice, aflate în custodia arhivei Academiei Române și specificațiilor din "Condica Episcopiei Râmnicului", Mihai Viteazul, domnul "primei uniri a românilor" din toate provinciile, s-a născut la Drăgoești. La Proieni pe malul drept al Oltului, el și-a serbat nunta cu Doamna Stanca într-o veche biserică ortodoxă. O serie de
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
zi. Tot atunci a aparut «Livretul de economii» al prostituatei și obligația patronului de a depune la Casa de Economii 10% din încasările zilnice ale femeii. Persoanele care erau înregistrate intrau într-un regim de consultații periodice și primeau o condică care constituia noua "identitate" și permisul pentru exercitarea acestei ocupații. Prostituția individuală sau "singuratică" era practicată în locuințe particulare închiriate și racolarea se făcea cu precădere în stradă, în timp ce la bordel persoanele erau așteptate în incintă sau la intrare. In
Prostituție () [Corola-website/Science/319814_a_321143]
-
din comuna, spre orașul Drăgășani. Prima mențiune a comunei o reprezintă Hrisovul lui Neagoe Basarab Voievod, din 3 august 1514. Pergamentul este deteriorat și are lacune. Pentru claritate, se utilizează o traducere aflată la Arhivele Naționale ale României din București (Condica Mănăstirii Strehaia, ms.326, f.27). Prin acest act, voievodul întărește moșii la mulți moșneni, între care și lui Diicu cu fiii săi: "Să le fie Suteștii jumătate, pentru ca le este bătrână și dreaptă moșie moșteneasca". Alt document privitor la
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]