14,043 matches
-
părții române care avusese merite incontestabile în atingerea acestui obiectiv -un nou prilej de a continua dialogul cu conducerea Republicii Populare Chineze. Delegația condusă de Paul Niculescu-Mizil se oprește la întoarcerea din Vietnam, în mai 1975, la Beijing unde are convorbiri cu Li Xiannian. Apoi, în perspectiva pregătirii noului plan cincinal 1976-1980, partea română inițiază deplasarea în Vietnam și în China a delegației de partid, condusă de Ilie Verdeț, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., din care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
inițiază deplasarea în Vietnam și în China a delegației de partid, condusă de Ilie Verdeț, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., din care face parte și generalul Gheorghe Gomoiu, adjunct al ministrului Apărării. Delegația, care are convorbiri cu Ji Denggui, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.C., vicepremier al Consiliului de Stat, avansează părții chineze propuneri în sensul dublării schimburilor materiale în cursul următorilor cinci ani, și anume: stabilirea unui nivel înalt al reprezentării părților în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
obișnuite în Pakistan, printr-un sejur particular, Kissinger se deplasa, în mod ultrasecret, cu un avion special, aterizând pe un aeroport militar de lângă capitala chineză, unde era așteptat de înalți demnitari chinezi. Vestea deplasării lui Kissinger la Beijing (iulie 1971), convorbirile cu președintele Mao și cu premierul Zhou și convenirea vizitei istorice în China a lui Nixon (februarie 1972) au căzut ca un trăsnet în lume, surprinzând (cu excepția Islamabad-ului și, parțial, a București-ului), toate cancelariile străine și, mai ales, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înțelegerilor la care au ajuns Societățile de Cruce Roșie din Nordul și Sudul Coreei în anii 1971 și 1972 și, mai ales, înțelegerilor cuprinse în "Comunicatul Comun al Nordului și Sudului" din 4 iulie 1972, convenit în urma vizitei și a convorbirilor de la Phenian a lui Yi Hu-rak, Directorul Agenției de Informații a Republicii Coreea, cu președintele Kim Ir Sen și alți lideri nord-coreeni. Acest Comunicat a fost primul document comun intercoreean care, nu numai că a deschis lunga cale de urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
astfel: * Diplomații, delegații și alte categorii de reprezentanți români să nu inițieze întâlniri cu diplomați și reprezentanți sud-coreeni, dar ei să nu refuze sau să evite să aibă contacte în cadrul acțiunilor protocolare organizate în țara de reședință sau să aibă convorbiri telefonice inițiate de partea sud-coreeană. În cadrul acestor contacte și convorbiri, ei urmau să se comporte ca și față de reprezentanții altor țări cu care România nu are relații diplomatice. În cazul în care interlocutorii sud-coreeni afirmau că au sprijinit cereri sau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu inițieze întâlniri cu diplomați și reprezentanți sud-coreeni, dar ei să nu refuze sau să evite să aibă contacte în cadrul acțiunilor protocolare organizate în țara de reședință sau să aibă convorbiri telefonice inițiate de partea sud-coreeană. În cadrul acestor contacte și convorbiri, ei urmau să se comporte ca și față de reprezentanții altor țări cu care România nu are relații diplomatice. În cazul în care interlocutorii sud-coreeni afirmau că au sprijinit cereri sau inițiative ale țării noastre în cadrul organizațiilor înternaționale, din partea română trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pare că "a umplut paharul" etc. În ultima vreme, tot mai multe documente diplomatice desecretizate vin să ne confirme afirmațiile făcute mai sus. Un exemplu în acest sens este și Memorandumul din 3 iulie 1967, întocmit de autoritățile germane în urma convorbirilor de la Berlin între o delegație germană condusă de Hermann Matern, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania și o delegație a Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene, condusă de Yi Yong-ho, membru al Biroului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu participa la lucrările congresului a fost și rămâne într-o oarecare măsură greu de înțeles, dacă ne gândim că ele cunoșteau, încă de la începutul lunii iulie, că președintele Richard Nixon urma să viziteze România și, mai mult, că, la convorbirile de la București cu președintele american, Nicolae Ceaușescu urma să îi sugereze ideea unui dialog americano-nord-coreean și să-i ceară să sprijine soluționarea problemei coreene pe cale pașnică, prin tratative. Totuși, chiar și în lipsa pe moment a unor documente probatoare, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
