3,849 matches
-
domnitorului și iubita lui Mircea Basarab, cu „kralul” sârb Simion Stareț), menite să întărească neatârnarea țării, ocrotind de factorii neprielnici „crucea, neamul și moșia”. Politica lui Vlaicu e, în condițiile date, una de renunțări amare și de sacrificii bine chibzuite, „cugetarea” primând, cu oricât de sfâșietoare urmări, asupra „simțământului”. Dacă voievodul nu are de ales, dilema tânărului Mircea tinde să se rezolve într-un alt fel, din momentul în care dragostea lui și a Ancăi e jertfită, cu inevitabilă cruzime, întru
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Femeia”, „România liberă. Magazin”, „Magazinul copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, „Pogonici”, „Teatrul” ș.a. Între 1951 și 1955 este redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. În 1934 îi pare romanul Într-o gară mică, recompensat de Editura Cugetarea cu mențiunea pentru „cel mai frumos roman de adolescență”. Este povestea unei prietenii între două adolescente, legată întâmplător, într-o călătorie cu trenul, și supusă, în timp, avatarurilor provocate de dragostea lor pentru același bărbat. Calm, normal, fără răsturnări imprevizibile
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
unor autori importanți: Nichifor Crainic (În slujba păcii evanghelice) și Gala Galaction (Care ar trebui să fie lectura noastră zilnică). Traducerile intră rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori: George Nedelea, Ciprian Doicescu, Radu Miu, A. Mândru, George Ursu, Ion Sân-Georgiu, G. Dem. Mihăilescu, Leca Morariu, G. Pallady, Petru T. Gâdei. I.M.
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
de o remarcabilă fluență. Biblia de la București, o carte zămislită în bună măsură de cărturari laici, a putut da expresie schimbărilor petrecute în spiritualitatea românească și a fost capabilă să adune în jurul ei forțe intelectuale din toate marile secvențe de cugetare ale lumii românești și ale Sud-Estului european. Semnăturile celor doi frați se află și pe tălmăcirea, din grecește, a unei culegeri de omilii ale lui Ioan Chrisostom, dascălul de retorică practică al tuturor oratorilor ortodoxiei (între ei și al autorilor
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
suprasaturației de sine. În cele din urmă, ne-am ajuns, cu toate că două mii de ani e puțin, iar din cele două abia de vreo mie putem vorbi astăzi În oarecare cunoștință de cauză. Dar să nu deschidem prea larg porțile unor cugetări evanescente. Mă gîndesc la sex și la literatură. O sumară și la o adică ieftină psihanaliză a literaturii dovedește că amorul a hrănit-o cu fel de fel de bucate, iar ea la rîndu-i n-a rămas datoare. Că acele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romncieră franceză, cea mai citită, Cărțile ei se scriu pentru a celebra un deznodământ care rămâne Înscris În piatră imortalizând câte un moment care frânge, definitiv uneori, traseul unei vieți. Propozițiile scurte, alerte, Încadrate de aforisme edificatoare sau glosate de cugetări revelatoare bine plasate, Înlănțuite cu un desăvârșit simț diegetic, constituie o armată disciplinată care Înaintează spre inamic și care, În clipa ridicării săbiilor, Își trage răsuflarea, privește obiectivul, pentru a-și Închide apoi acolada. Eficiența este calitatea cea mai evidentă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
quoi le texte est d’abord un tissage de mots. Intéressant, n’est-ce pas?”). și, pentru ca acest cititor mai pretențios să nu Închidă cartea cu buza umflată, se livrează citate bine alese altminteri din Pascal (dintr-un opuscul, nu din Cugetări), Max Stirner, etc. De ce cosmétique? “La cosmétique, ignare, est la science de l’ordre universel” dar “les estheticiens ont récupéré ce mot admirable”. Cititorului ingenuu romanul Îi oferă un produs al capitalismului turgescent, personajul Jérôme Angust, tipul occidentalului mediocru mereu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CUGETAREA, publicație lunară a Asociației Române „Cugetarea”, apărută la București în iulie și august 1990. Redacția se află la Târgu Jiu, redactor-șef fiind Ion Mocioi. Revista se consideră o „publicație independentă”, dar este dependentă de poncifele la ordinea zilei. Poezie
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
CUGETAREA, publicație lunară a Asociației Române „Cugetarea”, apărută la București în iulie și august 1990. Redacția se află la Târgu Jiu, redactor-șef fiind Ion Mocioi. Revista se consideră o „publicație independentă”, dar este dependentă de poncifele la ordinea zilei. Poezie semnează Adrian Frățilă, Victor Barbu, Ariana
