4,975 matches
-
religie, apartenență la același trib sau la aceeași castă, vecinătate ș.a.m.d.), normele generalizate (încrederea socială), încrederea în instituții, politicieni, oameni de afaceri ș.a., sociabilitatea (frecvența întâlnirilor cu prietenii, vizitelor, jocurilor de societate ș.a.), legăturile de vecinătate și voluntarismul. Consistența tuturor acestor dimensiuni a fost testată prin analiză factorială. O altă măsură a capitalului social este cea utilizată de European Values Study un sondaj pe scară largă realizat de European Values Systems Study Group (van Schaik, 2002). Chestionarul EVS a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
greu de măsurat. Ceea ce trebuie determinat este atitudinea de cooperare cu numeroși alți indivizi în logica acțiunii colective. Putem înregistra cooperarea civică crede van Schaik prin dorința de a pune interesul colectiv înaintea interesului propriu acceptarea sau dezaprobarea free-riding-ului (blatului). Consistența celor patru dimensiuni a fost testată prin analiză factorială. La fel, s-au stabilit corelațiile dintre dimensiuni, iar rezultatele au fost oarecum cele așteptate de cercetători: relațiile la nivel individual sunt slabe în special între participare și încredere dar ele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
citează printre defectele regimului Ceaușescu absența democrației. O declarăm pe față:vrem să reacționăm și să combatem această stare de spirit pasivă, subdezvoltată, dominată exclusiv de grijile zilnice. A trăi doar la nivel visceral, vegetal, ca urmare a lipsei de consistență a societății civile românești (Ana Blandiana), reprezintă un ideal primitiv, respins de orice ființă civilizată. Compatrioții noștri merită cu mult mai mult decât acest tip lamentabil, subdezvoltat, de existență. A doua convingere fermă, care ne orientează, privește valoarea precursoare a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și alternativelor culturale esențiale. Numai o conștiință pe deplin clarificată despre scopurile culturale esențiale poate fi efectiv stimulată. Și astfel ea poate să fie precursoare, să anticipe, într-o perspectivă ideologică tot mai largă. Acest program teoretic va căpăta deci consistență, un conținut real prin opere ce nu pot fi, în esență, nici planificate, nici comandate, nici controlate. Cultura noastră va fi doar ceea ce creatorii săi vor fi capabili să realizeze prin toate operele lor. Conștiința culturală generală poate fi însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
opta pentru secționarea în by-pass cardiopulmonar parțial sau total. Deși intervenția de corecție a CAP este considerată „apendicita” chirurgiei cardiace, procedura nu este lipsită de riscuri, în special legate de lezarea marilor vase și mai ales a ductului persistent, datorită consistenței sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și de suprimare a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o circulație colaterală toraco-abdominală, care alături de turgescența jugularelor, denotă hipertensiunea venoasă în teritoriul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
software și limbaje de programare); Să răspundă diferitelor cerințe în procesul îngrijirii medicale și să permită o dezvoltare de perspectivă a unui sistem informatic integrat pentru sănătate (să permită adăugarea de noi tabele, cîmpuri, atribute etc.); Să se asigure o consistență mutuală de informație fără a necesita o extra-activitate în obținerea acestei informații; Să se asigure înregistrarea pe viață a datelor bolnavului (vizualizare și analiză); Să se asigure agregări de date în scop managerial, statistic și de analiză. Aceleași date comune
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
trebuie să fie arhitectura sistemului integrat? Pentru un sistem integrat complex, analiza trebuie să se concentreze pe conceptele de bază: suficient de flexibil pentru a se putea adăuga noi itemuri de date, să respecte criteriile generale de calitate (absența redundanței, consistență, să fie complet și să aibă o complexitate adecvată). Aceste criterii de calitate nu sunt independente unul față de altul. De exemplu, este de așteptat că reducerea redundanței atrage o reducere a complexității. Experiența în dezvoltarea sistemelor ce vor fi prezentate
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
Este vorba de ceea ce Edgar Morin a numit "paradigma complexității". Poziția filosofică a lui Blaga mai fusese apropiată de unele dintre aceste idei, precum aceea a complementtarității sau neoraționalismul lui Gaston Bachelard, însă în cartea de față aceste apropieri capătă consistență printr-o integrare mult mai largă, care identifică și un vector de ordine. Astfel, gândirea antinomică blagiană este adusă alături de idei favorabile antinomicului mai noi, precum cele ale lui Edgar Morin, Calvin Schrag, Basarab Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale lui Edgar Morin, Calvin Schrag, Basarab Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un fel, autorul încearcă să sugereze că "eonul dogmatic", pe care Lucian Blaga îl profețea în primele decenii ale secolului al XX-lea, își află acum paradigma, căpătând consistență. Prin această carte, autorul compune o frescă din care personează cu claritate și convingător ce înseamnă Lucian Blaga în cultura română și, mai ales, ce ar trebui să însemne. De aceea, consider că interpretările din această lucrare pot fi adăugate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă obiectul. Toate celelalte formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen, fără dimensiuni, ascuns pretutindeni în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca "o vastă metaforă plastic configurată în ea însăși, metaforă în interiorul căreia semnificantul și semnificatul se joacă "de-a v-ați ascunselea"..."241. La sfârșitul acestui decupaj tematic, sper ca ideea cu care am pornit la drum să fi căpătat consistență. Tema antinomicului pare să marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai amplu, înscriind-o într-o paradigmă care abia acum pare să capete consistență. Logica terțului inclus și ideea nivelurilor de realitate Basarab Nicolescu consideră ideea terțului inclus drept "cheia de boltă a filosofiei lupașciene"630. Cu toate acestea, crede că ea a rămas multă vreme obscură și neglijată din cauza unei înțelegeri greșite. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
