3,949 matches
-
la Loto? Dorința de câștig și inducerea optimismului (tendința de optimism) Astăzi, o persoană petrece aproximativ trei ore pe zi în fața televizorului. Aude bâzâitul radioului în permanență, în timpul micului dejun sau în pauza de masă, răsfoiește ziarul și se așează confortabil într-un fotoliu, asta dacă nu navighează pe internet. Pe scurt, suntem suprasaturați de informații. Fără îndoială, această situație nu are precedent în istoria umanității. Să luăm cazul unui individ oarecare, așezat în fața televizorului la știrile de seară. Pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală Seara, filmul s-a terminat, dar continuați să urmăriți reclamele sau buletinul de știri. Nu reușiți să vă ridicați din fotoliu sau să vă dezlipiți de ecran. Să fie din cauza scaunului confortabil în care stați? Nu prea... Numeroase experimente au scos în evidență cazuri de dependență televizuală și se pare că multor persoane le este greu să părăsească lumea televiziunii pentru a reveni la cea reală. Doi psihologi, Robert Kubey și Mihaly
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ultimul sondaj sunt scrise cu bold. Toate acestea constituie o metodă ideală pentru a reține atenția majorității și a asigura o bună vânzare a tirajelor. Suntem atrași în mod natural de situațiile de maximă incertitudine mai mult decât perspectiva foarte confortabilă de a-l vedea câștigând pe candidatul nostru favorit. Asta arată și următorul experiment: În acest experiment, voluntarii trebuiau să tragă o carte dintr-un pachet și apoi să ghicească dacă următoarea carte va avea o valoare superioară (sau inferioară
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe ecran sprâncenele lui Jacques Chirac îi punctau discursul, ridicându-se și coborând în ritmul frazei, uneori rămânând ridicate câteva secunde, în momentele importante ale alocuțiunii. Acest detaliu poate să fi părut neimportant multor telespectatori care priveau urările președintelui, instalați confortabil în fotoliile lor, așteptând să desfacă șampania. Dar impactul este sigur, după cum arată următorul experiment: Psihologul Serge Ciccotti a cerut unor voluntari să privească o înregistrare video în care apărea o femeie pronunțându-și discursul fie mișcând sprâncenele și frunte
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
oamenilor pe baza primelor impresii. Adesea o să auzi persoanele de genul acesta făcînd afirmații de genul: „A, da, cunosc tipul ăsta de persoană” sau „Am mai lucrat cu oameni de tipul ăsta”. în relațiile cu cei din jur, e oarecum confortabil să crezi că înțelegi lumea și că deții un fel de control asupra ei. Uneori, aceste categorizări se bazează pe stereotipii convenabile, care conferă un sentiment de superioritate față de ceilalți. „Nu e decît un tip care suferă de complexul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
uit că, orice mi s-ar întîmpla, în viața mea există oameni care mă iubesc. Indiferent dacă lucrezi într-un birou, într-un cubicul, într-un atelier sau în spatele unui ghișeu, încearcă să modelezi spațiul astfel încît să devină mai confortabil. Poți folosi fotografii ale rudelor sau prietenilor, ghivece cu plante, diplome sau certificate obținute de tine sau lucruri mărunte cum ar fi caricatura ta preferată, lipită de marginea monitorului. Cunosc o tînără care lucrează într-un magazin de cadouri și
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să revină. În mod paradoxal, McDonald's-ul nu este un loc foarte ospitalier, unde oamenii pot petrece mai mult timp. Principiul "impoliteții" pare să funcționeze aici mai bine decât în restaurantele clasice. Coada la tejghea, salutul mecanic, scaunele puțin confortabile și obișnuita urare (cel puțin, în America) de "drum bun", după ce mâncarea a fost cumpărată sunt semne ale impoliteții, care marchează clar ideea că fast-food-ul este locul de unde îți cumperi mâncare și pleci cât poți de repede. Acesta este și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Apoi, secțiunile vor acoperi treptat metodele folosite, descoperirile rezultate din colectarea și analiza datelor, precum și concluziile și implicațiile descoperirilor. Majoritatea articolelor de ziar din științele experimentale reflectă acest tip de structură, dar și multe studii de caz. Structura este una confortabilă pentru cei mai mulți cercetători și e probabil cea mai avantajoasă când principala audiență este formată din colegi investigatori sau o comisie de examinare a lucrării de licență sau disertație. Observați că structura este aplicabilă studiilor explicative, descriptive sau explorative. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alimentează venele varicoase și introducerea unei fibre optice în aceasta venă, poziționarea exactă a fibrei optice făcându-se sub ghidaj ecografic pentru a obține cele mai bune rezultate. După introducerea fibrei se completează anestezia locală (prin tumescență) pentru o intervenție confortabilă, fără dureri și în deplină siguranță pentru pacient, iar fibra este conectată la un aparat de laser. Intervenția propriu-zisă constă în aplicarea lumnii laser prin intermediul fibrei optice, în interiorul venei, pe masură ce fibra este retrasă de-a lungul venei având