delegația pleacă la București ?". Am mimat o nedumerire și nu am mai continuat discuția. Ulterior, am aflat că, la Moscova, delegația coreeană era așteptată într-o vizită oficială și că avea deja pregătit din timp un program adecvat de întâlniri, convorbiri și vizite. Dezacordul autorităților coreene față de poziția României de condamnare a intervenției în Cehoslovacia și mai ales refuzul categoric de a participa la lucrările Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român gest de neînțeles niciodată corect, dar și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de boicotare a lucrărilor Congresului al X-lea. Noul ambasador coreean sosit la București a prezentat scrisorile de acreditare la 24 decembrie 1969, prilej cu care a înmânat un mesaj special din partea președintelui Kim Ir Sen pentru președintele României. In convorbirea avută cu președintele Nicolae Ceaușescu, după prezentarea scrisorilor de acreditare, el a spus că "... tovarășul Kim Ir Sen... m-a însărcinat să vă transmit că problemele de neînțeles (n.a.!?) care au existat sunt de domeniul trecutului și că, de acum
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
m-au informat că întârzierea decolării avionului se datorează numai timpului nefavorabil. Vizita lui Bodnăraș în R.P.D. Coreeană s-a bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților, iar programul organizat a fost deosebit de încărcat: vizite protocolare, mai multe primiri și convorbiri, inclusiv la președintele Kim Ir Sen, mese și recepții, depuneri de coroane, miting, spectacol de gală, vizite în provincie etc. Așa cum se va vedea în continuare, în convorbirile avute, cele două părți au evitat să abordeze în mod explicit "neînțelegerile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
programul organizat a fost deosebit de încărcat: vizite protocolare, mai multe primiri și convorbiri, inclusiv la președintele Kim Ir Sen, mese și recepții, depuneri de coroane, miting, spectacol de gală, vizite în provincie etc. Așa cum se va vedea în continuare, în convorbirile avute, cele două părți au evitat să abordeze în mod explicit "neînțelegerile" dintre ele din anii precedenți și s-au axat mai mult pe dorințe și perspective privind relațiile bilaterale. Interesant este că această vizită a prezentat interes chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
20 iunie la San Clemente. Bodnăraș a spus că liderii români au solicitat ca prezentarea sa să fie transmisă președintelui Nixon personal. El a cerut, totodată, ca asupra conținutului prezentării sale să fie păstrat un secret total, deoarece ea privește convorbiri la nivel înalt cu Uniunea Sovietică, Coreea de Nord și China. Liderii români erau preocupați ca nimic din prezentarea făcută să nu ajungă în public sau la oricare din surse... El (Bodnăraș) a spus că decizia Coreei de Nord de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale tovarășei academician, doctor, inginer Elena Ceaușescu Transmiterea de felicitări din partea Guvernului Republicii Populare Democrate Coreene, a Academiei R.P.D. Coreene și a Comitetului de Stat pentru Știință și Tehnică din R.P.D. Coreeană Marcarea evenimentului prin presă, radio și televiziune". În ceea ce privește convorbirile, fie ele oficiale sau neoficiale, acestea se desfășurau după același tipar: informări reciproce privind; "bunele relații bilaterale" și dorințe pentru viitor; rezultate obținute în "construirea socialismului"; eventuale greutăți; planuri de viitor și unele aprecieri proprii cu privire la situația internațională. Nu rareori
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
greutăți; planuri de viitor și unele aprecieri proprii cu privire la situația internațională. Nu rareori partea română informa, din proprie inițiativă sau la cerere, despre unele acțiuni de politică externă care prezentau interes pentru partea coreeană. Interesant este că, de fiecare dată, convorbirile se încheiau cu aprecieri laudative la adresa activității celeilalte părți, chiar dacă, așa cum s-a văzut mai sus, realitatea era alta. Deși momente și evenimente de genul celor arătate mai sus au avut loc în continuare, la nivel oficial și public, mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
abordată, în principal, "tema Vietnam"; A. Harriman a solicitat, fără echivoc, ajutorul părții române, exprimându-se astfel: "Să punem capăt războiului din Vietnam". 3. Partea româna i-a furnizat lui A. Harriman informații, evaluări și aprecieri proprii, conform programului de convorbiri, la obiect, pe care demnitarul american le-a ascultat și le-a reținut cu multă atenție. "Primul ministru Ion Gheorghe Maurer, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, și colegul său senior George Macovescu au acordat atenția lor personală și au efectuat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în cursul vizitei sale la București, și necesitatea încetării bombardamentelor împotriva Vietnamului de Nord, fără de care negocieri1e directe "nu vor duce la mari rezultate". Meritul lui A. Harriman a fost acela că a plecat de la București cu convingerea că începutul convorbirilor de la Paris, cu participarea sa, vor ajuta mult la convenirea parametrilor discuțiilor viitoare cu Vietnamul. În anul 1968, când au început la Paris primele negocieri directe între părțile în conflict, americană si vietnameză, A. Harriman