niveluri de Realitate a fost afirmată de diferite tradiții și civilizații mai vechi și a fost sugerată de unii filosofi moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul secolului al XX-lea, în special cea din microfizică, această idee a dobândit consistența necesară și baza de legitimitate. Prin Realitate, fizicianul și filosoful român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice"633. Prin nivel de Realitate înțelege "un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cărui inițiator este brazilianul Newton da Costa. Se pare că logica paraconsistentă "apare ca o reacție întârziată la criza din fundamentele logicii și matematicii, declanșată la începutul secolului al XX-lea de apariția paradoxurilor (antinomiilor)"804. Paradoxurile au ridicat problema consistenței teoriilor. O teorie în care apare o contradicție este de obicei considerată inconsistentă. În plus, dacă toate propozițiile ce pot fi construite în limbajul acelei teorii sunt demonstrabile în interiorul ei, teoria este trivială 805. De regulă, o teorie inconsistentă este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile de contradicțiile paraconsistente sau P-contradicțiile. Scopul final este de a arăta că raționalitatea nu este în mod obligatoriu definită prin consistență sau noncontradicție și că este foarte posibil ca logica clasică să nu fie cel mai bun model al raționalității umane, atâta vreme cât se pot identifica teorii netriviale care conțin anumite contradicții 811. De fapt, logica paraconsistentă nu respinge în totalitate ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noncontradicție și că este foarte posibil ca logica clasică să nu fie cel mai bun model al raționalității umane, atâta vreme cât se pot identifica teorii netriviale care conțin anumite contradicții 811. De fapt, logica paraconsistentă nu respinge în totalitate ideea de consistență, ci doar sensul ei prim, acela de non-contradicție, preferând un alt sens al acesteia, care este exprimat prin proprietatea "non-trivialității"812. Aceasta înseamnă că logica paraconsistentă păstrează un aspect rațional, în speță non-trivialitatea sistemului, dar cu prețul respingerii principiului ex
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paraconsistente pare mai rezonabilă decât cea a logicii clasice, în privința organizării generale a contextelor raționale"818. Integrând contradicția, logica paraconsistentă pare promițătoare. Ea poate reabilita și reactiva multe teorii metafizice sau științifice care fuseseră eliminate în baza criteriului clasic al consistenței 819. Totul este ca acestea să se dovedească a fi netriviale. Autorii citați indică unele exemple foarte bine cunoscute: teoria obiectelor a lui Meinong, dialectica, teoria intuitivă a mulțimilor. Într-un alt studiu 820, ei desfășoară un larg câmp de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai exact teorii ale unor noțiuni logice mai largi, precum inferența, erorile, modalitățile, opiniile, probabilitatea și inducția, vaguitatea și raționalitatea. Concluzia lor, cuprinsă în studiul citat anterior, este că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
precum inferența, erorile, modalitățile, opiniile, probabilitatea și inducția, vaguitatea și raționalitatea. Concluzia lor, cuprinsă în studiul citat anterior, este că ceea ce blochează adoptarea premiselor logicii paraconsistente este credința oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
810 Jean-Yves Béziau, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 31. 811 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., pp. 491-498. 812 După Gilles Gaston Granger, există trei sensuri ale consistenței, departajate de către A. Church în cartea sa Introduction to Mathematical Logic: 1) Un sistem este consistent dacă nu există nici o propoziție sau formă propozițională demonstrabilă în același timp cu negația sa; 2) Un sistem este consistent dacă nu toate propozițiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mass-media și al discursului public, chiar dacă natura ca atare nu a lipsit niciodată, de la începurile culturii europene, din preocuările intelectuale, atât în privința cunoașterii ei fenomenale, cât și a exprimării unei atitudini. Neîndoielnic, dezbaterea teoretică despre protejarea mediului înconjurător a căpătat consistență pe măsură ce în medii dintre cele mai diverse, de la comunitatea științifică la grupuri ale societății civile, a început să se vorbească din ce în ce mai intens despre începuturile unei crize ecologice, înțeleasă, în primul rând, ca o multiplicare a fenomenelor care aduc prejudicii naturii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
provocării lui Routley, atunci replica de întâmpinare se poate întemeia pe teza perspectivistă propusă de Nietzsche, și anume, că omul este acela care dă valoare lucrurilor și că valoarea oricărei susțineri este relativă la context, având, în cele din urmă, consistența specifică unei metafore. Este utilă pentru continuarea discuției inserția câtorva dintre ideile vehiculate de reprezentanții "ecologiei profunde". Arne Naess face distincție între o "ecologie superficială" și o "ecologie profundă", distincție ce se suprapune oarecum cu aceea propusă de Routley între
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1.Toate societățile umane cunoscute au fost și sunt, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin ierarhice. Deși aparent democratizarea slăbește ierarhia, nu se poate spune că în realitate există mult mai puțină ierarhie și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alte ființe de vreme ce decidem pentru ele, în fine, problema prejudiciilor pe care le aducem celorlalte viețuitoare și altor entități naturale precum peisaje, insule sau roci357. Drumul parcurs în câteva decenii este semnificativ ilustrat dacă luăm în considerare conținutul, aplicabilitatea și consistența juridică a două documente precum Declarația universală a drepturilor animalelor și Convenția de la Aarhus. De asemenea, conceptul de dezvoltare durabilă a fost transformat într-un instrument al politicilor publice începând cu reuniunea de la Rio de Janeiro din anul 1992. La
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]