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
înlocui cu succes tehnicile chirurgicale clasice (crosectomia și smulgerea venei safene). Eventualele complicații (echimoze, dureri pe traiectul venei tratate, tromboza venoasa) sunt minime, ele dispar într-un interval de timp scurt ( maxim 1-2 săptămâni. Procedura nu lasă cicatrici postoperatorii, este confortabilă pentru chirurg și pacient și se efectuează în deplină siguranță cu laserul endovenos Dornier Medilas datorită sistemului de protecție patentat LPS (Lightguide Protection System) care nu permite supraîncălzirea venei (www.lcrhea.ro). Anestezia doar locală și tratamentul doar în câteva
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și materialul, obiectul și nu subiectul contează. Or, în aceste repere apar ca ireverențioase inițiativele unor teoreticieni de a analiza ceva numit Economie spațială, dând mâna cu geografia și alte discipline ale ambientului. Făptura iluministă a Economiei nu se simte confortabil cu mediul ambiant, nu doar pentru că natura nu s-ar supune pretențiilor ei de a multiplica prin creștere accelerată, de azi pe mâine, consecința randamentală, dar și pentru că este habitatul omului. Cucerirea (citește distrugerea!) naturii rămâne pasiunea de alianță a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
posibilă încadrarea textului poetic studiat în simbolism Universul poetic bacovian e o structură lirică de mare coerență, întemeiată pe câteva obsesii stilistice. Sub aparenta monotonie a celor câteva simboluricheie veghează o conștiință neliniștită și tragică ce despoaie realitatea de orice confortabile iluzii. Estetica simbolistă - definită prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin simbolul multisemnificativ, prin imagini sinestezice, prin tehnica sugestiei, prin principiul corespondențelor ori prin muzicalitatea deosebită a versurilor - este perfect ilustrată în poeziile volumului Plumb (1916). Integrată acestui volum
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu este „un obsedat al lumii lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale familiei, de vietățile apropiate odinioară (dați în câini), de natură, de limbajul care nul mai exprimă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întemeiem existența, ne aduce respectul de sine și res pectul celorlalți. Astfel, atunci când alegem să spunem adevărul nu există riscul să ne compromitem, să ne pierdem credibilitatea, deoarece avem siguranța că realitatea vali dează afirmațiile noastre. Dacă alegem însă minciunile confortabile în locul adevă rului, vom de veni, cred eu, dependenți de circumstanțele care ar putea dezvălui în orice mo ment trucajul, minciuna, fiindcă numai adevărul ne conferă sentimentul libertății și al demnității. Un alt argument este locul central pe care adevărul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să se hrănească, să construiască adăposturi, să se reproducă și să îngrijească o perioadă lungă de timp progenitura, să-și apere teritoriul și, eventual, să-și păstreze statutul în cadrul grupului/tribului. Comunitățile de astăzi reprezintă pentru maimuța goală un mediu confortabil, cea mai mare parte a nevoilor amintite anterior fiindu-i satisfăcute. De unde atunci frustrarea și stresul? Supra sau substimularea? Nevoia fundamentală a omului contemporan este nevoia de stimuli, spune Desmond Morris, mai precis, un nivel echilibrat al stimulării, care să
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fi ajuns în poziția "eu nu sunt OK, tu ești OK", iar dacă ar fi răspuns dur, adoptau poziția "eu sunt OK, tu nu ești OK". Dacă vom exersa acest tip de răspuns, în curând ne vom simți mult mai confortabil în acele situații în care, înainte, ori noi, ori criticii noștri ne-am enervat E simplu să învățăm acceptarea adevărului. Primul pas este să ne gândim, dacă, după opinia noastră, observațiile critice care ni se adresează sunt corecte, sau dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