fiind șeful delegației SUA, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Vest, vizita Parisul, în 1964, și se întreținea cu generalul De Gaulle; cu președintele Johnson al SUA, s-a întâlnit la Washington, în 1967, fiind primul șef de guvern al unei țări socialiste primit la Casa Albă. La întâlnirile și convorbirile cu cei doi șefi de stat, Ion Gheorghe Maurer a lăsat o impresie deosebită, prezentându-le noile acțiuni externe românești, de promovare a unei politici independente față de Moscova, de deschidere către lumea occidentală, China și alte state, fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de stat, Ion Gheorghe Maurer a lăsat o impresie deosebită, prezentându-le noile acțiuni externe românești, de promovare a unei politici independente față de Moscova, de deschidere către lumea occidentală, China și alte state, fără a se îndepărta de țările socialiste. Convorbirile de la Paris și Washington ale premierului Maurer au deschis și au făcut accesibilă calea contactelor la nivel înalt româno-franceze și româno-americane, prin schimbul de vizite la București și în țările respective ale șefilor de stat francez, american și român. România
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și activitatea diplomatică, desfășurată de București, în direcția apropierii punctelor de vedere ale unor lideri arabi și israelieni, cu putere de decizie și care au condus, în 1979, la încheierea păcii dintre Egipt și Israel și la declanșarea oficială a convorbirilor de pace între palestinieni și israelieni. Este elocventă, în acest sens, declarația primului ministru al Marii Britanii, care afirma: Ceaușescu și-a dobândit reputația binemeritată, pe plan mondial, a unui om de stat cu o profundă cunoaștere și înțelegere a problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost prezentat de primul ministru român, Ion Gheorghe Maurer, de la tribuna ONU, la sesiunea extraordinară din 23 iunie 1967, consacrată războiului arabo-israelian, când s-a pronunțat în premieră, la acest nivel, pentru soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian, pe calea convorbirilor și tratativelor directe între țările arabe implicate și statul Israel. Cu această poziție, diplomația românească a avansat în toate acțiunile ei, atât cu statele arabe, cu Israelul, cât și cu celelalte țări care s-au oferit să se alăture susținerii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
primit la Casa Albă, țara noastră a început o vastă acțiune politico-diplomatică, pentru soluționarea păcii în Orientul Mijlociu, ca temă distinctă în cadrul întrevederilor șefului de stat, ale primului ministru, ministrului de externe ș.a. cu omologii lor din alte state. La toate convorbirile și în toate declarațiile oficiale, statul român, prin reprezentanții săi, nu acuza nici o parte beligerantă, subliniind, de fiecare dată, faptul că pentru rezolvarea problemei litigioase în zona Orientului Mijlociu este necesar ca părțile în cauză să se abțină de la acte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și Israel, rugându-i insistent, pe omologul său egiptean și pe primul ministru israelian, să nu întreprindă acte regretabile care ar putea opri sau întârzia evoluția procesului de pregătire a atmosferei și avantajele câștigate cu dificultate, de începere a organizării convorbirilor directe dintre Egipt și Israel. În perioada 1967-1972, diplomația românească a desfășurat o activitate de informare în rândul altor state și de recepționare a reacțiilor acestora cu privire la conceptul românesc referitor la soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian. În vizitele efectuate și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dintre Egipt și Israel. În perioada 1967-1972, diplomația românească a desfășurat o activitate de informare în rândul altor state și de recepționare a reacțiilor acestora cu privire la conceptul românesc referitor la soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian. În vizitele efectuate și în convorbirile cu un număr mare de șefi de state, cu oameni politici și de cultură din întreaga lume, președintele român sublinia necesitatea soluționării pașnice a crizei din Orientul Mijlociu prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate și recunoașterea statului Israel, cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ocupate și recunoașterea statului Israel, cu scopul de a se asigura echilibrul necesar ambelor părți aflate în conflict, rezolvarea problemei palestiniene corespunzător intereselor sale naționale, inclusiv înființarea statului palestinian și respectarea statutului internațional al Ierusalimului, în conformitate cu rezoluțiile ONU La încheierea convorbirilor la nivel înalt între România și alte state, se convenea semnarea de comunicate sau declarații comune, prin care era acceptată poziția țării noastre față de căile pașnice de soluționare a conflictului. Obținerea unui consens din partea unor țări, referitor la această problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]