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
de însemnări fragmentare, reunite într-un ansamblu ce poate fi subsumat speciei poemului în proză, poem liric-simbolic în care o entitate moral-spirituală se exprimă pe sine în stare emoțională. Suite de fragmente care, ca și eseurile sale, întrunesc valori multiple: cugetare asupra lumii și definire de sine, descriere și sugestie, ordonare contemplativ rațională a universului și deschidere a cugetării spre goluri nebănuite. Adresate „unor ființe ca noi, făcute și din semne, și din timp, destinate să-și instituie și să-și
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
care o entitate moral-spirituală se exprimă pe sine în stare emoțională. Suite de fragmente care, ca și eseurile sale, întrunesc valori multiple: cugetare asupra lumii și definire de sine, descriere și sugestie, ordonare contemplativ rațională a universului și deschidere a cugetării spre goluri nebănuite. Adresate „unor ființe ca noi, făcute și din semne, și din timp, destinate să-și instituie și să-și transtituie ființe”, Norii, Pasărea Phoenix (1986), Oglinzile (1993), În adâncile fântâni ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
CUGETĂRI, revistă literară apărută la Cernăuți, bilunar, între 18 noiembrie 1918 și 1 martie 1920. Editor și redactor responsabil: Traian Brăileanu. Se publică o seamă de traduceri din Montesquieu (Considerațiuni asupra cauzelor măreției romanilor și căderii lor) și multe comentarii politice
CUGETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286558_a_287887]
-
CUGETAREA, revista literară care a apărut la Botoșani, lunar, între 15 aprilie 1899 și 21 martie 1900. Proprietar, director, redactor și secretar de redacție era poetul A. Lecu, pseudonim sub care se ascunde Alexandru Șmelț, farmacistul urbei. Editorialul din fruntea primului
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
posibil prin aceea că omul e o ființă reflexivă și conștientă. Astfel, sunt subiective durerea, sentimentele, intenția de act, gândirea prin care rezolvăm probleme sau reflectăm asupra poziției noastre în lume, felul în care ne autoevaluăm, vinovăția și, în general, cugetarea (cogitatioă. Acest sens modern al subiectului și subiectivității apare ca atare în doctrina lui Popper unde constituie lumea a doua, fiind intens speculat în cognitivismul actual, în cadrul teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în cadrul teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest înțeles a contribuit din plin filosofia lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă a îndoielii ontologice, care consideră că, dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective; omul nu se poate îndoi de existența sa, de vreme ce cugetă. În secolul XX Husserl a dezvoltat amplu o teorie filosofică a „subiectivității transcedentale” (Husserl, 1994Ă. Wittgenstein (2004Ă susține că perspectiva trăirii subiective nu e primară, ci secundară, fiind mediată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care se exprimă un aspect esențial al libertății omului. În plus, omul conștient asimilează și exprimă nu doar limbajul suprapersonal - fiind capabil de narațiune și autobiografie -, ci și logica implicită a acestuia - fiind capabil de gândire rațională, de raționamente, judecată, cugetare. Omul conștient judecă despre realitate și adevăr, afirmă adevărul realității, în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională a omului conștient se bazează pe spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
omului de către Dumnezeu, după ce corpul i-a fost plămădit din materie. Astfel, la moarte sufletul se desparte de trup, viețuiește undeva, pregătindu-se pentru reînvierea de apoi. În secolul al XVII-lea, Descartes (1984Ă abordează filosofia sufletului uman, capabil de cugetarea (cogitatioă prin care se îndoiește de toate în afară de propria-i existență, considerând că sufletul are o natură complet diferită de cea a materiei (res cogitansă, pe când trupul face parte din lumea corporală (res extensaă. Animalele și tot regnul biologic s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o publicitate întinsă cunoștințelor folositoare și ideilor care formează gustul artistic. I. publică o „Cronică” a evenimentelor politice, redactată adesea probabil chiar de D. Bolintineanu sau de Al. Zanne, diverse informații și note referitoare la știință și tehnică, foarte multe cugetări și maxime. O serie de articole se ocupă de Cântecele populare, de definiția poeziei după Aristotel, Bacon și Fénelon, de starea literaturii și a instrucțiunii la români. Al. Zanne este autorul, între altele, al unei compilații privind teatrul englez premergător