multe dintre aceste aventuri și suportă niște părinți înnebuniți după muncă! Le mulțumesc lui Albert și Mari-Jo, dădacele fără de care alegerile noastre de viață ar fi mult mai dificile... Îi mulțumesc noului meu editor, René La Borderie. E atât de confortabil să lucrezi într-un climat de încredere și prietenie, într-o bună dispoziție epicureană! Această carte este, bineînțeles, îndatorată practicienilor și elevilor care ne-au primit printre ei. Prefață Cineva a afirmat deja că rolul datelor de cercetare și al
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inegalității în fața riscului de a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Aceste instrumente de măsură împart întreaga natură în unități de informație procesabilă. (Knowbotic Research, 1996Ă. Construirea și refigurarea naturii înseși ca o lume artificială, însă cu efecte naturaliste, sunt procese propuse adesea, în contextele simulărilor cibernetice, ca o alternativă, mai confortabilă chiar, a naturalului. Realitatea virtuală este numită, în diacronia utilizării sintagmei, realitate artificială, calificare care atrage după sine echivalarea dintre artificial și virtual, în cadrul realului însuși. Totuși, artificiul cibernetic rămâne un construct uman și nu se vrea situat la polul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare, conviețuirea dintre uman și tehnologic nu este confortabilă și pașnică, dimpotrivă reliefează noi constrângeri trupești, de la suferință la percepție și noi cadre ale disciplinării corpului, în același timp dorind, paradoxal, să depășească limitele corporal-umane. Oricât de mult insistă discursul cyborgic în transgresarea și în eliberarea trupului de necesitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
importanță față de identitatea online. Examinând relația dintre ființa umană și mașină, teoreticiana învestește utilizarea tehnologiei digitale cu subiectivitate umană. Experiența individuală a folosirii computerului devine un mediu de construire a identității. Turkle (1995Ă observă cum oamenii învață să se simtă confortabil în legătură cu coexistența dintre ei înșiși și mașinile inteligente și să accepte o nouă perspectivă a eurilor adaptate „culturii simulării”, așa cum este aceasta diferențiată de „cultura modernistă a calculării”. Într-adevăr, procesul transformării psihologiei utilizatorilor de ordinatoare a început la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de atașament, cei doi parteneri trebuie să participe activ în acest sistem într-un mod comprehensibil unul pentru altul. Interacțiunea, necesitând acordaj afectiv la început mai ales din partea adultului, presupune integritatea senzorială a celor doi (comunicare din priviri, atingeri, poziții confortabile în contact strâns, recunoaștere reciprocă prin mirosuri, gusturi), care, legate de prezența reconfortantă, dau sensul "împărtășirii" (sharing). Astfel, adultul găsește pentru copil, explică, "traduce", "decodează" semnificația mediului complex, redându-i copilului informația procesată de cele mai multe ori prin comunicare non-verbală dintr-
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
au găsit două dimensiuni optime ce puteau măsura diferențele individuale și ce permiteau a fi evaluate: anxietatea și evitarea. Astfel, în concordanță cu cele două dimensiuni, aceștia prezintă: * securizantul (posedă un nivel scăzut al anxietății și al evitării) se simte confortabil în relații, caută apropierea celorlalți și nu este preocupat de gândul că ar putea fi părăsit; * preocupatul (prezintă un nivel al anxietății crescut, pe când cel al evitării este scăzut) dorește apropierea de ceilalți, dar se teme că va fi respins
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ar putea fi respins și nu dorește apropierea de ceilalți; * temătorul (deține un nivel crescut al anxietății și al evitării) este caracterizat de o îmbinare a celorlalte două tipuri de atașament nesecurizant ("cel ce îndepărtează" și "preocupatul"): nu se simte confortabil în apropierea celorlalți și se teme totodată că această apropiere nu va dura. Atașamentul insecurizant se va reflecta prin perturbări vizibile la nivelul celor două sisteme: fie explorator, copilul necăutând ca părintele să îi satisfacă nevoile, fie la nivelul proximității
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
simbolizează, între altele, ambiția, idealul, dorința de mărire. Însă ambiția este amenințătoare, dat fiind că platforma este instabilă. Marc se simte într-o postură delicată, iar verbul «a se cățăra» este, în acest sens, deosebit de sugestiv (poziția sa nu este confortabilă). Persoana care plonjează în gol este diferită de Marc în vis (nu este el), și totuși este fără îndoială vorba de Marc. Este un alter-ego. Acea persoană (pentru că nu este numită și identificată) este fața ascunsă a lui Marc. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]