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
1856 pentru activitate prounionistă), administrator al districtului și deputat al județului Putna (avea moșie la Doaga), iar în 1860, membru al Comisiei Centrale de la Focșani. D. este autorul unor modeste încercări poetice, apărute la Iași, în culegerea Ziorile (1854): fiziologii, cugetări sceptice, mici scene epice cu figurație terifiantă, epistole al căror model vizibil e Gr. Alexandrescu (Epistolă către duh). El nu adaugă nimic nou motivelor în circulație, moralizează continuu sau demască racilele vremii. Un satiric curajos, cu limbaj direct și viguros
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]
-
în arta secolului XX, introd. trad., București, 1973; A.J. Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, pref. trad., București, 1975; Voltaire, Corespondență, pref. trad., București, 1978; César Chesneau Du Marsais, Tratat despre tropi, pref. trad., București, 1981; Jean Baptiste Du Bos, Cugetări critice despre poezie și pictură, introd. trad., București, 1983; Charles Sorel, Isprăvile hazlii ale lui Francion, pref. trad., București, 1983; Paul Zumthor, Incercare de poetică medievală, introd. trad., București, 1983, Babel sau Nedesăvârșirea, pref. trad., Iași, 1998; Jacques Le Goff
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale cărei cântece le-a publicat George Muntean. Culegerea prilejuiește cunoașterea mai amănunțită a cântecului de lume, cu compoziția lui complexă și cu funcțiile lui diverse: cântec de petrecere, cugetare asupra vieții, satiră. Interesante considerații face C., în introducere, asupra stării folclorului din zona cercetată, în special asupra cântecului nuvelistic. Tot microzona Rădăuților o are în vedere și în studiul Balada în folclorul Moldovei de Nord (1984). Inițial, autorul examinează
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
fost înmormântată la Curtea de Argeș. Poezia din volumele Jehovah (1882), Meine Ruh (1883), Balladen und Romanzen (1885), scrisă în germană și tradusă în limba română de poeți ca M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, la fel ca și proza, teatrul, cugetările ei, este vădit influențată de romantismul german. Motivele românești, folclorice i-au stat adesea în atenție, combinate uneori cu mitologia germană. Plecată în anii tinereții din castelul Mon Repos de pe Rin, poeta va resimți adânc această ruptură: „Și-n liniștea
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
cuprinde poezie de inspirație biblică (Cina cea de taină, Moise, Cain) și mitică (Prometeu), un filon de poezie eroică (inspirată de Războiul de Independență de la 1877-1878), în fine, prelucrări de legende antice (Sappho) și de motive medievale (Hammerstein). Prozatoarea tipărește cugetări (Les Pensées d’une Reine, 1882; o ediție, din 1888, a fost distinsă cu Premiul „Botta” al Academiei Franceze), romane (Die Hexe, 1882, este inspirat de o statuie a sculptorului german Karl Cauer) și legende. Prozele din Pelesch-Märchen (1882), cum
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Rumänische Ballade), București, 1879; Vârful cu dor, tr. M. Eminescu, în M. Eminescu, Poezii postume, București, 1905; Sappho, Leipzig, 1880; Hammerstein, Leipzig, 1880; Stürme, Bonn, 1881; Jehovah, Leipzig, 1882; Les Pensées d’une Reine, pref. Louis Ulbach, Paris, 1882; ed. (Cugetările unei Regine), tr. I. C. Crăciun, Iași, 1882; Leidens Erdengang, Berlin, 1882; Pelesch - Märchen, Bonn, 1882; Poveștile Peleșului, București, 1882; ed. (Contes du Pélesch), Paris, 1884; Puiu, București, 1882; Die Hexe, Berlin, 1882; Ein Gebet, Berlin, 1882; Mântuitorul vieții, București, 1882
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
între 1 și 30 ianuarie 1909. Cele cinci numere ale publicației cuprind versuri de I. U. Soricu și G. Topîrceanu (Somnul iubitei), traduceri din E. A. Poe (Umbra), H. Heine (Noaptea ca o umbră, Cântec), articole (Aniversarea Unirii, Statuia lui Cuza), cugetări, maxime și informații. La rubrica „Evenimente-știri”, se apreciază că drama Apus de soare de Barbu Delavrancea, citită la Teatrul Național din Iași, este un model de „admirabilă limbă literară”. I.H.
CETIŢI-MA!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286184_a_287513]